Curtea Supremă de Justiție a publicat decizia motivată adoptată în cazul fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, condamnat pentru trafic de influență și abuz în serviciu. Aceasta conține și opinia separată a judecătoarei Elena Cobzac, care crede că ex-ministrul trebuie să stea după gratii pentru acte de corupție, care au cauzat daune intereselor publice și au prejudiciat imaginea statului.
Pe 10 decembrie 2019, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2019 prin care Chirinciuc fusese condamnat la 2 ani de închisoare cu executare și a lăsat în vigoarea decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din august 2017. Magistrații l-au condamnat atunci pe Chirinciuc la 1 an și 4 luni de închisoare, cu suspendarea condiționată a pedepsei pe un termen de probă de un an și i-au aplicat o amendă 15 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani.
Din completul de judecată de la CSJ, care a anulat pedeapsa cu închisoarea pentru Iurie Chirinicuc, au făcut parte magistrații: Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Anatolie Ţurcan, Victor Boico și Elena Cazac. Ultima a fost de părere că ex-ministrul trebuie să stea după gratii.
„Infracţiunile de care au fost recunoscuţi vinovaţi inculpaţii se clasifică drept grave, astfel instanţele de judecată trebuie să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă faţă de persoanele adulte care au săvârşit infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave.
Instanţa de apel întemeiat a reţinut că în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie, a traficului de influenţă, se cauzează daune intereselor publice, afectează imaginea instituţiilor statale şi a întregii societăţi, daune nemateriale, care indiferent că persoana vinovată a fost condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate.
La pronunţarea deciziei, instanța de apel a dat o apreciere corectă circumstanțelor cauzei, personalității inculpaților, sub aspectul individualizării pedepsei și pericolul social sporit al infracțiunilor, corect excluzând prevederile art. 90 Cod penal. La fel, se reţine că infracţiunile de corupţie prezintă un grad sporit de pericol pentru societate, comparativ cu alte categorii de infracţiuni, deoarece se manifestă în structurile autorităţilor statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează şi compromit activitatea acestora, aceste infracţiuni urmând a fi pedepsite cu sancţiuni adecvate şi echitabile, care ar contracara orice tentativă de încălcare a relaţiilor sociale cu privire la buna desfăşurare a activităţii de serviciu a funcţionarilor în exercitarea atribuţiilor lor.
„Consider întemeiate concluziile făcute de instanța de apel, precum că anume pedeapsa cu închisoare lui Chirinciuc Iurie şi Ciobanu Nicolae este echitabilă şi suficientă pentru restabilirea echităţii sociale, adică a drepturilor şi intereselor statului şi întregii societăți, perturbate prin infracţiunile comise de către inculpaţi”, spune judecătoarea Elena Cobzac în textul opiniei separate pe care a avut-o în cazul fostului ministru al Transporturilor.
Precizăm că Iurie Chirinciuc s-a aflat pe teritoriul României cât timp a fost căutat de autorități pentru a fi pusă în aplicare decizia de condamnare pronunțată de Curtea de Apel Chișinău. Acesta s-a întors în R. Moldova pe 7 ianuarie și a fost reținut în punctul de trecere al frontierei Leușeni.
Peste câteva ore, Chirinciuc a fost eliberat în baza deciziei luate de Curtea Supremă de Justiție, care i-a anulat pedeapsa cu închisoarea.
