În fiecare zi primim informații de la o serie de surse media. Dar cum ne putem asigura că ceea ce consumăm este sigur și corect? Urmând acești pași, veți fi mai bine pregătiți pentru a înțelege diferite tipuri de informații pe care le întâlniți. Veți învăța cum să identificați cele trei tipuri principale de știri nesigure și incorecte, deoarece toate acestea pot provoca daune și suferință.
Vom începe cu identificarea dezinformării. Dezinformarea se manifestă prin informații false create în mod deliberat pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau unei țări.
Un exemplu de dezinformare este scrisoarea mitropolitului Moldovei Vladimir expediată autorităților, prin care acesta cerea să fie limitat accesul populației la un potențial vaccin împotriva COVID-19, explicația lui fiind că Bill Gates vrea să implanteze în corpurile umane cipuri, pentru a le controla acțiunile.
Acesta este un exemplu clar de dezinformare, lucru confirmat și de specialiștii epidemiologi. Persoana care a răspândit această informație falsă a făcut-o în mod deliberat.
Al doilea termen este misinformarea. Acestea sunt informații false care apar în spațiul public, doar că persoanele care le răspândesc nu au intenția de a provoca daune.
Exemplu: La începutul pandemiei, în presa din Moldova au apărut informații despre presupusele beneficiile cepei și usturoiului în prevenirea infecției de COVID-19. Autorii materialelor nu au avut intenția de a distribui informații false, difuzând doar opiniile oamenilor de rând despre metode de protecție contra virusului, cu toate acestea, unii consumatori de presă le-au luat drept sfaturi.
Oameni de știință au demontat acest mit, afirmând că nu există dovezi că ceapa și usturoiul ar ajuta la prevenirea infecției.
Al treilea termen este mal-informarea și se referă la cazurile când în spațiul public sunt distribuite informații adevărate, dar care au scopul de a dăuna, cum ar fi informații din viața privată. Aceste informații pot fi în formă video sau text. De exemplu, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2016 Maia Sandu a fost atacată de concurenții electorali pe motiv că nu este căsătorită și nu are copii. E un exemplu când un element al vieții personale este exploatat cu rea intenție.
Acum știți termenii cheie – misinformare, dezinformare și mal-informare. Dacă le depistați în materialele de presă pe care le consumați, raportați-le, și, cel mai important, nu le distribuiți.
*Un proiect realizat cu suportul U.S. Embassy London și Shout Out UK
