Numărul câinilor fără adăpost crește de la an la an. Cel puțin asta spun reprezentanții uneia dintre cele mai populare asociații din Capitală, care deține un azil pentru maidanezi. În ultimii doi ani, aici numărul aproape că s-a dublat. Pentru că a fost depășită capacitatea adăpostului, câinii sunt ținuți chiar și în drum, fiind un pericol pentru trecători. Cum decurge o zi din viața acestui azil și ce probleme invocă proprietara acestuia, vedeți în reportajul ce urmează.
Așa am fost întâmpinați atunci când am ajuns la adăpostul de câini, situat într-o fâșie forestieră din cartierul Petricani al Capitalei. Persoanele care îngrijeau în acel moment de animale ne-au spusă că, în ultimul timp, numărul de maidanezi a crescut atât de mult încât nu mai au voliere pentru ei, astfel sunt nevoiți să-i țină în preajma azilului improvizat. Deși sunt conștienți că patrupedele nu pot fi lăsate să stea la libertate, îngrijitorii spun că, deocamdată, nu au o soluție.
„Nu reușim să construim voliere, ne aduc într-una câini. Se întâmplă chiar și câte 10 în zi.”
Despre numărul în creștere al animalelor abandonate și aduse la acest azil, ne-a vorbit și proprietara asociației care gestionează adăpostul, Galina Cighir. Și ea spune că situația nu mai poate să continuie așa, dar se vede nevoită să accepte câinii, care le sunt aduși aici nu doar din municipiu, ci și din toată țara.
„Înțelegem că nu avem dreptate, acest lucru nu trebuia să se întâmple, dar s-a produs în afara voinței noastre. Nici noi nu ne-am dorit acest lucru. Nu m-am gândit niciodată că voi avea 500 de câini. Niciun om teafăr la cap nu visează la așa ceva. Este o povară mare și o responsabilitate, este vorba de vieți.”
Din spusele Galinei, o zi de întreținere a câinilor în acest azil costă cel puțin 2000 de lei. Jumătate se duce pentru plata salariilor celor patru muncitori, iar ce rămâne este pentru procurarea hranei.
„Pentru muncitori, pentru a-i hrăni. Trebuie să le pregătim terci, nu avem apă, o aducem singuri. Fierbem terci, pe care îl împărțim. Mâncarea e fierbinte, câinii se bat de la ea. Nu vă închipuiți cât de greu este, pentru a înțelege situația, trebuie să vii aici.”
Banii pe care îi are asociația, deși sunt insuficienți, provin din donații. În mare parte, cei care fac transferuri pe conturile asociației sunt moldoveni din afara țării, care văd, în statele în care se află, ce atitudine au autoritățile pentru animalele fără adăpost. Cheltuielile cresc dacă este nevoie de medicamente și consultarea veterinarilor sau pentru vaccinarea câinilor. De asemenea, după ce ajung aici, patrupezii sunt sterilizați. De trei ani, la acest azil muncește și Ivan. În ziua în care am filmat reportajul, a venit alături de el și soția sa, care tot dă câte-o mână de ajutor la întreținerea animalelor. Bărbatul îi știe practic pe fiecare câine în parte. Le cunoaște și istoriile de viață. Unul dintre vedetele azilului este singurul câine, țintuit în scaunul cu rotile. Îl cheamă Leova, pentru că a fost găsit incoștient pe o margine de drum din Leova și adus la azil. Are spatele fractuarat, iar pentru a-l salva, a fost dus la operație în Odesa. Cu ajutorul unei foste angajate a Ambasade americane la Chișinău, câinele s-a ales cu acest cadru de mers și se poate deplasa.
„L-am pus pe roți, s-a pornit de-odată. Pe urmă l-am mai scurtat, l-am mai ajustat. Iată-l aleargă. 2-3 ori pe zi îl pun pe roți. //Eu mă ocup cu dânsul, îi fac gimnastică, masaj.”
Din spusele fondatoarei azilului, anterior, autoritățile locale ar fi decis să aloce un teren pentru a amenaja un adăpost cu toate actele în regulă, dar de an, de când ar fi fost aceste discuții, lucrurile nu s-au mai mișcat din loc. Am încercat să discutăm la acest subiect cu proaspătul șef interimar al Secției de Control și Protecția Animalelor, Vitalie Voznoi, cunoscut mai mult ca activist civic. Recent, un grup de apărători ai animalelor au protestat față de numirea lui în funcție, pentru că, în opinia manifestanților, nu are experiență în acest domeniu. Telefonul acestuia era indisponibil atunci când l-am telefonat, iar la mesajul trimis pe o rețea socială nu ne-a răspuns, deocamdată. Primăria Chișinău deține doar centrul de sterilizare al câinilor, din cadrul Necropolei. Și acolo, deseori, capacitatea centrului este depășită. Dacă, în medie, se pot afla concomitent până la 700 de câini, sunt cazuri când numărul lor se apropie de 900. Pentru că centrul este supraaglomerat, câinii fără stăpân prinși în stradă sunt sterilizați, vaccinați antirabic, iar apoi, dacă nu sunt agresivi, sunt lăsați în libertate. În municipiul Chișinău, sunt peste 10 aziluri și locuri unde patrupezii primesc adăpost și mâncare, dar care sunt fondate de asociații independente.
