Procuratura Generală a reacționat printr-un comunicat de presă după ce președinta țării, Maia Sandu a declarat în cadrul unei întrevederi la Kiev cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis că „singura condiție neîndeplinită de Republica Moldova pentru obținerea unei tranșe de 50 de milioane de euro din partea UE, este existența unei strategii clare de recuperare a banilor din frauda bancară, care urma să fie elaborată de procuratură”. Reprezentanții PG au catalogat drept iresponsabile și manipulatorii declarațiile șefei statului și spun că acestea au drept scop dezinformarea opiniei publice și transferul către Procuratură a responsabilității pentru incapacitatea sau nedorința de a îndeplini condiționalitățile partenerilor de dezvoltare, asumate de Guvern și Parlament.
PG menționează că „este important să nu existe dezinformare pe marginea Memorandumului de înțelegere cu UE pentru asistența macro – financiară”.
„Doar anexa la Memorandumul de asistență macro-financiară face referire la implementarea de către autorități a strategiei de recuperare a activelor fraudate, FĂRĂ a indica Procuratura ca instituție responsabilă, menționând expres că, autoritățile vor pregăti și vor transmite Parlamentului un raport privind progresele înregistrate”, susțin cei de la PG.
Mai mult, obligația procurorului de raportare pe marginea procesului de recuperare a banilor nu este inclusă în niciun act normativ și niciun mecanism al condiționalității pentru asistența macro-financiară oferită de UE nu prevede acest lucru.
„Până în prezent, niciun reprezentant al forului legislativ nu a intervenit către Procuratură cu vreo propunere sau un plan comun de acțiuni de punere în aplicare a acestui document în partea ce implică atribuțiile Procuraturii, fiind omisă o conlucrare constructivă și legală în acest sens”, se mai arată în comunicatul Procuraturii.
Potrivit celor de la PG, subiectul acțiunilor pe care autoritățile RM trebuie să le întreprindă în contextul realizării prevederilor Memorandumului a fost abordat, în raport cu Procuratura, doar de către prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi prin adresa din 7 mai 2021, conform căreia, Procuraturii i s-a recomandat ca, în comun cu autoritățile competente, să actualizeze Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, accelerarea investigațiilor penale prin diversificarea cooperării internaționale și informarea publică semestrială.
„Din această perspectivă, Procuratura a elaborat și, de comun cu Centru Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, la 18 mai 2021 a semnat Ordinul cu privire la aprobarea Mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar – act normativ interinstituțional care stabilește în concret acțiunile și sub-acțiunile necesare a fi întreprinse, executorii, termenele și indicatorii de progres, fapt despre care prim-ministrul a fost informat prin adresa din 21 mai 2021”, susține PG.
Totodată, reprezentanții Procuraturii Generale menționează că până în prezent, în dosarul fraudei bancare, au fost identificate și puse sub sechestru 3,1 miliarde de lei.
„Valorificarea finală a bunurilor sechestrate prin confiscare specială sau extinsă nu ține de competența Procuraturii, deciziile urmând a fi adoptate de instanțele de judecată care vor examina dosarele în fond”, susține Procuratura.
În opinia celor de la Procuratură, C„entrarea atenției guvernării doar pe mecanismele penale în procesul de recuperare a banilor fraudați reprezintă o abordare greșită”.
„Or, din cauza procedurilor judiciare – acest mecanism este unul complex și de durată. Procuratura își asumă responsabilitatea de a accelera procedurile legale în acest sens în limitele admisibile de lege. Totodată, orientăm ca autoritățile publice competente să ia în calcul și mecanismele non-penale de restituire a mijloacelor financiare care pot fi mai eficiente și rapide, cu antrenarea băncilor implicate direct, indirect sau în virtutea răspunderii subsidiare pentru obligațiunile prevăzute de legislație în procesul de devalizare a sistemului bancar. Instituțiile competente (Guvernul, Banca Națională a Moldovei, Agenția Proprietății Publice etc) urmează să manifeste o poziție proactivă în această direcție. Considerăm că elaborarea și realizarea Strategiei de recuperare a banilor fraudați nu trebuie să fie plasată doar pe responsabilitatea Procuraturii și altor organe de drept. Acest document trebuie să prevadă abordări complexe și să conțină două componente: penală și nonpenală, urmând a fi elaborată cel puțin la nivel de Guvern, cu implicarea tuturor autorităților competente”, susține PG.
