Salariu minim de 1.200 de euro și o guvernare puternică sunt principalele condiții pentru care peste 65% din moldovenii plecați peste hotare ar reveni acasă. Cel puțin asta se arată într-un studiu efectuat recent de către Oficiul Coordonatorului Rezident al ONU și Organizația Internațională pentru Migrație în Moldova, privind atitudinile și percepțiile diasporei moldovenești și a lucrătorilor migranți.
Studiul a implicat 326 de migranți moldoveni cu vârsta mai mare de 15 ani care locuiau în diferite țări de destinație cu scopul de a identifica provocările principale, riscurile și necesitățile persoanelor vulnerabile pentru a informa ONU Moldova și factorii decidenți despre prioritățile de cooperare cu Republica Moldova, precum și pentru a defini profilul socio-demografic al diasporei și al lucrătorilor migranți din Moldova.
Potrivit studiului, 66% din participanți ar dori să se reîntoarcă în Moldova, dacă ar apărea oportunități de angajare/investiții decente pentru un salariu minim sub 2,000 euro, cu o valoare mediană a salariului minim de 1,200 euro. Condițiile de returnare acasă ar fi o guvernare puternică și un stat de drept, inclusiv crearea locurilor de muncă și a oportunităților de investiții.
În același timp, peste 65% din cetățenii moldoveni care locuiesc și lucrează peste hotare au spus că ei în general ar dori să facă investiți în Moldova în mare parte în turism și educație (39% fiecare).
Majoritatea (88%) respondenților cred că bariera principală pentru contribuția diasporei la dezvoltarea națională a Republicii Moldova este nivelul înalt de corupție și lipsa încrederii în organizații care ar gestiona resursele. Cea de-a doua îngrijorare importantă se referă la lipsa de informații cu privire la modul de contribuire și lipsa de mecanisme și infrastructură specifice.
Printre cele mai importante trei impedimente pentru dezvoltarea Moldovei și asigurarea bunăstării populației, respondenții au menționat: nivelul înalt al corupției și lipsa justiției (76%), lipsa locurilor de muncă bine plătite/oportunități de dezvoltare a afacerilor (44%) și inegalitățile mari/sărăcia în rândul grupurilor de populație (40%).
Moldovenii de peste hotare mai consideră că Guvernul Moldovei trebuie să investească mai mult în justiție și statul de drept (38%) și în oportunitățile de abilitare economică și piața muncii (32%).
Combaterea corupției, în special consolidarea sistemului judiciar în vederea creșterii independenței acestuia, este considerată a fi unul dintre cele mai importante domenii care trebuie sprijinite de ONU în Moldova (65%). Acesta este urmat de o educație calitativă pentru toți (50%) și reducerea și abordarea inegalităților adâncite (49%).
Aproximativ 56% din migranții moldoveni consideră că oamenii care trăiesc în sărăcie sunt cei mai marginalizați și discriminați, urmați de persoanele cu dizabilități (54%) și persoanele în etate (45%).
Studiul a fost realizat în perioada 9 august – 1 septembrie 2021. Respondenții sunt migranți stabiliți legal pe termen lung, care sunt angajați oficial. Această inițiativă s-a desfășurat în cadrul unui proces de consultații în baza Analizei Comune de Țară a ONU pentru Republica Moldova în 2021.
