26 iulie 2021, ora 12:32

Fostul președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova (CCM), Alexandru Tănase, susține că ședința de astăzi de constituire a Legislativului a avut loc fără a încălca regulamentul. Într-un comentariu oferit pentru tv8.md, Tănase a precizat că prima ședință a Parlamentului are ca scop să constate dacă organul legislativ a fost constituit legal.

„La prima ședință este important să fie deschisă ședința, să constate că Parlamentul este legal constituit, președintele Republicii Moldova, în calitate de persoană care convoacă ședința, deobicei vine cu un mesaj pentru Parlament, după care Parlamentul își ia timp ca să constituie grupurile parlamentare și comisiile de specialitate. Aceasta este procedura obișnuită și așa s-a procedat mereu. E absolut corect, iar totul a fost absolut corect”, a declarat fostul președinte al CCM.

Totodată, Tănase îl contrazice pe deputatul socialist, Vlad Batrâncea, care a declarat că cei de la PAS ar fi încălcat regulamentul de constituire a Parlamentului. Ex-președintele CCM precizează că biroul permanent și fracțiunile parlamentare nu au obligativitatea de a fi create la prima ședință a Legislativului.

„Batrîncea, fiind în opoziție, nu vă așteptați să zică că totul a fost bine. De când opoziția laudă ceea ce face majoritatea. Există lege care spune clar care este procedura. Ședința de constituire, de fapt marchează procesul de formare a organelor de lucru și de aici încep să se calculeze toate termenele, inclusiv formarea Guvernului. Această ședință are cu totul alt rost. Nu este neapărat să fie constituite fracțiunile parlamentare și biroul permanent chiar de la prima ședință din cauza că nu se știe câte grupuri vor fi, care va fi structura Parlamentului, nu se știe exact câte comisii vor fi păstrate. Parlamentul are structură proprie în funcție de programul de guvernare, e o chestie mai complexă”, a mai declarat Alexandru Tănase.

Amintim că, ședința de astăzi de constituire a Legislativului a fost pusă pe pauză până joi, 29 iulie. Asta după ce liderul interimar PAS, Igor Grosu, a solicitat această pauză, iar ulterior, fracțiunea PAS a părăsit sala.

/VIDEO/ „Considerăm că este o bătaie de joc”. Batrîncea spune că a fost încălcat regulamentul de constituire a Parlamentului

25 martie 2023, ora 11:13

Rezoluția care vizează procesul de integrare europeană a Republicii Moldova urmează a fi semnată la Chișinău. Mai exact, în data de 28 martie va avea loc cea de-a IX-a Reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României (CCIE). Respeciv, în cadrul evenimentului va fi semnată și rezoluția. 

Delegația CCIE se va afla în Republica Moldova în perioada 26-29 martie. Agenda vizitei mai include întrevederi cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu Prim-ministrul Dorin Recean. De asemenea, oficialii vor participa la conferința „105 ani de la unirea Basarabiei cu România. Alexandru Marghiloman şi principalii săi colaboratori – destine în istorie”, care va avea loc la 27 martie. 

Parlamentarii români vor vizita și câteva localități: vor participa, la Ialoveni, la dezvelirea bustului lui Alexandru Marghiloman și al lui Ion Inculeț, vor merge la Ungheni, unde vor vizita Centrul Cultural Multifuncțional „Regina Maria”, podul rutier de peste Prut și Parcul „Micul Cluj”.

Tot pe data de 27 martie, la Chișinău este așteptată conducerea Parlamentului României – Președintele Camerei Deputaților, Ion-Marcel Ciolacu, și Președintele interimar al Senatului, Alina-Ștefania Gorghiu. De asemenea, în perioada 26-27 martie, o delegație a Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților şi Senatului României pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații vine într-o vizită în Republica Moldova.

Comisia Comună pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României a fost constituită în anul 2010. Din ea fac parte câte zece deputați din legislativul de la Chișinău și cel de la București. Conform regulamentului CCIE, Comisia se întrunește anual în două reuniuni, alternativ în Republica Moldova și în România.