02 mai 2022, ora 20:30

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că în cazul în care Gazprom ar sista livrările de gaze naturale ca și în cazul Bulgariei și al Poloniei, Republica Moldova „este pregătită și are suficiente rezerve pentru a rezista”.

Invitat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, ministrul a precizat că regretă comportamentul „neprietenos și greu de prezis” al Gazprom, însă toată lumea este într-o perioadă de incertitudine.

„Toată lumea este într-o perioadă de incertitudine și în ultima săptămână am văzut cum Bulgaria și Polonia au fost deconectate peste noapte. Am mai spus și mai repet că Republica Moldova este pregătită și are suficiente rezerve ca să reziste în cazul în care Gazprom va decide să întrerupă deonectarea. Avem aproximativ 24 de milioane de metri cubi de gaze în sistem care ar ajunge pe o lună în consum de vară”, a declarat Andrei Spînu la TV8.

În ceea ce privește desfășurarea auditului datoriei către Gazprom, ministrul a precizat că odată cu începerea războiului, la licitație, a participat doar o companie care nu s-a calificat.

Totodată, Andrei Spînu a precizat că prelungirea termenului de realizare a auditului urma să fie discutat în cadrul Comisiei Mixte moldo-ruse care a fost anulată din cauza războiului.

„Cred că e mai corect ca acest contract să fie onorat de ambele părți și acesta era un drept nu o obligație. Trebuia să fie făcut un audit, dar odată cu începutul războiului, la licitație, nu a participat nicio companie serioasă, doar una care nu s-a calificat... Trebuia să aibă loc Comisia moldo-rusă, care nu s-a convocat. Acest război din Ucraina este un motiv obiectiv”, a declarat ministrul Infrastructurii.

Cu toate acestea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, dă asigurări că „indiferent ce va face Gazprom, noi vom avea gaz”.

TV8.md reamintește că pe 27 aprilie, Rusia a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, pe motiv că cele două țări nu au plătit în ruble pentru livrarea combustibilului.

Polonia nu își face griji - guvernul a precizat că are rezerve suficiente și că nu mai depinde demult de gaze de la ruși. Pentru Bulgaria, decizia este dură, deoarece țara este dependentă de importurile din Rusia.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.