Magistrații care au dispus eliberarea din penitenciar a lui Dorin Damir și Valeriu Cojocaru, ambii cercetați în dosarul „Direcția 5” au explicat motivele pentru care au luat această decizie. Într-un comunicat de presă emis marți seară, la ora 10.00, judecătorii menționează că la baza deciziei de a schimba măsura de reprimare pe numele celor doi au stat „prevederile legale”, condițiile de sănătate ale inculpaților și condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 13.
„Lăsarea în libertate este regula, iar privarea de libertate este excepția. Arestarea preventivă poate fi aplicată numai în cazul imposibilităţii aplicării unei alte măsuri preventive mai ușoare. Prelungirea de mai multe ori, fără luarea în considerare a posibilității de aplicare a măsuri preventive alternative arestului, poate crea dubii asupra legalității întregii perioade de detenție”, se invocă în comunicat.
În motivația emisă, se invocă mai multe decizii ale instanțelor de nivel național și internațional, inclusiv CEDO. Au fost invocate de asemenea, condițiile inadecvate de detenție din Penitenciarul nr.13, unde erau deținuți cei doi, dar și starea de sănătate a inculpaților.
„Pe parcursul examinării cauzei, apărarea unuia din inculpați a invocat constant că starea de sănătate a acestuia s-a înrăutățit din momentul luării acestuia în custodia statului. Apărarea a mai invocat că acesta suferă de o afecțiune cerebrală vasculară, care evoluează cu episoade de decompensare (sindromul HIC) care este însoțită și de alte afecțiuni cronice... Pe lîngă argumentele respective, apărarea a invocat că are suspiciuni serioase că în timpul detenției în P-13, la unul din inculpați a fost depistată Hepatită de tip B, boală de care acesta nu suferea în momentul luării în custodia statului”, se menționează în comunicat.
Respectiv, „deținerea aproximativ 6 luni a unei persoane într-un penitenciar, a cărui condiții de detenție sunt calificate atât de organismele internaționale cât și naționale, ca nefiind conforme standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante, urmată de o presupusă infectare a acestui deținut cu Hepatita Virală de tip B, este o situație extraordinară, care nu poate fi trecută cu vederea de autoritățile statale și care implică o obligație pozitivă”.
Totodată, judecătoria Chișinău Sediul Buiucani și-a manifestat „îngrijorarea” și „dezamăgirea” în raport cu declarațiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, pe marginea acestui subiect. Judecătorii califică aceste declarații „politice”.
Amintim că, după eliberarea din arest preventiv a lui Damir și Cojocaru, ministrul Litvinenco declara că ”decizia de eliberare a lui Dorin Damir demonstrează, o dată în plus, că sunt judecători care opun rezistență și încearcă să zădărnicească eforturile noastre de a avea o justiție corectă și echitabilă. Probabil, aceștia consideră că, după evaluarea extraordinară, nu se vor mai regăsi în sistem și acum își permit să admită în continuare tot felul de abuzuri și să ia decizii care ridică mari semne de întrebare”.
La rândul lor, judecătorii au interpretat declarațiile lui Litvinenco drept o „amenințare”.
„Afirmații de genul respectiv sunt în măsură să dăuneze procesului de realizare a justiției în această cauză penală cât și în alte cauze de rezonanță cu care este investit completul menționat. Ori, în cazul în care, un ministru al justiției, înțelege să facă astfel de concluzii și aprecieri, fără careva documentări prealabile, amenințând repetat cu rezultatul evaluării externe, poate apărea fireasca întrebare, de ce mai este necesară examinarea dosarelor de rezonanță de complete neevaluate, catalogate în felul respectiv de către exponenți ai altor puteri în stat”.
Cu o reacție a venit la scurt timp și Asociația Judecătorilor.
„Asociația Judecătorilor din Republica Moldova constată că declarațiile publice ale înalților demnitari, care generalizează incorect încălcări ale legii de către instanțele de judecată, exprimate în termeni ce presupun desconsiderarea judecătorilor, nu sunt caracteristice în relație cu autoritatea judecătorească. În acest mod se produc încălcări iremediabile principiului separației și echilibrului puterilor în stat.
Asociația Judecătorilor reiterează că soluțiile organelor judiciare, indiferent că acestea sunt de condamnare, achitare, sunt rezultatul exclusiv al aplicării legii, iar orice speculații contrare, vizând alte rațiuni care le-ar fundamenta, sunt complet neavenite şi trebuie respinse cu fermitate.
Calificarea soluțiilor instanțelor de judecată ca fiind politice sau invocarea tendențioasă a faptului că ar avea un alt temei decât legea ori alte rațiuni ascunse sunt complet străine echilibrului care ar trebui să caracterizeze discursul public referitor la justiție și conduc, inevitabil, la polarizarea nepermisă a societății. Hotărârile judecătorești reprezintă un pilon al statului de drept, iar tendința repetată de a le discuta și contesta public, în scopul invalidării adevărului juridic pe care îl exprimă, afectează esența statului de drept”, se arată într-o notă informativă a Asociației Judecătorilor.
TV8 reamintește că, la 26 ianuarie curent, finul de cununie al lui Vlad Plahotniuc, Dorin Damir, cercetat în dosarul fostei Direcții 5, a fost plasat în arest la domiciliu. A fost eliberat de după gratii și Valeriu Cojocaru, șeful suspendat al IP Bălți, și el cercetat în dosar. Acesta a fost trecut sub control judiciar.
Dosarul angajărilor fictive în cadrul fostei Direcții numărul 5 a ajuns pe masa judecătorilor, la sfârșitul lunii septembrie 2021. Procurorul de caz a menționat atunci că există probe suficiente, pentru ca vinovăția inculpaților să fie demonstrată.
Totul a început încă acum patru ani, când Alexandru Pînzari, care conducea Inspectoratul General al Poliției, împreună cu șeful de atunci al Direcției numărul 5, Valeriu Cojocaru, l-ar fi angajat ilegal pe Dorin Damir, în calitate de agent sub acoperire în cadrul fostei Direcții 5 a Inspectoratului Național de Investigații (INI). Acesta din urmă primea salariu de la stat, periodic era ridicat în grad și avea acces la informații secrete.
Toți trei sunt acuzați de „abuz de serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”. Pentru toate acestea, legea penală prevede până la 12 ani de pușcărie.
