03 mai 2022, ora 09:38

UPDATE: Fostul șef al ASP, Sergiu Răilean a fost reținut pe un termen de 72 de ore, susțin reprezentanții Procuraturii Generale. 

Procurorii anticorupție și ofițerii SIS au descins marți dimineață cu 50 de percheziții la Agenția Servicii Publice în dosarul „blanchetelor pentru pașapoarte”. Informația a fost confirmată pentru tv8.md de purtătoarea de cuvânt a PG, procurorul Mariana Cherpec. 

„Procurorii anticorupție în comun cu ofițerii SIS, CNA și SPIA a MAI efectuează la moment în jur de 50 de percheziții la Agenția Servicii Publice. Perchezițiile sunt desfășurate în cadrul unui dosar penal pornit pe faptul abuzului de serviciu (art.327 din Codul penal) săvârșit de către persoane publice în procesul de achiziționare a blanchetelor”, a precizat Mariana Cherpec, precizând că va reveni cu detalii. 

Licitația pentru achizționarea blanchetelor pentru pașapoarte a fost anunțată în vara anului 2021. Aceasta a fost însă anulată în septembrie anul trecut. Licitația a fost subiect de investigație „Cutia Neagră Plus”.

Potrivit anchetei realizate de „Cutia Neagră PLUS”, compania „Garsu Pasaulis” ar fi fost favorizată în cadrul licitației. Echipa „Cutia Neagră PLUS” a ajuns în posesia unui aviz secret al SIS, prin care fostul premier Aureliu Ciocoi și directorul de atunci al ASP, Vladislav Zara au fost atenționați despre aceste pericole și au primit recomandări să anuleze licitația. 

SIS a aflat că doi angajați ai ASP, care ar fi participat la elaborarea caietului de sarcini și a specificațiilor tehnice cu acces limitat din cadrul actualei licitații, sunt plătiți de mai mulți ani de compania lituaniană „Garsu Pasaulis” pentru anumite servicii, ceea ce provoacă suspiciuni de corupție.

Potrivit notei SIS,  șeful adjunct al Direcției generale tehnologii informaționale a ASP, Andrei Tighinean, primește lunar aproape 600 de euro de la compania „Garsu Pasaulis”. Banii îi sunt transferați pe contul bancar personal începând cu anul 2014. În total, funcționarul ar fi încasat peste 50 de mii de euro de la firma lituaniană. Un alt angajat din Departamentul tehnologic al ASP primește lunar de la același agent economic sume cuprinse între 200 și 500 de euro sub formă de plată pentru servicii.

Licitația a fost reluată în data de 1 decembrie 2021. Valoarea estimativă a tenderului este de 427 de milioane de lei, mai exact, cu 71 de milioane mai puțin decât cea a licitației precedente, anulate în toamna anului trecut. 

La licitația de anul acesta, „Garsu Pasaulis” , vizată în ancheta „Cutia Neagră PLUS”, a propus o ofertă de aproape 177 de milioane de lei. Asta în timp ce potrivit ofertei de la tenderul de anul trecut, oferta companiaei lituaniene era de 498,356,865.92 de lei pentru livrarea a 1,5 milioane de blanchete pentru documentele moldovenilor.

„Garsu Pasaulis” a câștigat deja de două ori licitațiile pentru livrarea blanchetelor pentru acte, organizată de ASP și furnizează blanchete pentru actele emise în R. Moldova din  anul 2014.

23 noiembrie 2024, ora 18:00

Noua ediție a editorialului „Verde-n ochi” cu Mariana Rață este despre război și pace. Săptămâna aceasta s-au împlinit 1000 de zile de la începutul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei. „Operațiunea specială” plănuită pentru trei zile de generalii de război ai lui Putin s-a transformat într-un război lung și istovitor pentru ambele părți. Spre surprinderea întregii planete, Ucraina rezistă cu stoicism împotriva ursului turbat, înnebunit după miros de sânge.

Cele 1000 de zile de război au arătat întregii lumi că eroii adevărați sunt oameni simpli care ascund în ei curaj și îl expun în situații extreme. Am văzut asta în persoana grănicerului ucrainean Roman Gribov de pe insula Șerpilor. Cel care a trimis la origini corabia militară rusă care i-a cerut să se predea. Am văzut asta în persoana soldatului voluntar ucrainean  Olexandr Mațievschi, împușcat în Bahmut, în față. Iar ultimele sale cuvinte au fost „Glorie Ucrainei!” Cei mai mulți dintre acești eroi, unii necunoscuți publicului larg, au fost uciși. 

În cele 1000 de zile de război, rachetele, tancurile, dronele criminalului de la Kremlin au luat viața a peste 25.000 de civili. Oameni simpli, ca noi, care au fost omorâți când dormeau în casele lor, mergeau la magazin sau la serviciu, își duceau copiii la plimbare sau la grădiniță. Printre cei uciși se găsesc și 660 de copilași. 660 nu este o cifră. Sunt bebeluși - fetițe și băieței nevinovați, cărora Putin și generalii lui le-au furat viața. Numărul acestor îngerași crește cu fiecare zi de război.

Cele 1000 de zile de război nu sunt doar despre vieți pierdute. Chiar dacă, desigur, asta este cea mai mare pierdere a unui stat. Pagubele provocate de armata lui Putin în Ucraina se ridică la circa 500 de miliarde de dolari. O bună parte din infrastructura vecinei noastre este făcută praf. Vor fi necesari zeci de ani pentru a șterge urmele distrugătoare lăsate de monstrul de la Kremlin.

Între timp, în Moldova, fiecare al treilea cetățean continuă să creadă că crimele de război comise de Rusia în Ucraina sunt justificate. Spălați pe creier de propaganda rusească și de coloana a cincea a Moscovei, mulți dintre creștinii moldoveni mai cred că o moarte de om poate fi justificată de un argument manipulator și abstract ca „denazificarea”.

Zilele acestea am urmărit reacțiile speriate ale publicului la știrile despre dronele rusești căzute în Moldova. Oamenii erau revoltați de ce autoritățile nu îi protejează, de ce nu se face nimic pentru a doborî aceste obiecte până ca ele să ajungă la pământ. Atunci când pericolul trece hotarul și ajunge lângă casa ta începi să îl tratezi cu mai multă responsabilitate. 

Cam așa a fost și în Ucraina. Războiul le-a oferit o lecție dură fanilor lui Putin din țara vecină. Printre cei morți și răniți se găsesc laolaltă și dintre cei care l-au admirat, și dintre cei care îl detestau. Rachetele și dronele rusești au lovit și case în care trăiau pro-ruși. În loc de salam de o rublă și înghețată de 5 copeici, „russkii mir” le-a adus distrugeri și moarte. 

Astăzi, 80 la sută dintre ucraineni își doresc aderarea țării lor la UE și NATO. Pentru ei, aceste două organizații politice sunt echivalentul vieții și al salvării. 

„Vorbind cu Donald Trump i-am spus: Care este soluția - fie Ucraina va avea arme nucleare și atunci aceasta este apărarea noastră, fie ar trebui să avem un fel de alianță. Astăzi nu cunoaștem alianțe mai eficiente decât NATO. Țările NATO nu sunt în război. Țările NATO nu duc un război. Toți oamenii din țările NATO sunt în viață - slavă Domnului. Acesta este motivul pentru care alegem NATO, nu armele nucleare. Alegem NATO”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În 2012, UE a obținut Premiul Nobel pentru Pace, în semn de recunoaștere pentru contribuția sa la promovarea păcii, reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa. Grație UE, Europa s-a transformat dintr-un continent al războiului, în unul al păcii menținute de peste 70 de ani. Nu există o altă parte a lumii care să trăiască mai mult de jumătate de secol în pace.

Rusia, pe de altă parte, în ultimii 50 de ani a fost implicată direct în cel puțin 7 conflicte miliare, dintre care în patru în calitate de stat agresor. Cât despre NATO, cea mai bună recenzie i-o oferă însăși frica și obsesia lui Putin legată de Alianța Nord Atlantică. Principiul NATO de apărare colectivă descurajează toți potențialii agresori. Or, un atac asupra unui membru este întâmpinat cu un răspuns unificat, căruia cu greu i-ar putea face față orice inamic.

Faima proastă pe care Rusia și-a câștigat-o pe arena internațională face ca niciun alt stat al lumii, să nu și-o dorească nici ca aliat, nici ca dușman. Toți cei care astăzi îi sunt alături lui Putin, sunt aliați de conjunctură, ajunși lângă el mai degrabă de nevoie, decât din simpatie. Este și cazul lui Alexandr Lukașenko. În 2010, liderul de la Minsk acuza public Rusia că tratează celelalte state aliate drept niște cobai. 

Nici măcar Ilan Șor, ascuns astăzi sub laba ursului, nu are încredere în promisiunile pe care le face Moscova. Ascutați ce spune el despre asta în urmă cu 10 ani. „Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că…Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică.  Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau”, declara Șor într-un apel telefonic cu Veaceslav Platon.

În concluzie, vă întreb verde în ochi, cum vă doriți să trăiți? În pace și siguranță în familia UE, sau într-un spațiu al războiului în care viața unui om valorează exact cât un glonte.