03 iunie 2022, ora 12:17

Procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo, a făcut primele declarații, după ce o comisie specială, instituită de CSP, i-a evaluat activitatea și i-a oferit calificativul „nesatisfăcător”, și doar 2 puncte din 10. Ultimul cuvânt îi revine președintei Maia Sandu, care urmează să decidă dacă îl demite sau nu. Într-o postare pe Facebook, Stoianoglo susține că „decizia este evidentă”. 

„Pentru mine, decizia președintei este evidentă, având în vedere modul în care acest proces a început și cel în care decurge. Societatea trebuie să cunoască, însă, adevărul și să înțeleagă că în felul acesta se încearcă să se scape de oamenii incomozi. Mă îndoiesc că după asta, toate vor reveni la locul lor în domeniul Procuraturii”, a scris șeful suspendat al PG, Alexandru Stoianoglo. 

Stoianoglo se declară sceptic în privința obiectivității raportului care conține 130 de pagini. Potrivit acestuia, documentul ar conține informații denaturate în mod intenționat sau chiar complet falsificate.

Șeful suspendat al PG răspunde și acuzației potrivit căreia ar fi abordat o atitudine părtinitoare în unele cazuri din gestiune. „În primul rând, personal nu am luat nicio decizie pe aceste dosar, iar luarea deciziilor procesuale este strict de competența procurorilor. În ciuda tuturor criticilor, după 8 luni de la plecarea mea din Procuratură, nimeni nu le-a anulat, ceea ce înseamnă că sunt legale”, a spus Alexandru Stoianoglo. 

Am solicitat un comentariu de la CSP și de la reprezentanții Comisiei de evaluare a performanțelor lui Alexandru Stoianoglo. Cei de la CSP au refuzat să facă o declarație, precizând doar că o va face doar după ce se va expune instanța, în condițiile în care Stoianoglo a constestat în instanța raportul. 

În 23 mai, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a luat act de raportul de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo, în perioada mandatului său, care a durat până în octombrie 2021. Astfel, Stoianglo poate fi demis. După examinarea raportului, CSP a anunțat că va propune eliberarea acestuia din funcția de procuror general. 

Comisia de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo a emis la începutul lunii mai un raport în privința activității acestuia la șefia Procuraturii Generale. Membrii Comisiei i-au oferit lui Stoianoglo calificativul nesatisfăcător și doar 2 puncte. Procurorul general suspendat a primit calificative la capitolul eficiență, integritate, comunicare internă și externă, dar și pentru managementul resurselor umane. Potrivit concluziilor membrilor Comisiei, deciziile adoptate de către Stoianoglo privind rotația procurorilor din procuraturile teritoriale, cărora le-a cerut să plece din sistem și inițierea procedurilor disciplinare în privința unor procurori sau angajați care nu au cedat presiunilor, arată un management defectuos al resurselor umane. 

Raportul Comisiei a fost prezentat Consiliului Superior al Procurorilor, pentru examinare și adoptarea unei decizii în privința lui Alexandr Stoianoglo. Potrivit ultimelor modificări operate la legea cu privire la procuratură, dacă activitatea lui Stoianoglo obține calificativul „nesatisfăcător”, acesta ar urma să fie demis de către șefa statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

La rândul său, Stoianoglo a contestat raportul de evaluare a performanțelor după ce Comisia i-a oferit calificativul „nesatisfăcător” la capitolul eficiență, integritate, comunicare internă și externă, dar și pentru managementul resurselor umane.  Stoianoglo a calificat procesul drept o „absurditate” menționând că nu a luat în viața lui „așa note”.

În 23 noiembrie, anul trecut, Consiliul Superior al Procurorilor a decis constituirea unei comisii de evaluarea a activității lui Alexandr Stoianoglo, la solicitarea președintei Maiei Sandu. Atunci, s-a stabilit că din comisie vor face parte cinci membri. Ulterior, președinta Comisiei, Lidia Bulgac, s-a retras, iar un alt membru a anunțat că nu poate participa. Într-un final, performanțele lui Stoianoglo au fost evaluate de o Comisie în componența căreia s-au regăsit: juristul Artur Reguș, care a fost președinte al Comisei, Angela Popil, Ion Matușenco și expertul internațional Drago Kos.

Avocații lui Alexandr Stoianoglo s-au plâns la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru că procurorului general suspendat din funcție i s-ar fi încălcat dreptul la libera exprimare și libera circulație. A doua cerere se referă la decizia Consiliului Superior al Procurorilor din data de 5 octombrie prin care Stoianoglo a fost suspendat din funcție. 

Alexandr Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie după ce Consiliul Superior al Procurorilor a dat curs demersului depus de deputatul Lilian Carp. Stoianoglo este învinuit pe cinci capete de acuzare precum abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. El se declară nevinovat. La începutul lunii decembrie, Stoianoglo a fost eliberat din arest la domiciliu, iar în prezent este cercetat sub control judiciar.

03 decembrie 2024, ora 19:07

Audieri cu scântei în Parlament, unde astăzi s-a discutat despre majorările tarifelor la gazele naturale. Chemați în plen să dea explicații, șefii de la Moldovagaz si Energocom au venit cu tot felul de scuze când au fost întrebați de ce nu au făcut rezerve din vară când prețurile erau mai mici, iar Ministerul Energiei a spus că s-a bazat pe un contract cu România care a rămas în aer. Experții energetici au acuzat guvernarea de incompetență, iar Parlamentul a concluzionat că instituțiile au avut o lipsă evidentă de comunicare. 

Moldovagaz susține că în luna iulie, atunci când prețul gazului la burse era mai mic, a încercat să procure cantități de gaze suficiente pentru a acoperi tot necesarul pentru sezonul rece, însă nu ar fi reușit. 

„Când am văzut că nu este ofertă pentru acest volum mare, am început să divizăm pe produse trimestriale. Când tot am văzut că nu sunt, pentru că produsele trimestriale poți cumpăra pentru un an înainte, însă pentru asta ponderea tranzacțiilor este la nivel de 18-23 de procente, astfel am trecut la strategia de achiziții lunare, atunci au început să apară oferte”, a declarat șeful Moldovagaz, Vadim Ceban.

„Traderii internaționali ne consideră afiliați Gazpromului și respectiv nu suntem eligibili, noi nu trecem așa o procedură care se numește „ Cunoașteți clientul”, dreptul îl avem să cumpăram la hotar, dar nu ne vinde nimeni”, a zis directorul interimar Energocom, Victor Bînzari.

La rândul lor, reprezentații Energocom spun că au participat la mai multe licitații și au suplinit stocurile de gaze naturale pentru situațiile de urgență, dar nu au procurat o cantitate mai mare pentru că nu aveau certitudinea că Moldovagaz va dori să îl procure la ei.

„Prea riscant să crezi că prețul care îl ai tu este cel mai ieftin și ca să nu ne pomenim că rămânem cu gaz la un preț „X” nu știm care este, atunci nimeni nu își asumă această decizie. Energocom nu este Loteria Moldovei să poată să riște cu banii publici. Energocom este o companie care își asumă riscuri și are o strategie clară că poți vinde dacă ai cui și ai un contract cui trebuie să-l vinzi”, a spus expertul energetic, Sergiu Tofilat.

Experții energetici, prezenți și ei în plen, afirmă că întreprinderile au gestionat prost situația.

„ În februarie era 25 euro și întrebarea este dacă voi aveați gaz scump și era gaz ieftin pe piață de ce nu l-ați cumpărat, să-l stocați să-l avem acum dacă gazul cela scump oricum trebuia să-l dați la Moldovagaz. Cine decide când voi cumpărați și ce volume cumpărați, este vreo strategie de achiziții la Energocom. - Da, este și strategia înseamnă evitarea riscurilor financiare”, a zis deputatul BCS, Radu Mudreac.

Opoziția parlamentară prezentă la audieri a acuzat guvernarea de incompetență.

„Ați avut vreo ședință la Guvern cu ANRE, Moldovagaz, Energocom, Ministerul Energiei ca să stea toată lumea la masă, iulie, august, septembrie. Oameni buni ce facem? Se termină vara, vine frigul. Asta este întrebarea ca să fie o claritate, că în caz contrar eu înțeleg că prețurile se știau că o să crească, numai că era campania electorală și nu doream să spunem despre asta”, a confirmat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

În replică, Ministerul Energiei a declarat că nu s-au făcut stocuri suficiente deoarece s-a mizat pe un contract cu partenerii din România prin care ni se oferea gaz la un preț preferențial. Discuțiile au început în iunie, însă nu s-ar fi finalizat.

„Această discuție într-adevăr s-a transferat la nivel de prim-miniștri, acum cred că mai bine, mai corect va spune domnul prim-ministru când au finalizat aceste discuții. Sigur că nu puteam renunța, să lăsăm, să mizăm tot pe un singur contract, se procura, dar se miza că vom obține un contract cu preț preferențial”, a spus ministrul Energiei, Victor Parlicov.

În urma audierilor, Parlamentul a cerut instituțiilor din domeniul energiei ca în termen de două luni să vină cu un nou mecanism de achiziție pentru ca iarna viitoare, țara noastră sa nu se pomenească din nou într-o asemenea situație. Iar cei de la Energocom vor trebui să elaboreze un plan de intrarea pe piața vânzărilor cu amănuntul.

De la 1 decembrie, consumatorii achită 16 lei și 74 de bani pentru un metru cub de gaz, cu trei lei și 62 de bani mai mult decât achita anterior. ANRE și-a motivat decizia prin faptul că prețul la bursele internaționale a crescut în ultima perioadă. Recent, Moldovagaz a achiziționat gaz suficient pentru luna decembrie și ianuarie, iar vechile tarife nu ar fi coincis cu prețurile actuale.

„S-au făcut anumite greșeli și nu cred că poți să spui că anume cineva este vinovat, eu cred că au fost probleme de comunicare instituțională. Cred că a fost o problemă în faptul că nu există suficientă planificare pe termen lung a acestor achiziții. Acum pe noi ne interesează să rezolvăm această problemă, pentru că să luăm decizii bruște evident că putem, dar noi avem în următoarele săptămâni o situație complicată pentru regiunea transnistreană. Am solicitat Energocom și Moldovagaz să vină cu planuri de achiziție pe termen lung să nu lăsăm totul pe ultimul moment”, a spus deputatul PAS, președintele Comisiei Economie, Radu Marian.