16 mai 2022, ora 21:19

Mai mulți miniștri din actualul Guvern ar trebui verificați, iar structura guvernării - reorganizată. Cel puțin asta consideră fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, invitat în cadrul ediției din 16 mai a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Remanieri în Guvern, întotdeauna, sunt binevenite și eu, în discuții mari și private, am spus că sunt un șir de miniștri care ar trebui puși pe lista de remanieri. Și m-am referit și la Ministerul Economiei, și la Ministerul Agriculturii și putem discuta despre problemele de acolo”, a spus Sturza.

El a explicat și care ar fi problemele din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

„În cazului domnului Spînu, sunt foarte multe sectoare foarte complicate, cu foarte multe interese. Pe de altă parte, dumnealui are foarte puțini soldați și ofițeri în ministerul respectiv, care ar putea să-i facă analizele necesare, să-i prezinte materialele necesare pentru a lua o decizie sau alta lucrurile sunt des, din punctul meu de vedere, luate pe date insuficiente sau date care sunt incomplete sau de-a dreptul manipulatorii”, a menționat ex-premierul.

Totodată, Ion Sturza susține că partidul de la guvernare le-a creat cetățenilor multe așteptări.

„Bineînțeles că orice guvernare este pasibilă de greșeli, mai ales o guvernare care a fost atât de ambițioasă la început și asta cred că e cea mai mare problemă a guvernării actuale. A stârnit foarte multe așteptări în zone foarte greu de penetrat. În primul rând, această luptă cu corupția și recuperarea banilor furați de la moldoveni, care de la început, era clar că va fi o rezistență, va fi o suprasolicitare din partea sistemului. 

Pe de altă parte, în ultimul timp, s-a schimbat chiar și paradigma strategică. Au revenit discursurile strategice sau orientarea proeuropeană a RM. 

Această fereastră de oportunitate cum se crede la Chișinău, se încearcă să fie exploatată, dar și una, și alta sunt foarte departe de nevoile zilnice ale moldovenilor, care se confruntă cu prețuri, probleme în sectorul energetic, sociale. Multe probleme nu sunt de ordin extern sau nu sunt datorită trecutului sau opoziției”, a declarat fostul prim-ministru.

„Sunt niște probleme structurale care au fost puse de la început, ca o bombă cu ceas. Rezultatul electoral a fost mult peste așteptări. Respectiv, nu zic că PAS nu a fost pregătit pentru guvernare, dar n-a avut o echipă vastă sau care ar acoperi toate domeniile necesare în stat”, a conchis Ion Sturza.

Miniștrii vizați nu au comentat, deocamdată, declarațiile fostului premier.

Anterior, în cadrul aceleași emisiuni, președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor și analistul politic, Corneliu Ciurea, au enumerat câteva ministere a căror activitate ar trebui verificată de organul de control special al prim-ministrei. 

Potrivit lui Ștefan Gligor, ministerele care ar trebui evaluate sunt: al Infrastructurii și Dezvoltării Generale, al Agriculturii, al Justiției și al Mediului.

Analistul politic, Corneliu Ciurea, a mai enumerat și alte ministere ce necesită verificare, printre care „Internele, Economia, Finanțele, dar eu cred că în raport cu toate ministerele, criticile sunt insuficiente, nu este obligatoriu să-i demiți”.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.