27 mai 2022, ora 13:21

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că dacă Igor Dodon crede că este cinstit, atunci nu are de ce să își facă griji de cum va derula dosarul acestuia. Șefa statului speră ca „Procuratura nu face jocuri politice nici la indicația cuiva și nici din propria inițiativă”, iar procurorii vor acționa în conformitate cu legea.

Președinta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că a aflat despre reținerea lui Igor Dodon din presă, iar mai multe detalii despre dosar nu cunoaște, însă tot ce își dorește este „o justiție independentă și profesionistă care să respecte în primul rând legea”.

„Eu îmi doresc să avem o justiție independentă și profesionistă care să respecte legea în primul rând. Pentru asta am militat și pentru asta și-au dat oamenii voturile. Pentru asta m-au susținut și la asta lucrez împreună cu colegii mei. Corupția este o problemă majoră în Republica Moldova. Din cauza corupției avem sărăcie, din cauza corupției avem un stat slab și subminat și tot din cauza corupției au ajuns atâțea oameni să plece din țară pentru că au au avut oportunități economice acasă”, a declarat Maia Sandu.

„O justiție integră și independentă este soluția și eu sper foarte mult că Procuratura nu face jocuri politice nici la indicația cuiva și nici din inițiativa proprie, pentru că orice joc politic, orice abuz și încălcare a legii ar conduce la discreditarea Procuraturii, la discreditarea reformelor și la discreditarea parcursului nostru european”, a declarat Maia Sandu.

„Apelul meu penturu Procuratura Generală și celelalte instituții ale statului este să-și facă lucrul în strictă conformitate cu legea, doar legea trebuie să conteze. În cazul dat, Procuratura trebuie să investigheze modul în care a fost gestionat acest caz, parcursul zilei de marți și ce s-a întâmplat cu o zi înainte. Sunt îngrijorată de scurgerile din presă, iar explicațiile Procuraturii nu sunt suficiente pentru mine”.

Totodată, Maia Sandu, a negat acuzațiile înaintate de Igor Dodon, precum că grupul de procurori ar fi condus de Ambasada SUA.

„Nu-i cunosc pe acești procurori. Am aflat despre acest caz din presă și cel mai important este ca acest caz, împreună cu altele să se bucure de transparență maximă, iar procurorii să nu ia decizii pornind de la presiunea publică. Toată lumea trebuie să răspundă pentru ilegalitățile pe care le-a comis. Iar domnul vizat dacă crede că este cinstit atunci nu are de să își facă griji...”, a conchis șefa statului.

Fostul șef de stat, Igor Dodon a fost plasat joi, 26 mai, în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Asta după ce a fost reținut marți, 24 mai, alături de cumnatul său, Petru Merineanu, în urma a cel puțin zece percheziții.

Ex-președintele este bănuit de acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, pentru care riscă cel puțin trei ani de închisoare, corupere pasivă, trădare de patrie, care se pedepsește cu cel puțin 12 ani de detenție și de îmbogățire ilicită, pentru care ar putea face alți până la 7 ani de pușcărie.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.