09 iunie 2022, ora 18:16

Inspectoratul General al Poliției (IGP) s-a autosesizat în urma investigației realizate de echipa TV8, despre șeful Inspectoratului de Poliției Rîșcani, Vitalie Țurcan, care și-a cumpărat anul trecut o casă de vis în orașul Cricova, suburbie a municipiului Chișinău. Informația a fost confirmată pentru TV8.md de către șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Echipa „Cutia Neagră PLUS”, a scris despre cum Vitalie Țurcan, polițist de mai bine de 25 de ani, cu o lună înainte de ultima promovare și-a cumpărat o locuință de milioane. Casa luxoasă se află în centrul orașului Cricova, o suburbie a municipiului Chișinău. Locuința este amplasată pe un lot de pământ de 8 ari. 

De 7 luni de zile casa se află în proprietatea lui Vitalie Țurcan. Pe site-ul ANI nu am reușit să găsim declarația de avere a comisarului pentru anul 2021, ca să vedem dacă Țurcan o indică și la ce valoare. În schimb, casa apare în declarația de avere pentru anul trecut a fostului proprietar - viceprimarul orașului Cricova, Victor Slobozianu. Potrivit documentului, acesta a obținut din vânzarea imobilului 900 de mii de lei. 

În ultima sa declarație de avere, alesul local mai indică în proprietate două case de 111 și 164 metri pătrați, estimate la câte un milion de lei fiecare. Ambele au fost obținute prin donație. De asemenea, Slobozianu declară un spațiu comercial de 221 metri pătrați, cumpărat în 2014 cu 836 de mii de lei. Anul trecut, alesul local a cumpărat, împreună cu concubina sa, 4 automobile, cu o valoare totală de 60 de mii de euro. Din anii precedenți, Slobozianu mai are în proprietate alte 4 mașini.

Reporetul TV8 a mers la Inspectoratul de Poliție Râșcani pentru a discuta cu Vitalie Țurcan despre achiziția de milioane de anul trecut. Comisarul a confirmat că a cumpărat casa cu 1,8 milioane de lei și a plătit întreaga sumă pe loc, în cash. Ulterior a mai investit și alți bani în reparație și amenajare. Citește INVESTIGAȚIA mai departe...

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?