13 iulie 2022, ora 17:31

Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au decis prelungirea măsurii preventive sub formă de liberare provizorie sub control judiciar, aplicată în privința procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Potrivit Procuraturii, deși s-a cerut un termen de 60 de zile, magistrații au dispus admiterea parțială a demersului.

„Procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor, informează că miercuri, 3 iulie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au examinat demersul privind prelungirea măsurii preventive sub formă de liberare provizorie sub control judiciar, pe un termen de 60 zile, aplicată în privința procurorului general suspendat.

În rezultatul examinării, magistrații au dispus admiterea parțială a demersului și au prelungit măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar, pe un termen de 30 zile, aplicată în privința procurorului general suspendat.

În perioada imediat următoare, procurorul de caz, urmează să analizeze motivele care au stat la baza admiterii parțiale a demersului și va decide asupra contestării cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, a deciziei menționate”, informează Procuratura Generală.

TV8 reamintește că pe 1 iunie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a comunicat Guvernului de la Chișinău ambele plângeri depuse de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, pe motivul persecutării acestuia pe criterii politice și alte cauze. Totodată a cerut explicații cu privire la dosarul în care acesta este cercetat pentru corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. 

CEDO a făcut publice solicitările de explicații din partea Guvernului Republicii Moldova privind cazul procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo. Potrivit avocatului Victor Munteanu, CEDO nu a fost convinsă că probele din dosarul penal, care au stat la baza reținerii și menținerii în arest la domiciliu a lui Stoianoglo, au fost suficiente pentru a convinge un observator obiectiv că el ar fi comis pretinsele acțiuni pentru care i-au fost pornite dosare penale.

Astfel, Curtea Europeană a cerut Guvernului să explice de ce autoritățile i-au interzis lui Alexandru Stoianoglo să participe la întruniri publice și să comunice cu presa pe durata procedurilor penale în privința sa.

Totodată, autoritățile Republicii Moldova urmează să dea explicații dacă reținerea și arestul la domiciliu a lui Alexandru Stoianoglo au fost justificate de faptul că acesta a refuzat în mod repetat să își folosească funcția de procuror general pentru a iniția dosare penale împotriva diferitor membri ai opoziției.

Ulterior, Ministerul Justiției a reacționat și a venit cu o notă în care informa că până pe 22 septembrie Guvernul va prezenta poziția referitor la cererile menționate.

„Ministerul Justiției (Agentul guvernamental) va solicita opiniile tuturor autorităților implicate și, în termenul acordat de către Curte (până la 22 septembrie 2022), va prezenta poziția Guvernului referitor la cererile menționate. Precizăm că aceste cereri vizează aspecte procedurale și nu se referă la procedura de demitere a lui Stoianoglo din funcția de procuror general”, potrivit notei remise de Minister.

TV8.md reamintește că pe 23 mai, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a luat act de raportul de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo, în perioada mandatului său, care a durat până în octombrie 2021. Astfel, Stoianoglo poate fi demis. După examinarea raportului, CSP a anunțat că va propune eliberarea acestuia din funcția de procuror general. 

Comisia de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo a emis la începutul lunii mai un raport în privința activității acestuia la șefia Procuraturii Generale. Membrii Comisiei i-au oferit lui Stoianoglo calificativul nesatisfăcător și doar 2 puncte. Procurorul general suspendat a primit calificative la capitolul eficiență, integritate, comunicare internă și externă, dar și pentru managementul resurselor umane. 

Potrivit concluziilor membrilor Comisiei, deciziile adoptate de către Stoianoglo privind rotația procurorilor din procuraturile teritoriale, cărora le-a cerut să plece din sistem și inițierea procedurilor disciplinare în privința unor procurori sau angajați care nu au cedat presiunilor, arată un management defectuos al resurselor umane. 

Raportul Comisiei a fost prezentat Consiliului Superior al Procurorilor, pentru examinare și adoptarea unei decizii în privința lui Alexandru Stoianoglo. Potrivit ultimelor modificări operate la legea cu privire la procuratură, dacă activitatea lui Stoianoglo obține calificativul „nesatisfăcător”, acesta ar urma să fie demis de către șefa statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

La rândul său, Stoianoglo a contestat raportul de evaluare a performanțelor după ce Comisia i-a oferit calificativul „nesatisfăcător” la capitolul eficiență, integritate, comunicare internă și externă, dar și pentru managementul resurselor umane.  Stoianoglo a calificat procesul drept o „absurditate” menționând că nu a luat în viața lui „așa note”.

În 23 noiembrie, anul trecut, Consiliul Superior al Procurorilor a decis constituirea unei comisii de evaluarea a activității lui Alexandr Stoianoglo, la solicitarea președintei Maiei Sandu. Atunci, s-a stabilit că din comisie vor face parte cinci membri. 

Ulterior, președinta Comisiei, Lidia Bulgac, s-a retras, iar un alt membru a anunțat că nu poate participa. Într-un final, performanțele lui Stoianoglo au fost evaluate de o Comisie în componența căreia s-au regăsit: juristul Artur Reguș, care a fost președinte al Comisei, Angela Popil, Ion Matușenco și expertul internațional Drago Kos.

Avocații lui Alexandr Stoianoglo s-au plâns la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru că procurorului general suspendat din funcție i s-ar fi încălcat dreptul la libera exprimare și libera circulație. A doua cerere se referă la decizia Consiliului Superior al Procurorilor din data de 5 octombrie prin care Stoianoglo a fost suspendat din funcție. 

Alexandr Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie după ce Consiliul Superior al Procurorilor a dat curs demersului depus de deputatul Lilian Carp. Stoianoglo este învinuit pe cinci capete de acuzare precum abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. El se declară nevinovat. La începutul lunii decembrie, Stoianoglo a fost eliberat din arest la domiciliu, iar în prezent este cercetat sub control judiciar.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

27 decembrie 2025, ora 22:18

Sunt aproape două luni de când Curtea de Conturi a anunțat că a stabilit mai multe nereguli în gestionarea banilor publici la Teleradio-Moldova (TRM). Constatările Curții se referă la cheltuirea neconformă a zeci de milioane de lei. Au urmat consultări parlamentare pe marginea raportului, iar după asta - nimic. În pofida încălcărilor grave constatate de Curtea de Conturi și a altor abuzuri menționate într-o investigație CuSens, conducerea TRM a primit verde la Legislativ să își caute mai departe de lucru. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre banii publici cheltuiți după bunul plac al managementului din dealul Schinoasei și despre duble standarde din Parlament.

Mi-aș fi dorit să nu fi ajuns să fac acest editorial. Nu este tocmai plăcut să vorbești despre neregulile din curtea altor televiziuni. Dar pentru că TRM este plătit din banii publici, cu aproape 200 de milioane de lei pe an, avem obligația să veghem cum sunt cheltuiți banii noștri. Curtea de Conturi spune că a identificat la TRM nu doar lipsă de transparență în cheltuirea banilor, dar și posibile conflicte de interese și un contract de angajare cu totul scandalos al directorului TRM. Dacă ar fi fost demis înainte de termen, Vlad Țurcanu ar fi plecat din funcție cu 1,5 milioane de lei, compensație de concediere, iar dacă și-ar fi dus  mandatul până la capăt, ar fi primit o primă de concediere de 360.000 de lei. Apropo în ultimii doi ani, salariul directorului TRM a crescut aproape de două ori, mai rar asemenea majorări la bugetari. De o plăcere să lucrezi la stat. Vlad Țurcanu a renunțat la prevedere exagerate din contract abia după ce a fost dat în vileag de echipa de audit și i s-a iertat imediat totul. Indulgența Parlamentului față de încălcările managementului de la TRM este de neînțeles.

Este uluitor cu câtă ușurință iartă Legislativul risipa de bani din bugetul de stat dintr-o instituție care i se subordonează. Peste 21 de milioane de lei cheltuiți pentru salarii necoordonate în prealabil de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare. Încă 1 milion cheltuit pentru prime acordate unui grup restrâns de angajați. Peste 13 milioane de lei, cheltuiți pentru procurări netransparente și nejustificate. Au fost constatate neconformități referitoare la lansarea investițiilor pentru construcția noului sediu al TRM. Acest viitor sediu ar urma să mai coste bugetul de stat încă vreo 320 de milioane de lei. 

Dincolo de suspiciunile rezonabile legate de cheltuirea banilor publice, este îngrijorătoare tăcerea Parlamentului față de acuzațiile legate de comportamentul nepotrivit al directorului TRM față de mai mulți angajați. Mulți s-au adresat în judecată și au câștigat procesele. Și nu e vorba doar despre vechii oameni de la Teleradio-Moldova despre care Vlad Țurcanu afirmă că s-ar opune reformelor sale, ci și de oameni noi aduși chiar de el. Ultima directoare de la Moldova 1 a fugit de acolo la doar 3 luni după preluarea funcției. La plecare, a avertizat comisia parlamentară de profil că în cadrul instituției se iau decizii fără consultarea echipei și sunt efectuate cheltuieli mari nejustificate. Dar și acest semnal de alarmă a fost ignorat.

Pentru toate acuzațiile primite, Vlad Țurcanu a avut un răspuns: Este adevărat ca avem și în prezent oameni care acționează în detrimentul instituției ….. rău intenționați

Nu știu cum se explică această miopie a Comisiei parlamentare educație, sport și mass-media față de situația de la Teleradio-Moldova. În pofida criticilor ce au vizat situația de pe interiorul postului public de televiziune, Parlamentul le-a acordat bugete din ce în ce mai mari și chiar acces nelimitat la piața de publicitate TV. 

Apropo, Curtea de Conturi afirmă că cele mai multe nereguli sunt legate tocmai de modul în care managementul TRM cheltuie banii proveniți din publicitate. Un fel de bani de buzunar pentru companie. Bani luați de la televiziunile comerciale care abia leagă tei de curmei pentru a rezista pe o piață total neprietenoasă jurnalismului independent.

Vă spun Verde-n ochi, banii publici nu sunt banii nimănui, cei care îi cheltuie cu nesăbuință ar trebui să răspundă!