/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1105: Plan UE și atac la Odesa! Rusia îl apără pe Trump, iar Kievul anunță cât poate rezista fără SUA

investigații

O nouă schemă prin care Primăria Chișinău pierde terenuri de milioane! Vladimir Andronachi, printre beneficiari

18 iulie 2022, ora 13:59

Stela Mihailovici

Timp de doi ani, v-am prezentat mai multe scheme prin care statul și autoritățile municipale au fost deposedate fraudulos de terenuri și clădiri publice. Aceste ilegalități aproape de fiecare dată au fost comise cu suportul și complicitatea instituțiilor de stat. Astăzi, vă prezentăm o nouă schemă de corupție prin care Primăria Chișinău riscă să piardă hectare de teren din cauza unei legi aplicate eronat. Beneficiarii sunt persoane bine cunoscute opiniei publice - fostul deputat democrat Vladimir Andronache, un fost consilier din același partid, dar și mai mulți oameni de afaceri.

Acum trei ani, Guvernul democrat condus de Pavel Filip anunța cu mare fast că va moderniza Codul Civil al R. Moldova, aplicând practici bune preluate din Europa. În mai 2018 a și propus în Parlament un proiect de lege în acest sens.

NICOLAE EȘANU, ex-secretar general Ministerul Justiției (31 mai 2018): „ Domnilor deputați, proiectul de lege supus atenției dumneavoastră cred că nu o să exagerez dacă spun că este unul dintre cele mai importante proiecte examinate de actuala legislatură a Parlamentului, deoarece Codul Civil chiar dacă nu este un act superior altor legi organice, în mod formal este considerat de foarte multe persoane drept o Constituție economică a unei țări. Proiectul de lege vine să asigure alinierea Codului Civil al R. Moldova în conformitate cu cele mai moderne reglementări în domeniu”.

În documentul voluminos, care avea zeci de pagini, s-a propus modificarea mai multor acte legislative, printre care și cele ce vizau dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel, au apărut reguli noi de joc la înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri publice, dacă pe acestea existau construcții private.

Prevederi legale aplicate eronat

Atunci când Legea pentru modernizarea Codului Civil a fost dezbătută în plenul Parlamentului, niciun deputat nu a avut întrebări la autori la acest subiect. Nimeni nu a atenționat în Parlament că noile prevederi legale vor deschide portița pentru acte de corupție și abuzuri, iar autoritățile locale vor rămâne de fapt fără terenuri de milioane.

Referindu-se în general la tot proiectul de lege pentru modernizarea Codului Civil, doar deputatul socialist Vasile Bolea a atenționat că noile prevederi vor crea probleme în timp.

VASILE BOLEA, deputat PSRM: „Odată ce va fi adoptat acest act și odată ce va fi implementat, noi nu vom avea modernizare sau evoluție, dar vom aduce haos în sistem. Ați adus unele lucruri legate de moștenire, de dobândire a dreptului de proprietate, de viață privată, sunt foarte multe lucruri care nu aș spune că sunt noi, dar sunt formulate în așa sens că cetățenii noștri și cei care vor trebui să aplice legea, o să aibă multe bătăi de cap”.

Legea a fost votată totuși de majoritatea parlamentară deținută de Partidul Democrat, iar la Cadastru au apărut rapid și solicitările de înregistrare a dreptului de superficie pe terenuri publice atât din Chișinău, cât și din raioanele țării.

INGA GRECU STĂVILĂ, șefă adjunctă Departamentul Cadastru: „Potrivit Codului Civil modernizat, care a intrat în vigoare la 1 martie 2019, bun imobil se consideră terenul. Clădirile sau construcțiile nu mai sunt bunuri imobile. Ele sunt părți componente ale terenului. Respectiv, cine este proprietarul terenului, se prezumă că este proprietar la tot ce este amplasat pe teren. Și doar în cazul în care există un drept de superficie, atunci clădirea este bun imobil și aparține pe durata superficiei superficiarului. Astfel, pentru a aduce la normalitate situația când pe terenul statului sau al unității administrativ teritoriale sunt situate clădiri private, privatizate, adică pentru a încadra aceste situații în albia noilor reglementări ale Codului Civil modernizat, ori clădirea nu stă în aer, clădirea folosește de fapt terenul statului sau al unității administrativ-teritoriale, legea a prevăzut că de la data de 1 martie 2019 se instituie superficie în baza legii în folosul persoanelor care la acea dată dețin în proprietate o clădire înregistrată în Registrul Bunurilor Imobile pe terenul statului sau al altei autorități teritoriale sau persoane private”.

Cum a ocupat Andronachi abuziv un teren municipal

S-au găsit și dintre cei care au reușit să fenteze noua lege și au ajuns să dețină drepturi asupra unor terenuri publice pe timp nelimitat și la prețuri derizorii. Unul dintre ei este chiar fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, fugit din R. Moldova imediat după alegerile parlamentare anticipate din vara anului trecut.

Pe 28 iulie 2021, la două săptămâni după ce Vlad Andronachi fusese surprins în aeroport, plecând din țară, soția sa Nadejda a reușit să obțină drept de superficie asupra unui teren municipal de 9 ari, situat pe strada Albișoara. Nadejda Andronachi, împreună cu partenera sa de afaceri au luat în arendă de la Primăria Chișinău acest teren încă cu 9 ani în urmă, fiind amenajată aici o parcare cu vânzare de mașini. Pentru 9 ari de pământ, chiar aproape de centrul capitalei, chiriașii au plătit autorităților locale doar 17 mii de lei pe an. Asta în timp ce aici se vând mașini de lux care costă sute de mii de euro.

Potrivit contractului de arendă, semnat cu Primăria care a fost valabil doar până în 2018, Nadejda Andronachi și partenera sa de afacere Valentina Fink-Paraschiv nu aveau dreptul să privatizeze terenul și nici să construiască pe el. Odată cu înregistrarea dreptului de superficie, acestea pot folosi deja terenul municipal pe un timp nelimitat și pot iniția construcții, deoarece la Cadastru lotul este înregistrat ca fiind pentru construcții. De asemenea, legea permite transmiterea dreptului de superficie, ceea ce înseamnă că terenul poate fi vândut sau gajat la bancă, la fel ca o proprietate privată, chiar dacă este municipal.

Un control inițiat la ASP, la finele anului 2021, a scos la iveală faptul că Nadejda Andronachi ar fi obținut superficia pe teren fără a avea acest drept, iar registratorul de la Cadastru, care a examinat cererea, ar fi comis o ilegalitate.

Coincidență sau nu, dar dosarul s-a aflat în gestiunea aceluiași registrator despre care v-am povestit anul trecut la Cutia Neagră. Funcționarul înregistrase ilegal tot un drept de superficie pe 20 de ari de teren municipal, din zona luxoasă a parcului Valea Morilor, pe care își construia casă Vladimir Andronachi.

De 4 ani, Primăria nu încasează niciun leu pentru terenul parcării

Revenim la terenul parcării de pe strada Albișoara și neregulile stabilite de ASP. Legea spune că superficia putea fi instituită în folosul persoanelor fizice, doar dacă acestea aveau o construcţie pe teren, înscrisă în Registrul Bunurilor Imobile până la data de 1 martie 2019. Pe cei 9 ari de pământ de pe strada Albișoara, nu erau construcții, terenul fiind doar îngrădit pentru parcarea auto. Respectiv, foștii arendași nu aveau dreptul la înregistrarea superficiei, susține Agenția Servicii Publice. Instituția s-a adresat în instanța de judecată pentru a anula dreptul la teren înscris pe numele Nadejdei Andronachi.

Pe administratorul parcării nu l-am găsit la fața locului, dar l-am sunat la numărul de telefon indicat la intrarea în clădirea administrativă. Acesta a refuzat să vorbească despre teren și să ne spună cine este proprietarul parcării.

VADIM CHIRPII, administrator parcare: „- Da cu ce întrebare? – Noi realizăm un material la TV8 despre acest teren pe care e situată parcarea și am vrut să vă întrebăm câteva detalii. – Eu nu pot să vă dau detalii pentru că nu sunt stăpân la terenul ăsta. – Știm că nu sunteți stăpân, dar oricum administrați parcarea care se află pe acest teren. – Eu administrez parcarea, dar nu sunt stăpân la această parcare. – Adresați-vă la stăpân, pe cine este înregistrat pământul. Ce-i legat de parcare vorbiți cu stăpânul parcării, dacă vă interesează vreun automobil ceva, discutați cu mine. – Persoanele proprietare din câte înțeleg nu sunt în țară, noi nu le putem găsi. – Dar ce, asta e problema mea că nu-i puteți găsi în țară pe dânșii? – Puteți să ne spuneți cine plătește chiria pe teren? Iată pe 2022, persoanele nu erau deja în țară. Cine a plătit chiria pentru terenul ăsta? – Nu se plătește chiria pe teren la momentul dat cât nu sunt persoanele pe loc”.

Direcția Funciară a Primăriei ne-a confirmat faptul că a încasat bani din chiria terenului de pe Albișoara doar până în iunie 2018, când a expirat contractul de arendă. Iar de atunci, beneficiarii nu au mai plătit niciun leu, pentru că folosesc terenul municipal.

Un alt teren, cumpărat de la Primăria Chișinău, a fost în proprietatea familiei Andronachi

Clădirea administrativă a parcării a fost construită pe un teren alăturat de 5 ari, cumpărat în 2010 de către Valentina Fink-Paraschiv de la Primăria Chișinău cu 2,6 milioane de lei. Iar în august 2012, coproprietari ai lotului au ajuns oficial Vladimir și Nadejda Andronachi.

Am identificat pe Facebook profilul Valentinei Fink-Paraschiv și i-am expediat un mesaj în care am întrebat-o despre tranzacțiile cu imobilele de pe strada Albișoara, dar nu am primit niciun răspuns. Fără reacție a rămas și mesajul trimis Nadejdei Andronachi pe aceeași rețea de socializare. Aceasta a părăsit de curând R. Moldova, după ce instanța de judecată i-a permis să meargă la un curs de tratament în Austria, deși femeia de afaceri are interdicție de părăsire a țării. Nadejda Andronachi este cercetată penal împreună cu soțul său, fostul deputat democrat, într-un dosar legat de frauda bancară.

În toamna anului trecut, la parcarea de pe Albișoara au avut loc percheziții într-un dosar penal inițiat pentru escrocherie. Poliția anunța că a destructurat o grupare criminală care falsifica contracte de vânzare-cumpărare a mașinilor, fiind implicat și un angajat al ASP. La solicitarea Cutiei Negre, Poliția a refuzat să ofere orice informații despre acea operațiune și cine sunt suspecții, motivând că ancheta penală este în desfășurare. Astăzi, parcarea lucrează în regim normal, iar administratorul ei neagă acuzațiile de escrocherie.

VADIM CHIRPII: „Aici au fost percheziții legate de un automobil care a fost cumpărat de cineva și el nu a făcut acte. A cerut plata la automobil de două ori. Asta e problema care a fost. Parcarea nu are nimic cu percheziția sau cu alte situații care se întâmplă”.

Conexiunile lui Andronachi cu „piața” de mașini de pe Albișoara

Deși administratorul a evitat să ne spună direct cine este proprietarul parcării, am identificat mai multe conexiuni care duc la fostul deputat democrat Vlad Andronachi. Mica piață de mașini de lux se numește „Dream Auto”. În 2013, la Chișinău a fost creat un SRL cu aceeași denumire. Ca fondator a figurat un offshore din Belize „Webwest Alliance”, iar administratoare era Carolina Andriuță, jurista lui Vlad Andronachi. În 2015, SRL-ul Dream Auto a fost redenumit în „Hidroenergie-Cons”, iar proprietar în acte a ajuns Fiodor Vasilicov, socrul ex-deputatului Andronachi.

Un alt indiciu este banner-ul afișat și astăzi pe clădirea din parcare, care promovează compania „Victoria Leasing”, o altă proprietate a soților Andronachi.

În noiembrie 2014, chiar înainte ca Andronachi să candideze la alegerile parlamentare, terenul de 5 ari, cumpărat anterior de la Primărie și clădirea administrativă a parcării „Dream Auto”, au fost vândute familiei Gușan. Zinaida și Anatolie Gușan sunt părinții lui Sergiu Gușan, un om de încredere al lui Andronachi. Acesta este administrator al companiei „Universal Proiect”, afiliată lui Andronachi și fondată de același offshore ca și „Dream Auto” - „Webwest Alliance”. Sergiu Gușan a reprezentat la Chișinău și un alt offshore „Black Sea Holdings”, care a preluat în 2013 SRL-ul „Universal Proiect”.

Jurnaliștii de la Rise Moldova au scris anterior că soții Andronachi au fost beneficiarii ambelor companii din Belize. Sergiu Gușan și Carolina Andriuță au primit interdicția de a părăsi țara, fiind cercetați penal pentru spălare de bani în dosarul în care este învinuit Vlad Andronachi și soția sa, beneficiari ai SRL-ului Universal Proiect.

Într-o investigație anterioară v-am povestit la Cutia Neagră că această companie a ajuns proprietara conacului boieresc Rîşcanu-Derojinscki din centrul Chișinăului, care a fost privatizat. În anul 2009, firma lui Andronachi începuse construcția unui hotel cu 12 niveluri pe terenul fostului conac, iar Banca de Economii a investit aproape 33 de milioane de lei în construcția unui sediu la parterul viitorului hotel. Ulterior, contractul a fost reziliat, dar Băncii de Economii nu i-au fost restituite 26 de milioane de lei.

Chiar săptămâna trecută Interpolul a decis să-l includă pe Vlad Andronachi în baza de date internațională, fiind căutat pentru arest și extrădare. Interpolul a acceptat cererea procurorilor de la Chișinău în „dosarul fraudei bancare” în care este vizată firma „Universal Proiect”.

În prezent, compania lui Andronachi, deține doar 19% din imobilul din centrul capitalei, iar restul a fost înstrăinat companiei „Exfactor-Grup”, despre care presa a scris de nenumărate ori că era apropiată guvernării democrate și a fost implicată în afaceri cu fostul lider PDM Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

Cum a ajuns „Exfactor” să gestioneze un teren municipal de 2,6 ha

Compania „Exfactor” gestionează astăzi și un teren municipal de 2,6 hectare din sectorul Ciocana al capitalei, după ce la fel, în vara anului trecut, a fost înregistrat un drept de superficie. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru care i-a atribuit terenul de pe Albișoara familiei Andronachi, iar schema a fost similară.

„Exfactor Group” a fost vizată în ultimii ani în mai multe investigații jurnalistice. Este compania care a realizat lucrări de modernizare la Aeroportul Internaţional Chişinău, după ce acesta a fost concesionat firmei „Avia Invest”, controlată de Ilan Şor. În 2018, Exfactor a cumpărat hotelul „Cosmos” de la firma „Infoton-Com, asociată cu Ilan Șor. În același an, Exfactor a fondat compania „Gările Auto Moderne” care a primit în concesiune gările și stațiilor auto din Republica Moldova pentru 25 de ani. Și tot în 2018, Exfactor a cumpărat 5 hectare de teren în apropiere de gara de Nord din Chișinău, care au aparținut companiei Finpar Invest, afiliată lui Vladimir Plahotniuc.

Terenul de 2,6 ha de pe str. Industrială gestionat de „Exfactor”

În iulie 2021, Exfactor a depus la Cadastru o cerere pentru a-și înregistra dreptul de proprietate pe 3 construcții nefinalizate, care se află pe strada Industrială, pe un teren municipal de 2,6 hectare. Pământul fusese luat în arendă de la Primăria Chișinău încă în anul 2006 de către compania „Glorinal”. Aceasta urma să amenajeze aici o piaţă pentru comercializarea materialelor de construcţie.

De-a lungul anilor, Glorinal nu a reușit să deschidă piața, iar în 2016 a încheiat un parteneriat cu firma Exfactor, care s-a obligat să construiască singură pe teren o bază de producere și depozitare. Potrivit contractului semnat de cele două firme, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, construcțiile urmau să fie finalizate până în mai 2018, iar Glorinal să primească gratuit 1% din viitorul obiectiv imobiliar.

Reporterul Cutiei Negre s-a întâlnit cu proprietarul „Glorinal”, Vasile Chirică, pentru a afla mai multe detalii despre parteneriatul cu Exfactor. Acesta a refuzat să fie filmat, dar în afara camerei a povestit că firma sa acumulase datorii la plata arendei către Primărie și atunci când a bătut palma cu Exfactor, aceștia și-au asumat să achite restanțele și să plătească arenda pe teren până va expira contractul. În contractul de parteneriat mai scrie că Exfactor trebuia să-i achite Glorinalului două milioane de lei „în scopul compensării cheltuielilor suportate anterior” pentru terenul de pe strada Industrială.

În vara anului trecut, registratorul de la Cadastru a înregistrat dreptul de proprietate a Exfactor-ului pe cele 3 construcții începute pe strada Industrială și a modificat tipul grevării pe terenul municipal - din arendă în superficie, dar pe numele Glorinalului. Firma avea contract de arendă semnat cu Primăria pentru 15 ani, însă actul expira peste câteva luni, în noiembrie 2021.

Astfel, existând deja un drept de superficie, Exfactor-ul poate folosi terenul public după bunul plac pentru o perioadă nelimitată de timp, plătind o redevență anuală Primăriei. Taxa stabilită a fost chiar de 3 ori mai mică decât cea de arendă care se plătea anterior pentru teren. Timp de trei ani, din 1 martie 2019 - până la 1 ianuarie 2022, Exfactor a plătit anual Primăriei doar 92 de mii de lei pentru două hectare și jumătate de pământ. Până atunci, taxa anuală de arendă constituia 277 de mii de lei. Începând cu anul 2022, autoritățile municipale au majorat redevența până la 160 de mii de lei pentru terenul de pe strada Industrială. Chiar și așa, este mai avantajos pentru Exfactor decât să cumpere pământul. Lotul de 2,6 hectare are astăzi o valoare de piață de zeci de milioane de lei. Cadastru l-a evaluat încă în anul 2009 la un preț de 10 milioane și jumătate de lei.

Am mers pe strada Industrială să vedem ce a construit pe acest teren compania Exfactor. Paznicul șantierului ne-a spus că lucrările au fost stopate de câteva luni, deși la fața locului am surprins un grup de muncitori. La vederea camerei, aceștia s-au ascuns în una dintre clădiri.

Discuție cu paznicul șantierului de construcție de pe strada Industrială: „Vă spun că nu o să găsiți pe nimeni că acum s-a stopat lucrul. Vedeți ce iarbă crește? - Dar de când s-a stopat? - Are vreo două-trei luni de zile. Dar de ce s-au stopat eu nu pot să vă spun. Iată o să vină șeful și o să vă spună, ori șeful de șantier o să vină și o să vă spună. - Dar băieții ăștia ce construiesc aici? - Iată ei stau, nu fac nimic. - Oamenii nu vin să se odihnească, să stea aici în clădirea Exfactor. - Ei singuri nu știu la ce au venit. Iată stau cu mașina de dimineață aici.

Potrivit ASP-ului, dreptul de superficie pe cele 2,6 hectare de teren al Primăriei Chișinău a fost înregistrat eronat pe numele Glorinal. Nici această firmă și nici Exfactorul nu aveau înregistrate oficial construcții pe acest teren până la data de 1 martie 2019, așa cum prevede legea. Construcțiile au fost înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile în aceeași zi cu superficia pe teren, explică ASP. Instituția s-a adresat în instanță pentru a anula înscrierea din Registrul Bunurilor Imobile și se judecă astăzi cu Glorinalul.

Vasile Chirică susține că nu știe nimic despre înregistrarea dreptului de superficie pe terenul de pe strada Industrială după Glorinal și prima dată aude că ASP a atras în judecată firma sa. Precizăm că Glorinal se află de mai mulți ani în faliment și compania este gestionată de un administrator de insolvabilitate.

„Exfactor” neagă bănuiala de corupere a registratorului de la Cadastru

Am încercat să aflăm de la directorul „Exfactor”, Vladimir Tonu cum s-a reușit înregistrarea unui drept de superficie pe terenul Primăriei, cu încălcări de procedură, după cum susține ASP. Am mers la sediul firmei din centrul capitalei. Tonu se afla în birou, dar l-a delegat pentru interviu pe avocatul care apără interesele companiei sale.

SERGIU GĂINA, avocat: „Exfactor nu a câștigat nimic prin faptul că a fost schimbat cuvântul din arendă în superficie. Plățile de utilizare a terenului s-au micșorat nu pentru că a fost schimbată arenda cu superficia, dar pentru că au fost înregistrate construcții. Autorizația de construire a fost emisă în 2018. Nu avea sens să iei superficia ca să te bucuri de drepturile prevăzute după modificarea Legii cu privire la autorizarea lucrărilor de construcție. Așa că nu putem spune că Exfactor, în cârdășie cu cineva, și-a înregistrat greșit dreptul de superficie, mai ales că este înregistrat nu după Exfactor, dar după Glorinal. MUSCA În cazul când tu la data de 1 martie 2019 deja aveai un contract, iar contractul de arendă îți stabilea strict care este dimensiunea lotului, coordonatele, atunci nu ai treabă să mergi la autoritatea publică locală și să soliciți emiterea unui astfel de plan (n.r. plan geometric pentru teren)”.

Avocatul neagă categoric o posibilă înțelegere între reprezentanții companiei cu registratorul de la Cadastru care a examinat dosarul și i-a favorizat la înregistrarea superficiei pe terenul de pe strada Industrială.

SERGIU GĂINA, avocat: „Exfactor s-a dus și a depus cererile pentru înregistrarea drepturilor de proprietate la ghișeu. Cui ele sunt ulterior repartizate, cine le examinează, Exfactor nu poate să știe în măsura în care el vede doar persoana care stă și cu care interacționează la ghișeu. Mai departe cum parcurg ele acest drum este în afara controlului Exfactor și noi nu putem influența”.

Directorul companiei de construcții Vladimir Tonu ne-a declarat că intenționează în următoarea etapă să cumpere terenul de 2,6 hectare de la Primăria Chișinău.

Litigiul ASP împotriva unui businessman care a obținut superficie pe 2 ha de teren municipal

Un alt teren de peste două hectare din proprietatea municipiului Chișinău a ajuns, tot în vara anului trecut, în gestiunea unui om de afaceri pentru o perioadă nelimitată, după ce la Cadastru a fost înregistrat un drept de superficie. Și în acest caz a existat anterior un contract de arendă semnat cu Primăria, care a fost înlocuit, iar agentul economic construiește astăzi nestingherit pe acest teren. Investigația noastră a scos la iveală faptul că aceeași persoană și firmele sale au arendat sau au cumpărat de la Primăria Chișinău mai multe terenuri, cu o suprafață totală de 5 hectare.

Terenul de 2 ha de pe str. Uzinelor gestionat de Mihail Grițcan

Pe terenul municipal de 2 hectare, situat pe strada Uzinelor, pentru care ASP-ul solicită astăzi în instanță să fie rectificat dreptul de superficie, înregistrat cu încălcarea procedurii, au fost anterior mai multe construcții ce aparțineau Carierei de piatră Micăuți. În 2005, bunurile au fost vândute societății pe acțiuni Rabel. Iar 3 ani mai târziu, Primăria a acceptat să-i transmită firmei în arendă două hectare de teren pentru exploatarea imobilelor pe care le avea în proprietate. Pe parcursul anilor, societatea pe acțiuni Rabel a gajat bunurile la diferite instituții bancare, dar s-a înglodat în datorii. În 2014, în urma unei decizii definitive a Curții Supreme de Justiție, firma a fost obligată să transmită silit clădirile și dreptul pe terenul arendat de la Primărie, unei bănci în schimbul unui credit pe care nu l-a putut rambursa.

În decembrie 2020, proprietar al imobilelor a ajuns Mihail Grițcan, un om cu afaceri în domeniul construcțiilor. Acesta deține împreună cu fratele său Vasile Grițcan mai multe companii: Polistar, Iacobaș Construct și Polistar Grup.

În iunie 2021, Mihail Grițcan depune o cerere la Cadastru pentru a înregistra un drept de superficie asupra terenului de 2 hectare de pe strada Uzinelor. Cererea ajunge din nou la registratorul vizat în cazurile anterioare, iar acesta înregistrează dreptul pe teren, deși dosarul nu ar fi fost complet. Potrivit ASP-ului, Grițcan trebuia să prezinte obligatoriu un plan geometric al lotului, cu indicarea părţii din teren asupra căreia se instituie superficia, sau o confirmare în scris de la Primăria Chișinău că permite superficia asupra întregului teren municipal de 2 hectare. Asta lipsea la dosar, susține ASP, care a inițiat un proces de judecată pentru a putea rectifica Registrul Bunurilor Imobile și anula dreptul de superficie înregistrat pe numele lui Grițcan.

Omul de afaceri construiește acum pe teren un depozit. La fața locului, nimeni nu a vrut să discute cu reporterul Cutiei Negre. După ce l-a sunat pe proprietar, un angajat a intrat grăbit pe teritoriu și a închis poarta. Mai târziu am reușit să discutăm la telefon cu Mihail Grițcan, care susține că a acționat legal atunci când s-a adresat la Cadastru și nu știe nimic despre procesul de judecată inițiat de ASP împotriva sa.

MIHAIL GRIȚCAN, director SRL Polistar: „De la Primărie s-a depus tot pachetul de documente. Absolut tot, și contractul vechi, și extras, și plan și tot absolut s-a depus, tot pachetul de documente. – Și ați obținut acordul Primăriei ca să înregistrați dreptul și v-ați dus la Cadastru, da? – Eu nu mai țin minte ce am făcut că a fost demult și nu mai țin minte toate întrebările. Eu nu am numai o afacere. Eu am mai mult afaceri. MUSCA Eu am depus toate actele. Acolo oamenii care vor să-mi facă rău și pot să le scoată din dosar, duceți-vă și anchetați lucrurile astea. Nu mă deranjați pe mine cu așa întrebări. Vă rog frumos. MUSCA Eu de la Cadastru nu am primit nicio scrisoare că ei s-au adresat în judecată. MUSCA Dacă Cadastru a socotit că nu-i legal, să se adreseze în judecată. Dacă nu-i legal, las` să o anuleze. Care-i treaba atunci?”

Pentru cele două hectare de teren de pe strada Uzinelor, s-a plătit o redevență anuală Primăriei în mărime de numai 74 de mii de lei pe an, din 2019 până în 2022, ne-a informat Direcția Funciară. Abia din anul curent, taxa a fost ridicată la 129 de mii de lei pe an. Omul de afaceri declară că este gata să cumpere terenul de la Primărie, dar autoritățile locale nu i-ar fi răspuns la solicitări. Cu 13 ani în urmă, terenul a fost evaluat de Cadastru la aproape 6 milioane de lei. Dar de atunci valoarea lui de piață a crescut de câteva ori.

MIHAIL GRIȚCAN: „Primăria nu vrea să-l vândă. Primăria vrea să-și ia chirie. Eu ce treabă am cu asta? - Ați fost, ați depus dosar? Ați încercat să-l cumpărați? – Am scris vreo 3 cereri la Primărie. Niciun răspuns, nimic. MUSCA Dvs nu sunteți corectă față de problema mea. Eu nu sunt implicat în politică. Nu sunt în laundromat. – Dar noi nu scriem doar despre politicieni. Aici e vorba de un teren municipal. - Eu sunt om de afaceri care lucrez și care plătește taxe la stat. Dacă eu vreau să mă dezvolt în țara noastră și am cumpărat niște imobile. Eu eram bucuros să le cumpăr cu terenul, dacă era privat era încă mai bine. Ce treabă am eu acum dacă așa e legislația la noi?”

Primăria a ratat jumătate de milion de lei

În anii precedenți, Primăria a ratat venituri din arenda acestui teren. Compania Rabel, care ocupase anterior pământul a acumulat datorii de peste jumătate de milion de lei față de Primărie. Banii ar putea să nu mai fie recuperați, pentru că firma Rabel a falimentat. Primăria ne-a răspuns că „materialele cu privire la validarea creanțelor au fost transmise administratorului de insolvabilitate” al firmei. Pe de altă parte, acesta nu cunoaște nimic despre datoria societății Rabel pentru arenda terenului de pe strada Uzinelor.

ANDREI POSTICĂ administrator de insolvabilitate SA Rabel: „Nu știu, în tabel Primăria nu figurează ca creditor. Cel puțin în tabel nu este. Poate ei au depus-o și nu s-a examinat. Asta e altă situație”.

Scandaluri în care a fost vizată familia Grițcan

Actualul proprietar al construcțiilor de pe terenul Primăriei, Mihail Grițcan a mai fost în atenția jurnaliștilor de investigații, fiind vizat în anchete ce țin de tranzacţii cu terenuri municipale. Ziarul de Gardă a scris anterior despre un teren de pe strada Mircești, care a fost luat în arendă de la Primărie, apoi cumpărat de firma Polistar a fraților Grițcan și ulterior vândut unei alte companii care a construit acolo, cu abateri de la lege, un bloc locativ. Compania constructoare avea legături cu un fost şef al Inspecţiei de Stat în Construcții.

În 2014, Ziarul Național scria despre construcția scandaloasă a unui bloc de locuit lângă parcul La Izvor. Terenul fusese luat în arendă de la Primăria Chișinău în 2010 de Olimpiada Griţcan, mama fraților Vasile și Mihai Grițcan, o bătrână care avea pe atunci 75 de ani și locuia într-un sat din raionul Căușeni. Deși în contractul de arendă semnat cu Primăria scria că pe teren va fi construit un „obiectiv comercial”, ulterior pământul a fost vândut de Grițcan unei firme care a ridicat acolo un bloc locativ.

MIHAIL GRIȚCAN: „Acolo, când m-am apucat, am vrut să construiesc pentru ce a fost dat terenul, acela din parc. Au venit toți oamenii ceia și cereau bani de la mine. Erau puși la cale. Și eu cam știu de cine erau puși la cale, pe timpul cela. Eu știu, dar nu vreau să spun prin telefon. Și eu am zis că nu dau bani la nimeni, scap de el și îmi caut de drumul meu și m-am refuzat. M-am dus să construiesc în partea cealaltă, să-mi iau autorizație și nu au vrut să-mi dea autorizație, la Buiucani.Eu am început acolo, adică nu eu, noi familia am vrut să construim. Au început problemele. Tot cineva a pus la cale să-mi creeze probleme și mă deranjau. Am vândut, pentru că am ridicat mâinile în sus. Am zis că duceți-vă naibii de țara asta de nebuni. Eu nu am mai construit blocul, care e problema dvs? La Buiucani pot să vă spun și numele consilierului care m-a sunat și m-a amenințat, pe timpul cela la Primărie. Mi-a zis că tu nu o să construiești niciodată aici. Și nu am construit. Am vândut și m-am dus în drumul meu, pentru că mafia e mare în țară. Oamenii care plătesc bani și primesc autorizații, ei construiesc blocuri locative și merg înainte în Chișinăul ăsta”.

Încă 3 ha de pământ, cumpărat sau arendat de la Primărie de familia Grițcan

Mama omului de afaceri, Olimpiada Grițcan a mai cumpărat de la Primăria Chișinău un teren de 12 ari pe strada Uzinelor 138, unde a fost pornită construcția unui centru comercial. În 2019, bătrâna i-a transmis imobilele, prin donație, fiului său Mihai Grițcan.

Tot Olimpiada Grițcan a arendat în 2010 de la Primăria Chișinău 82 de ari de teren pe strada Vadul Bâcului, cu intenția de a construi o bază de producție și depozitare. Pe teren sunt înregistrate mai multe construcții nefinalizate, care în toamna anului trecut la fel au ajuns prin donație la Mihai Grițcan de la mama sa.

MIHAIL GRIȚCAN: „Eu l-am cumpărat la licitație cu un scop. Am vrut să fac depozit mare de materiale de construcție. Poate la anul o să mă apuc. Poate o să crească copiii mai mari și o să vrea să se apuce ei. Asta e problema mea. Eu am luat atunci, 12 ani în urmă. Care e treaba dvs? - De ce ați înregistrat acele drepturi de arendă pe mama dvs. De ce nu pe numele dvs, a companiei Polistar? De ce pe numele mamei, o bătrână care stă într-un sat? – Corect. Mama a vrut să facă pentru noi, pentru copii ceva ca să stea acasă și să nu plece peste hotare. – Mama, la 80 de ani din sat ia terenuri în Chișinău ca să facă, da? – Care-i problema? Contravine legii că e pe numele ei? Eu asta vreau să vă întreb. – Nu contravine, dar e dubios. E lipsă de transparență. - Asta trebuia să fie afacere de familie. Iată de ce s-a pus pe mama. Ca să pui pe companie trebuie să te duci la registrul comerțului, să scoți extras până la licitație. Asta e umblătură și timp pe drum. Asta e cheltuială de bani, taxe la Registru. Care e problema că eu mă duc ca persoană fizică și mă înregistrez și o cumpăr ca persoană fizică? Eu nu văd nicio problemă”.

Pe strada Uzinelor, compania Polistar a fraților Grițcan mai are câteva terenuri, cu o suprafață totală de două hectare, pe care le-a arendat, iar apoi le-a cumpărat în rate de la Primăria Chișinău. Aici își desfășoară activitatea compania „Iacobaș Construct”, gestionată tot de Mihail Grițcan.

MIHAIL GRIȚCAN: „- Dvs și companiile dvs anterior au mai luat în arendă...- Am luat și o să mai iau, pentru că eu îmi permit. Eu am bani. Dvs uitați-vă la venituri, ce venituri am eu, în primul rând.

Fost consilier PDM, beneficiarul unor terenuri într-o zonă de lux a Chișinăului

De-a lungul anilor, Primăria Chișinău a pierdut nu doar terenuri de la periferia capitalei, unde diverși agenți economici își dezvoltă afaceri, dar și pământuri în zone rezidențiale, considerate de lux pentru chișinăuieni. De exemplu, un fost consilier local din Căușeni al Partidului Democrat, a ajuns beneficiarul unor terenuri din sectorul Râșcani al capitalei, profitând de prevederile legii care permit înregistrarea dreptului de superficie pe terenuri publice. Înregistrările la Cadastru au fost efectuate de același funcționar. Ex-consilierul democrat este cunoscut opiniei publice, fiind anterior condamnat penal pentru evaziune fiscală de 21 de milioane de lei.

Într-o zonă de lux, aproape de centrul capitalei, pe stradela Aerodromului, deține astăzi terenuri Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială Căușeni a Partidului Democrat. Primul teren din zonă, de 10 ari, ex-consilierul Petru Gogu l-a cumpărat în anul 2012. După cum ne-au spus vecinii, în afara camerei video, imediat după această achiziție, au fost asaltați de Gogu cu diverse oferte să le vândă casele pe care le aveau aici. Construcțiile vechi nu se mai încadrează în peisajul acestui cartier împânzit cu imobile luxoase.

Zona rezidențială de lux din sectorul Râșcani unde a cumpărat terenuri familia Gogu

În iunie 2014, familia care locuia chiar alături de terenul cumpărat de Petru Gogu, și-a vândut casa cu 15 ari de pământ. Imobilele nu au fost însă înregistrate pe numele lui Petru Gogu, ci al fiului său Marin. Ulterior, o jumătate cotă parte a fost trecută în proprietatea unei rude a acestora Ion Gogu. Cei 15 ari de teren nu au fost privatizați de vechii proprietari ai casei și aparțin oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut dreptul de superficie pe teren. Registratorul de la Cadastru i-a acceptat cererea cu abateri de la lege. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului pe care era aplicată doar parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, fară nicio semnătură.

INGA GRECU STĂVILĂ, șefă adjunctă Departamentul Cadastru: „Iată 15 ari și casa e aici. Respectiv, registratorul a înregistrat superficia pe întregul teren, fără plan, fără ca Consiliul să spună nu, eu îți dau doar atâta superficia”.

În plus, funcționarul de la Cadastru a înregistrat dreptul de superficie doar pe numele lui Marin Gogu, deși o jumătate cotă-parte din imobile are oficial alt proprietar - Ion Gogu. În Registrul Bunurilor Imobile fiind introdusă mențiunea „pentru toţi coproprietarii”.

Și mai mult șochează răspunsul primit de la Primăria Chișinău. La solicitarea Cutiei Negre, autoritatea locală a precizat că acest teren nu este astăzi atribuit nimănui. Asta înseamnă că Gogu nici măcar nu plătește o redevență pentru teren în bugetul Primăriei. Agenția Servicii Publice a inițiat un proces de judecată împotriva lui Marin Gogu, pentru a rectifica dreptul de superficie înregistrat pentru cei 15 ari de teren municipal.

7 ari care nu au putut fi legalizați de foștii proprietari ai casei, dar cumpărați cu ușurință de Gogu de la Primărie cu 700 de lei

Vizavi de terenul aflat în litigiu, Ion și Marin Gogu au o altă proprietate - o casă veche pe care au cumpărat-o în 2017. Aceasta este situată pe 7 ari de teren, care la fel au aparținut Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu Primăria pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanța supremă. Autoritatea locală a reușit să demonstreze la CSJ că terenul public a fost ocupat abuziv.

În vara anului trecut însă, Ion Gogu a reușit însă să obțină drept de superficie pe cei 7 ari de teren, în aceeași zi în care a fost înregistrat și dreptul pe lotul de alături după Marin Gogu. Peste câteva luni, în noiembrie 2021, Consiliul Municipal Chișinău a decis să-i vândă pământul lui Ion și Marin Gogu.

În decizia CMC prin care s-a acceptat vânzarea terenului, nu scrie exact prețul plătit de Gogu, fiind inclusă doar mențiunea „preț normativ". Cutia Neagră a aflat că Gogu a plătit Primăriei un preț derizoriu - 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, iar astăzi valoare lui de piață este de câteva ori mai mare.

Direcția Funciară a Primăriei ne-a informat că este deja înregistrat și un proiect de decizie pentru vânzarea unei părți din celălalt teren, cu drept de superficie pe Marin Gogu, tot la preț normativ. Decizia urmează să fie votată de CMC. În 2005, lotul de 15 ari a fost evaluat de Cadastru la aproape un milion de lei.

Cei care locuiesc în zonă îl cunosc pe fostul consilier din Căușeni, Petru Gogu și în afara camerelor video ne-au declarat că anume el ar fi cumpărat terenurile.

Petru Gogu a evitat să dea răspunsuri despre tranzacțiile imobiliare de la Chișinău

Petru Gogu nu mai deține funcții publice din noiembrie 2019 și în zadar am încercat să-l căutăm în orașul Căușeni, acolo unde a fost consilier local și unde avea deschisă o fabrică de țigări. Mai mulți oameni ne-au spus că acesta nu mai locuiește la Căușeni. Ar fi fugit din țară după ce a fost vizat într-un dosar penal deschis pentru contrabandă cu țigări. Iar fiul său Marin Gogu s-ar afla în Federația Rusă, ne-au spus localnicii în afara camerei video. Pe de altă parte, avocatul acestora a negat informația și ne-a asigurat că clienții săi nu au fugit din R.Moldova.

Deoarece Petru Gogu nu mai este consilier raional la Căușeni, am încercat să-l căutăm la această adresă din oraș. Aici este înregistrată una dintre companiile sale. Tot aici își are viza de reședință fiul său Marin Gogu. Nu am găsit pe nimeni acasă. Vecinii ne-au spus că aici locuiește mama lui Petru Gogu care este bolnavă și stă la pat, iar fostul funcționar mai vine uneori să o viziteze.

Pe aceeași stradă din orașul Căușeni își are viza de reședință și Ion Gogu, cel care s-a legat cu Marin Gogu în afacerea imobiliară de la Chișinău. Încercările noastre de a-l găsi aici au eșuat. Actualii proprietari ai casei ne-au spus că acesta nu mai locuiește aici. Ei au cumpărat imobilul cu patru ani în urmă.

Discuție cu proprietara casei: „- Pe Ion Gogu îl cunoașteți? - Nu-l cunosc. Nu-i rudă de-a dumneavoastră? -Nu,nu. Pe doamna Lidia Gogu, da. Eu de la ea am cumpărat casa. Dar cine-i Ion… - Dar pe Petru Gogu îl cunoașteți, care a fost consilier raional? - E fratele Lidiei. Ei sunt mai mari ca mine. Eu nu-i cunosc”.

Imediat după vizita echipei Cutiei Negre la Căușeni, am fost contactați la redacție de avocatul lui Petru și Marin Gogu, care s-a interesat pentru ce îi căutăm. Prin intermediul avocatului, le-am trimis acestora întrebările pe care le avem vizavi de tranzacțiile imobiliare de la Chișinău. Până la publicarea investigației, nu am primit niciun răspuns.

Ex-consilierul democrat, condamnat pentru evaziune fiscală de 21 milioane lei

Fostul lider democrat de la Căușeni, Petru Gogu, a fost implicat în 2017 într-un mare scandal, după ce s-a aflat că fabrica sa de țigări a făcut evaziune fiscală de zeci de milioane de lei. Atunci, oamenii legii au descins cu percheziții la fabrică, iar Petru Gogu și fiul său au fost arestați. Marin Gogu administra compania „Imperial Unit”, care deținea fabrica de țigări. Iar coproprietară a firmei era o societate din Dubai, unde tatăl său Petru Gogu era acționar.

Compania fusese indicată de Gogu în prima sa declarație de avere, depusă din funcția de consilier local la Căușeni, iar în următorii ani a dispărut din declarații.

Petru și Marin Gogu au scăpat în 2017 de închisoare după ce și-au recunoscut integral vina și au întors statului 21 de milioane de lei, prejudicii cauzate prin evaziune fiscală. Dosarul a fost judecat într-o lună, în procedură simplificată. Judecătoria Chișinău le-a aplicat celor doi doar amenzi, deși pentru evaziune fiscală în proporții mari, aceștia riscau să ajungă după gratii pentru 5 ani.

În 2018, presa a scris că aceeași fabrică de țigări din Căușeni era vizată într-un nou dosar penal, deschis de această dată pentru contrabandă. Angajații SIS și PCCOCS au făcut atunci noi percheziții la fabrica lui Gogu. La începutul anului curent, procurorii au anunțat că au anihilat o schemă infracțională de fabricare și vânzare a țigărilor, inclusiv în zonele duty-free. Iar jurnaliștii au scris că ar fi implicată din nou fabrica de la Căușeni.

În prezent, SRL-ul Imperial Unit, care deține fabrica, nu mai este înregistrat pe numele lui Gogu, ci al unei companii străine. Iar ca beneficiar apare un cetățean din Ucraina. Pe de altă parte, clădirea din Căușeni, în care își are sediul juridic „Imperial Unit” continuă să fie în proprietatea lui Marin Gogu.

Dosar penal la CNA privind înregistrarea dreptului de superficie pe terenuri publice

Revenind la terenurile publice și neregulile identificate la înregistrarea dreptului de superficie, am aflat că Centrul Național Anticorupție verifică în prezent dacă a existat o schemă de corupție la Cadastru. O anchetă penală a fost deschisă după sesizările primite de la ASP. Centrul Anticorupție a refuzat să ne spună câți registratori au statut de bănuit sau învinuit în acest dosar.

ANGELA STARINSCHI, ofițer de presă CNA: „CNA a examinat 3 sesizări din partea Agenției Servicii Publice, care se refereau la unele abateri de la lege comise de unii registratori la înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri din Chișinău. În urma examinării acestora a fost inițiată o urmărire penală, într-un caz. Într-un alt caz s-a intentat o procedură contravențională. Iar în cel de-al treilea caz, în urma examinării, a fost încetată procedura din motivul expirării termenului de prescripție”.

Reprezentanta Departamentului Cadastru ne-a dezvăluit că aproape în toate cazurile identificate în urma unui control la ASP, în care s-a depistat înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri din Chișinău cu abateri de la lege, este vizat un singur registrator. După ce a fost deconspirat, acesta și-a luat concediu de îngrijire a copilului și nici măcar nu a putut fi demis din funcție.

Conducerea Direcției Funciare a Primăriei Chișinău recunoaște că municipalitatea ratează venituri de milioane de lei în buget, după ce mai multe terenuri au fost înregistrate cu drept de superficie cu abateri de la lege.

ANDRIAN GRIGORIȚCHI, șef adjunct Direcția Relații Funciare, Primăria Chișinău: „În momentul în care autoritatea a constatat că în Registrul Bunurilor Imobile a fost înregistrat dreptul de superficie fără respectarea drepturilor legale, noi ne-am adresat către Departamentul Cadastru, Agenția Servicii Publice să fie radiat acest drept. – Și aveți multe astfel de cazuri? – Avem foarte multe cazuri. Sunt foarte multe litigii la ziua de astăzi. Departamentul Cadastru a constatat într-adevăr că unii registratori au încălcat prevederile legale și ei inițiază acțiuni în rectificare. MUSCA Sunt zeci de mii de terenuri, imposibil să le ținem la control pe toate, dar cum noi depistăm momentan se adresează la Cadastru să fie radiat acest drept de superficie, deoarece trebuie să fie decizia Consiliului, prin care să fie stabilite hotarele terenului pentru care se instituie superficia. Da, persoana are dreptul legal la superficie, dar suprafața exactă o stabilește anume Consiliul, nu proprietarul terenului în cauză. Atâta timp cât nu există o decizie a Consiliului nu poate persoana să înregistreze drept de superficie, cu excepțiile care sunt prevăzute în lege”.

Achiziția unui soft pentru monitorizarea contractelor de arendă

În prezent, Primăria Chișinău caută soluții pentru a putea monitoriza mai bine situația contractelor de arendă și a evita ocuparea abuzivă a terenurilor.

ANDRIAN GRIGORIȚCHI, șef adjunct Direcția Relații Funciare, Primăria Chișinău: „La moment este o licitație publică pentru elaborarea unui soft mult mai sofisticat, mai performant, care ar identifica astfel de cazuri practic la zi. Să sperăm că în viitorul apropiat să avem elaborat acest soft care ne-ar permite momentan să depistăm persoanele în cauză...Solicităm contractarea unui serviciu care la ziua de azi să ne prezinte toate datoriile, toate încetările de contract, să nu se mai întâmple așa cazuri.

Din martie 2019, de când au intrat în vigoare prevederile Codului Civil modernizat, Departamentul Cadastru a înregistrat peste 100 de terenuri din municipiul Chișinău cu drept de superficie după persoane fizice sau companii.

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS).

Stela Mihailovici

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1105: Plan UE și atac la Odesa! Rusia îl apără pe Trump, iar Kievul anunță cât poate rezista fără SUA

/VIDEO/ „Katiușa”, la Festivalul „Mărțișor”: Adevărul despre originea cântecului și cum a devenit arma propagandei ruse

/VIDEO/ Prima reacție a lui Zelenski, după ce SUA au suspendat ajutorul: „Ucraina e pregătită să ajungă la masa negocierilor”

/VIDEO/ „Zelenski nu vrea război”: Scenarii pentru negocierile de pace după confruntarea cu Trump

/VIDEO/ Cine este Marcel Dumbravan, desemnat șef interimar la Procuratura Anticorupție

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Omul din spatele „gazului rusesc”. Legătura lui Vicol cu exportul camuflat de cărbune din Donbas

09 februarie 2025, ora 21:45

Intermediarul de la Chișinău, prin care Federația Rusă ar fi intenționat să asigure regiunea transnistreană cu gaz, ascunde în spatele său scandaluri mediatice regionale și afaceri mai vechi cu iz rusesc. Patronul companiei, Arcadie Vicol, a încheiat în ultimii patru ani mai multe contracte de milioane cu instituții de stat. Colega mea Stela Mihailovici a investigat activitatea firmelor lui Vicol și a descoperit implicarea acestuia în afaceri cu oligarhi din Donbass, și participarea la acțiuni, aparent concertate de achiziție a unor uzine de chimicale din România.

Într-un bloc rezidențial vechi de pe strada Sciusev din Centrul capitalei se găsește oficiul companiei „Natural Gaz D.C.”. Firma a devenit vedetă a știrilor la începutul acestui an după ce s-a aflat că ar fi fost selectată de „Tiraspoltransgaz” să furnizeze așa-zisul gaz umanitar promis de Rusia regiunii transnistrene, după ce tot autoritățile ruse au sistat livrările din prima zi a lui 2025.

„Natural Gaz” a semnat un contract cadru cu „Tiraspoltransgaz” pe 14 ianuarie, chiar în ziua în care nerecunoscutul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii s-a întors de la Moscova, unde a discutat subiectul energetic.

Vadim Krasnoselskii: „Negocierile s-au desfășurat la nivelul Ministerului Energiei al Federației Ruse unde se rezolva problema reluării livărilor de gaze în Transnistria. Eu sper că, în rezultatul acestor negocieri, în viitorul apropiat, mai trebuie puțin de răbdat, gazul va veni în Transnistria. Va fi gaz umanitar, asta trebuie să înțelegeți din start, cum a fost anterior, gaz umanitar al Federației Ruse, în volumul necesar pentru populația Transnistriei, pentru căldură și pentru întreprinderile din Transnistria”.

Bănuit că ar face jocul Rusiei, în detrimentul intereselor statului, fondatorul companiei „Natural Gaz” Arcadie Vicol a fost chemat să dea explicații la Serviciul de Informații și Securitate. În timp ce presa scria că Vicol ar fi suspectat de trădare de Patrie, SIS a refuzat să comenteze. Iar omul de afaceri a negat atunci acuzațiile.

Arcadie Vicol: „Nu au fost audieri, dar a fost o discuție. Ei au avut anumite întrebări la contractul cadru pe care noi l-am încheiat cu „Tiraspoltransgaz”. Le-am oferit toate detaliile de care erau interesați și atât. Acesta este un contract comercial, ceea ce este o premieră. Tiraspolul nu a avut niciodată un contract comercial. Totul a fost prin Moldovagaz și nu era achitat niciun cub de gaz. Și a treia este că acest gaz va fi declarat și vor fi achitate toate procedurile vamale, inclusiv TVA. Noi suntem considerați de Uniunea Europeană ca o companie care a contribuit cel mai mult la liberalizarea pieței. Sigur că noi o să avem dușmani în persoana monopoliștilor care nu o să fie mulțumiți și o să aducă diferite acuzații care să ne ponegrească și oamenii să creadă lucruri urâte despre noi”.

Premierul Dorin Recean a comentat scurt subiectul, lăsând să se înțeleagă că agentul economic ar fi implicat în jocul Moscovei.

Dorin Recean: „Cunosc despre aceste audieri. Ele încă continuă și noi nu vom permite absolut nimănui să facă parte din scenariul agresiunii hibride a Rusiei aici la Chișinău”.

Ulterior, prim-ministrul a venit cu mai multe detalii despre companie. „De ce le-au trebuit careva scheme foarte sofisticate în timp ce există un contract foarte bine stabilit și care trebuia respectat? Orice a pretins că propune această companie nu corespunde criteriilor de combatere a spălării banilor în ceea ce privește plata pentru gazele naturale și tranzit. Nici rezervări de capacitate nu au existat. Ceea ce a existat este o următoare operațiune a Rusiei de a spune că că noi vrem să livrăm gaze naturale, după ce tot noi nu le-am livrat, dar Chișinăul se opune. Deci, această companie și acest individ nu are cum și nu a propus o soluție reală”, a declarat Recean.

Cine sunt clienții „Natural Gaz”

SRL „Natural Gaz D.C.” a fost fondată în octombrie 2019 și îl are în calitate de acționar majoritar pe Arcadie Vicol. Acesta a ocupat anterior funcții importante la întreprinderile Moldovagaz, Metalferos și Calea Ferată, iar presa a scris că a fost apropiat de liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

În ultimii ani, „Natural Gaz” a ajuns cel mai mare jucător de pe piața liberă de gaze naturale. Potrivit ANRE, la începutul lui 2024, compania avea o cotă de piață de două procente. În actele depuse la o licitație publică, în vara anului trecut, „Natural Gaz” declara că are un milion de metri cubi de gaze naturale stocate în depozitele subterane din Ucraina.

Compania vinde gaz la circa 30 de întreprinderi private care activează în diverse domenii – vinării, ferme avicole, brutării, producători de lactate, sucuri sau materiale de construcție.

Anul trecut, „Natural Gaz” s-a lansat și în afaceri cu statul. A câștigat două licitații pentru a livra gaz la CET-NORD în valoare de 128 de milioane de lei.

„Noi am lansat mai multe licitații pe platforma de tranzacționare a gazelor naturale administrată de Bursa Română de Mărfuri. În rezultatul licitațiilor, a fost semnat mai întâi, pe 12 aprilie 2024, un contract pentru perioada de livrare a gazelor 1 mai - 30 septembrie, în sumă totală de 15,4 milioane lei, fără TVA, la un preț mai mic decât prețul reglementat. Ulterior, pe 24 septembrie 2024, am încheiat următorul contract, la fel în urma licitației, deja pentru trimestrul IV, în sumă totală de 113 milioane lei”, a explicat Marian Brînza, directorul SA CET-Nord.

Cel de-al doilea contract a fost însă reziliat înainte de termen. Compania lui Vicol a livrat gaz la CET- Nord doar în luna octombrie, în valoare de 22 de milioane de lei.

„După încheierea contractului, am mers la ajustarea tarifelor. Prețul era mai mare decât cel reglementat cu 109 lei. Regulatorul a exclus din cheltuielile recuperate prin tarif prețul mai mare decât cel reglementat. Pentru a nu cauza prejudicii întreprinderii, ne-am adresat către furnizor de a micșora prețul la cel reglementat. Furnizorul a refuzat și am găsit o opțiune de a rezilia contractul fără pretenții”, a precizat Marian Brînza.

Vânzări către compania care a promis gaz ieftin din Turcia

Actele consultate de reporterul Cutiei Negre arată că firma lui Arcadie Vicol a avut relații comerciale cu o altă companie de pe piața liberă a gazelor ajunsă în atenția publică în 2023 - „East Gas Energy Trading”. Compania este conectată la fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, Vladimir Cebotari.

Un an în urmă, „Natural Gaz” încerca să recupereze o datorie de 1,7 milioane de lei de la „East Gaz”. Chiar a ajuns să ceară în judecată intentarea procesului de insolvabilitate a firmei datornice. Ulterior, cei doi agenți economici s-au împăcat și procesul judiciar a fost încetat.

Arcadie Vicol ne-a oferit câteva detalii despre colaborarea cu „East Gas Energy Trading”. „Atunci când ei s-au lansat în piață, în 2023, încă nu erau pregătiți în materie de import de gaze naturale, în materie de procurare a gazelor de pe alte burse, noi le-am vândut gaze naturale și într-un moment dat am ajuns în situația când gazele astea nu au fost plătite și am fost nevoiți să acționăm mai departe în conformitate cu legislația în vigoare. Noi am avut relații economice și discuții cu directorul companiei Vitalie Șaptefrați. Cândva am fost colegi la Moldovagaz. Eu îl cunosc pe dl Cebotari, dar nu avem relații, nu comunicăm.

Întrebat cum o companie care spunea că este gata să asigure tot consumul de gaz al R. Moldova a ajuns să cumpere gaz de la firma sa, Vicol a răspuns scurt: „Mai multe companii cumpărau de la noi”.

„East Gas Energy Trading” a ajuns în atenția publică în septembrie 2023, când a semnat un contract cu o companie de stat din Turcia - „BOTAȘ” , pentru livrarea gazelor naturale. În contextul crizei energetice, turcii și-au asumat să livreze câte două milioane de metri cubi de gaz pe zi în R. Moldova la un preț bun, dar gazul promis nu a mai ajuns la noi.

Cel care a semnat atunci contractul cu BOTAȘ din partea companiei „East Gas Energy Trading” a fost Nicolai Gaborak, un tânăr care a lucrat anterior la Moldovagaz. Acesta este fiul lui Mykola Gaburak, un cetățean ucrainean inclus de SIS în lista neagră ca fiind afiliat lui Vladimir Plahotniuc. Cu trei ani în urmă, Mikola Gaburak a fost surprins la o terasă din Chișinău, unde avea o întâlnire cu Vladimir Cebotari.

Numele lui Nicolai Gaborak apare mai târziu și într-un alt episod și izează o altă firmă ce a avut relații comerciale cu Arcadie Vicol.

Arcadie Vicol, în centrul unui scnadal în România

În decembrie 2024, Arcadie Vicol a ajuns subiect de investigații jurnalistice și în România. Omul afaceri a investit două milioane de euro într-o uzină de chimicale falimentată. Presa de la București a sugerat că în spatele afacerii ar fi tot interese rusești.

La finele anului trecut, presa de peste Prut titra că „Rușii acaparează România bucată cu bucată”. Câteva investigații publicate de „Ziarul Național” dezvăluiau cum renumitul miliardar Ioan Niculae își pierde afacerile. Combinatele chimice din holdingul său „InterAgro”, intrat în faliment, ajung pe mâna unor cetățeni moldoveni. Iar unul dintre ei este chiar Arcadie Vicol.

În decembrie 2024, compania „Arvi Invest RO”, pe care Vicol a fondat-o în 2020 la Iași, a cumpărat la o licitație uzina „GA-PRO-CO CHEMICALS” din Săvinești, proprietate a holdingului „InterAgro” A plătit pentru acest activ 10 milioane de lei românești, echivalentul a două milioane de euro.

Cu an în urmă, un alt moldovean Ion Sajin a cumpărat prin intermediul companiei sale din București „Gaz Management Consulting” pachetul majoritar de acțiuni la „InterAgro”. Sajin a ajuns chiar administrator special al companiei.

Potrivit investigației, Ion Sajin și Arcadie Vicol ar fi acționat orchestrat în afacerea cu combinatul chimic din Săvinești. Jurnaliștii români au dezvăluit că firma „Arvi Invest Ro” a primit pe contul său bancar 9 milioane de roni de la „Gaz Management Consulting” pe 20 decembrie 2024. În aceeași zi, banii au fost virați către „InterAgro” ca plată pentru uzina chimică cumpărată de Vicol la licitație.

Combinatul din Săvinești a fost vândut la un preț de trei ori mai mic decât cel la care fusese evaluat în cadrul procesului de insolvabilitate.

Arcadie Vicol: „Eu îl cunosc pe Ion Sajin. Noi am cumpărat anul trecut de la compania lui gaze naturale. Atunci ei aveau prețuri mai bune”.

Reporter TV8: „ Dvs ați spus că ați cumpărat de la ei gaz. Dvs de fapt ați transferat bani. Ei vă dădeau gaz și dvs le plăteați bani. Investigația spune că ei v-au transferat pe cont 9 milioane”.

Arcadie Vicol: „ Și noi lor le-am vândut gaz, pentru că operăm și pe piața României, pe piața angro.

Reporter TV8: „Deci banii care prin conincidență, chiar în ziua în care ați cumpăra acea uzină, au ajuns pe contul dvs, sunt bani pe care vi-i datora Sajin pentru gazul pe care l-ați livrat?”

Vicol: „Nu! Aceștia sunt bani din afacerile economice între compania „Gaz Management” și „Arvi Invest”.

Uzina din Săvinești va fi vândută la fier vechi

Vicol ne-a dezvăluit că nu are de gând să facă investiții în combinatul de chimicale pe care l-a cumpărat în România.

Arcadie Vicol: „Întreprinderea asta nu funcționează de ani de zile și în esență este o grămadă de fier vechi”

Reporter TV8: „Dar dvs de ce ați dat două milioane de euro pentru o grămadă de fier”?

Arcadie Vicol: „Merită să plătești banii ăștia ca să fie demolată, vândută la fier vechi și toți banii valorificați. Cred că până la sfârșitul anului curent noi vom valorifica tot ce este acolo. Nu știu ce va fi cu terenul, poate cineva va fi interesat de terenul respectiv, dar cert este că până la sfârșitul anului noi vom valorifica ce este acolo. Nu are rost să restabilim afacerea. Asta este o întreprindere construită în anii 60. Consumul energetic este foarte mare și randamentul pe care-l are întreprinderea nu-ți permite să produci ceva acolo”.

Cine este Ion Sajin?

Compania „Gaz Management Consulting”, care face afaceri cu Vicol, a fost înființată la București de Ion Sajin în 2021. Firma a ajuns în topul traderilor de gaze pe piața angro românească, având o cotă de circa trei procente.

Din mai 2023, până în aprilie anul trecut, Ion Sajin a figurat în calitate de acționar și într-o companie din R. Moldova - SRL Omnicom. Aceasta face afaceri și cu statul. În ultimii 4 ani, firma a câștigat licitații publice în valoare de peste 40 de milioane de lei. Cele mai scumpe contracte fiind încheiate cu „Moldovatransgaz”.

Arcadie Vicol a avut interacțiuni cu SRL-ul Omnicom, dar mai devreme ca Ion Sajin să ajungă oficial coproprietar al firmei.

În decembrie 2022, Arvi Invest Logistics, o altă companie afiliată lui Vicol, i-a dat cu împrumut Omnicom-ului 2,4 milioane de lei. Pentru că banii nu au fost întorși la timp, cei doi agenți economici au ajuns în judecată. Ulterior, au încheiat un acord de împăcare prin care „Omnicom” s-a obligat să achite și o penalitate de aproape un milion de lei și litigiul s-a încheiat.

„Atunci când noi am avut relația respectivă, noi am avut-o cu fondatorul și directorul „Omnicom” Andrei Zabolotnîi. El a fost și fidejusor în toate relațiile celea. Dacă erau să fie alți fondatori, ei tot deveneau fidejusori în procesul ăsta, dar ei nu se regăsesc acolo”, a precizat Vicol.

În aprilie 2024, cota deținută de Ion Sajin în compania „Omnicom” i-a fost cedată lui Nicolai Gaburak, despre care v-am vorbit mai sus, tânărul care a semnat contractul cu turcii pentru livrarea gazului ieftin în R. Moldova.

Cărbune bănuit a fi din Donbas, adus în Moldova de fima lui Vicol

Dacă astăzi Arcadie Vicol este vizat în scandaluri legate de piața gazelor naturale din R. Moldova și piața chimicalelor din România, câțiva ani în urmă omul de afaceri avea legătură cu un alt scandal. De această dată în Ucraina și viza exportul camuflat de cărbune din regiunea Donbas, acaparată de ruși.

Pe 7 ianuarie 2019, în apropiere de portul Samsun din Turcia, a naufragiat nava „Volga Balt 214”. Șapte cetățeni ucraineni au fost atunci salvați, dar alți patru ucraineni și doi cetățeni ai Azerbaidjanului au murit. La bordul navei se aflau 3300 tone de cărbune. Ministerul Ucrainei pentru teritoriile temporar ocupate a declarat că acel cărbune a fost scos din teritoriul necontrolat al Donbasului. Autoritățile nu au dezvăluit atunci că marfa înecată era comandată de o companie din R. Moldova - „Arvi Invest”, fondată de Arcadie Vicol. Confirmarea am găsit-o într-o hotărâre de judecată descoperită de reporterul Cutiei Negre.

SRL Arvi Invest s-a judecat cu o companie de asigurări căreia i-a cerut să-i achite drept despăgubire 198 de mii de dolari - costul cărbunelui aflat la bordul navei „Volga Balt” care s-a înecat. Marfa fusese asigurată de firma lui Vicol înainte să fie încărcată în portul Azov.

Din hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău aflăm că furnizorul cărbunelui a fost un offshore din Hong Kong (Vartech Enterprise LTD) care a semnat în 2018 un contract cu SRL Arvi Invest din Chișinău și s-a angajat să-i vândă 20 de mii de tone de cărbune.

Furnizorul cărbunelui, un offshore din Hong Kong conectat la oligarhul numit „portmoneul lui Ianukovici”

O investigație publicată în 2020 în Ucraina a dezvăluit că o mare parte a cărbunelui scos ilegal din Donbas era vândut prin intermediul unor offshore-uri conectate la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko, poreclit „portmoneul” lui Ianukovici. Compania din Hong Kong, de la care a cumpărat cărbune firma lui Arcadie Vicol, se regăsește în anchetă.

Kurcenko a fost apropiat de ex-președintele ucrainean Viktor Ianukovici, ambii fiind fugari în Rusia. După ce rușii au ocupat Donbasul, Kurcenko a început să-și dezvolte afacerile în regiunea separatistă.

Fostul lider al regiunii Donețk, Alexandr Zaharcenko aduna compromat împotriva lui Kurcenko și intenționa să-l transmită președintelui rus Vladimir Putin. Cu o zi înainte de a merge la Moscova, la înmormântarea artistului Iosif Kobzon, unde planifica să se întâlnească cu Putin, Zaharcenko a fost asasinat printr-o explozie produsă într-o cafenea din apropierea casei sale, scriu autorii investigației.

Arcadie Vicol susține că nu-l cunoaște pe oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko și nu bănuia că acel cărbune cumpărat prin offshore-ul din Hong-Kong era scos din Donbas.

Arcadie Vicol: „În procesul de judecată pe care noi l-am avut pe cazul ăsta, au fost verificate absolut toate circumstanțele. Cărbunele a fost cumpărat din Rusia și a fost destinat unei companii din Turcia care procesează fier uzat și procesează cărbune pentru a face produsul finit”.

Reporter TV8: „Dvs ați cumpărat nu de la o companie din Rusia, dar de la un offshore din Hong Kong”.

Vicol: „Da”

Reporter TV8: „Îl cunoașteți pe Kurcenko? El de fapt este fondatorul offshore-ului din Hong-Kong”.

Vicol: „Nu cunosc despre ce vorbiți”.

Abonat la licitațiile publice

Compania Arvi Invest, fondată de Arcadie Vicol, a fost un important jucător pe piața cărbunelui din R. Moldova. Compania a vândut cărbune și unor instituții de stat. Am identificat 4 licitații publice în valoare de 3,5 milioane de lei câștigate de „Arvi Invest”. La tendere, firma a prezentat un certificat de conformitate pentru cărbune în care este indicat drept producător o companie din regiunea Rostov, iar furnizor – chiar offshore-ul din Hong Kong, conectat la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko.

„Am avut afaceri cu cărbunele până la declanșarea războiului în 2022. Noi îl cumpăram la condiții „free of bord” din portul Rusiei sau adus în portul Turciei. Noi ca agent economic cumpărăm un produs conform standardelor internaționale, cu procedurile vamale efectuate, cu calitatea controlată. Noi știm că sursa de proveniență este o întreprindere din Rostov. Atunci când ei vând printr-un offshore sau alt offshore noi nu cunoaștem care sunt motivele. Poate ei optimizează plățile fiscale, poate au alte motive. Pentru noi este important că au fost făcute procedurile vamale așa cum scrie legislația internațională”, a explicat Vicol.

Din datele publicate de Agenția Achiziții Publice, reiese că „Arvi Invest” s-a orientat spre altă marfă. În 2020 a vândut statului materiale de construcție, contractele fiind însă în sume mici.

Iar în noiembrie 2023, firma lui Arcadie Vicol a devenit furnizor de reagenți chimici pentru „Termoelectrica”, după ce a câștigat la licitație un contract de 4 milioane de lei. Reagenții sunt aduși din Turcia.

A mai fost în atenția Serviciului de Informații și Securitate

Numele lui Arcadie Vicol a figurat și într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate, transmis în 2019 președintelui Igor Dodon, care se referea la schemele care au fraudat Calea Ferată a Moldovei. Vicol era învinuit că, între anii 2013-2015, când ocupa funcția de vicedirector la Calea Ferată a Moldovei, ar fi contribuit la instaurarea unui monopol asupra serviciilor de expediție a mărfurilor pe calea ferată. Vicol neagă acuzațiile.

Ofițerii SIS pomenesc despre compania „Arvi Invest Logistics” că este neoficial gestionată de Arcadie Vicol. În 2019, firma livra cărbune către CFM și era operator de expediție pe calea ferată.

Arcadie Vicol: „Atunci când eu am fost angajat la Calea Ferată, erau mai multe companii de expediție, cred că peste 30, din care mai mult de jumătate aveau un portofoliu dintr-un tip de marfă, un tip de încărcătură și asta se petrecea de ani de zile. Companiile astea în esență nu făceau nimic decât intermediau între companiile care transportă pe calea ferată și Calea Ferată. Toate schimbările care au fost făcute erau menite ca companiile de expediție să-și facă treaba: să caute mărfuri, să caute rute, să elaboreze mecanisme care ar crește volumul de transportare pe calea ferată. Dacă compania asta are un singur angajat și livrează aceeași marfă de 30 de ani înseamnă că ea nu face nimic, decât parazitează pe seama la Calea Ferată. Au fost discuții cu companiile de expediții la care le-au fost aduse la cunoștință că acel care lucrează, aduce mărfuri și crește volumele, acela trebuie să lucreze”.

Reporter TV8: „Dvs direct sau indirect aveați afaceri în domeniul expediției”?

Arcadie Vicol: „Nu. Până în 2019 eu nu am avut nicio afacere în domeniul expediției.

Reporter TV8: „Dar cei care spun că au expediat prin companiile dvs, mint?

Vicol: „Să aducă probe”.

Sediul firmei „Gaz Natural D.C.”, cumpărat de la BEM

Vicol a fost vizat anterior și într-o altă investigație „Cutia Neagră Plus” în care arătam că oameni din anturajul lui Plahotniuc au pus mâna pe mai multe imobile vândute la licitații de Banca de Economii după faliment. Firma „Arvi Invest” cumpărase două imobile de la BEM, inclusiv cel de pe strada Sciusev din centrul capitalei unde își au astăzi sediul companiile lui Vicol.

În aprilie 2022, Arcadie Vicol s-a ales cu dosar penal pentru escrocherie, după dezvăluirile făcute în studioul Cutiei Negre de către fostul ofițer SIS, Eugen Cuzmin, care a fost delegat un timp la Moldovagaz.

Cuzmin a povestit că, în perioada în care Arcadie Vicol a fost consilierul președintelui Moldovagaz, l-a angajat fictiv la întreprindere pe Victor Gammer, un om din anturajul lui Plahotniuc, cercetat penal și în furtul miliardului.

„Victor Gammer a fost angajat la Moldovagaz pe 1 decembrie 2016 în calitate de specialist al Departamentului Metrologie și Măsurare a Gazului, în baza unei scrisori de serviciu a șefului departamentului, în lipsa unor studii de profil. În dosarul personal lipsește copia unei diplome. Contractul de muncă a fost semnat de vicepreședinte. Contractul a fost prelungit de două ori. Potrivit informației Departamentului Tehnologii Informaționale, pe toată perioada de lucru, Victor Gammer nu a folosit niciodată poșta electronică de serviciu. Adică, fiecare angajat are poștă de serviciu. - Poate nu știe să se folosească de poșta de serviciu. Salariul total încasat de Gammer de la Moldovagaz, pe toată perioada de angajare fictivă, a constituit 457 633 lei. În baza unui contract de arendă a automobilului personal al lui Victor Gammer, pentru călătoriile de serviciu prin Chișinău și în republică, în funcție de necesitate, angajatul fictiv primea lunar 324 litri de combustibil. Pentru toată perioada, Victor Gammer a primit combustibil în valoare de 60 270 lei sau 4 406 litri. Aici un moment hazliu. Lunar, Victor Gammer primea premii pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor și cerințelor înaintate de conducerea întreprinderii Moldovagaz. Ca să înțelegeți, din ianuarie 2019 până în august 2019, eu am luat perioada în care Moldovagaz a trecut în oficiul nou din decembrie 2018, Victor Gammer a vizitat sediul întreprinderii de 8 ori. Nici nu a avut legitimație ca să intre”, a povestit Eugen Cuzmin.

Dosarul angajărilor fictive la Moldovagaz, în care Arcadie Vicol este judecat împreună cu Iacov Cazacu, fost vicepreședinte al Moldovagaz, se află pe rolul Judecătoriei Chișinău din septembrie 2022. De atunci, zeci de ședințe au fost amânate și s-a ajuns la etapa de audiere a martorilor. Arcadie Vicol s-a declarat nevinovat și a catologat dosarul penal ca fiind inițiat la comandă, în legătură cu activitatea sa profesională.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc