20 iulie 2022, ora 15:56

Chișinăul a venit cu o reacție după ce pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că vrea ca participanții la negocierile în formatul 5+2 să semneze un document care să îi garanteze securitatea regiunii separatiste. În acest context, Chișinăul își reiterează poziția „de a atinge o reglementare atotcuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

Potrivit reprezentanților Biroului pentru Reintegrare, activitatea formatului de negocieri „5+2” este de ceva timp în pauză, iar în prezent interacțiunea și contactele de bază au loc la nivelul reprezentanților politici, Comisiei Unificate de Control, grupurilor de lucru sectoriale și cu OSCE.

„Pe linia de comunicare a oficiilor reprezentanților politici nu au parvenit scrisori sau proiecte de documente în acest sens. Reiterăm poziția Chișinăului de a atinge o reglementare atotcuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional”, se arată în declarația Biroului de Reintegrare.

Prin urmare, în cadrul procesului de negocieri, există trei seturi de probleme (social-economice;  aspecte generale de drept, umanitare și drepturile omului; reglementarea comprehensivă a conflictului, inclusiv aspectele instituționale, politice și de securitate).

„Elementele de securitate și de garanții pot face parte din parametrii determinați ai documentului final privind reglementarea cuprinzătoare a conflictului transnistrean din coșul numărul trei al procesului de negocieri, care, de altfel, nu a fost deschis până acum. Autoritățile Republicii Moldova au fost și rămân mereu angajate în abordări pașnice și cu utilizarea canalelor de negocieri, oferind totodată un spectru larg de măsuri de sprijin și de asistență cetățenilor săi din regiunea transnistreană”, se mai arată în nota celor de la Biroul de Reintegrare.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.