Cancelarul german Olaf Scholz l-a acuzat luni, 22 august, pe președintele rus Vladimir Putin că a lansat un atac asupra Ucrainei din motive „complet absurde”, dezvăluind o asigurare pe care i-a dat-o acestuia înainte de declanșarea invaziei, scrie HotNews.
„NATO nu a fost niciodată o amenințare pentru Rusia”, a spus Scholz, la ziua porților deschise de la cancelaria germană, respingând afirmațiile potrivit cărora statele NATO au ignorat garanțiile de securitate cerute de Kremlin pe data de 17 decembrie a anului 2021.
Printre măsurile cerute de Rusia s-a numărat și retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, oprirea extinderii alianței nord-atlantice pe flancul de est și un angajament ferm că Ucraina nu va fi primită în alianță.
Olaf Scholz a afirmat că, în discuțiile avute cu președintele rus înainte de declanșarea războiului pe 24 februarie, el l-a asigurat pe liderul de la Kremlin că aderarea Ucrainei la NATO „nu se va întâmpla în următorii 30 de ani”.
„Dar Putin nu vrea să accepte societăți liberale, deschise în Europa. Putin are idei 'complet absurde'”, a mai spus cancelarul german, relatând că președintele Rusiei „i-a explicat” că Belarus și Ucraina, de exemplu, nu ar trebui să fie de fapt state separate.
Scholz nu a precizat dacă aceste discuții au avut loc în timpul vizitei oficiale pe care a efectuat-o la Moscova în data de 15 februarie sau în cadrul numeroaselor discuții telefonice avute cu Vladimir Putin înainte ca acesta să ordone trupelor sale să atace Ucraina.
Germanii sunt nemulțumiți de activitatea lui Olaf Scholz
Un sondaj publicat săptămâna trecută de institutul german INSA arată că un număr record de germani sunt nemulțumiți de activitatea lui Olaf Scholz, cancelarul social-democrat care a preluat puterea de la Angela Merkel după înfrângerea suferită de creștin-democrații acesteia la alegerile parlamentare din luna septembrie a anului trecut.
Peste 60% dintre germani s-au declarat nemulţumiţi de activitatea lui Scholz, în timp ce procentul celor care spun că sunt mulțumiți de activitatea noului cancelar se ridică la doar 25%.
Guvernul lui Scholz a fost criticat puternic de Ucraina, Statele Unite și partenerii NATO din Europa de Est din cauza lentorii cu care a suspendat autorizarea gazoductului Nord Stream 2, măsura fiind luată de autoritățile federale germane abia pe 22 februarie, cu două zile înainte de declanșarea invaziei.
Oficialii germani au fost de asemenea ținta criticilor din cauza reticenței inițiale de a exclude băncile rusești din sistemul de plăți internaționale SWIFT, purtătorul de cuvânt al guvernului lui Scholz afirmând la doar o zi după începerea războiului că măsura „ar avea efecte masive și pentru băncile germane”.
Germania a renunțat în cele din urmă la opoziție, mai multe bănci rusești importante fiind excluse din sistemul SWIFT la începutul lunii martie.
Mai recent, Olaf Scholz și-a exprimat opoziția față de suspendarea acordării de vize UE pentru cetățenii ruși, afirmând săptămâna trecută că este important să nu se îngreuneze viața opozanților Kremlinului pentru a fugi din Rusia.
Anterior el afirmase că îi este „foarte greu să înțeleagă” astfel de cereri. Comentariile sale au venit după ce pe 9 august Estonia și Finlanda au cerut blocului comunitar să nu mai acorde vize cetățenilor ruși.
Probleme economice pentru Germania
Valul de nemulțumire la adresa guvernului lui Olaf Scholz vine și în contextul problemelor economice cu care se confruntă germanii, situație grav exacerbată de decizia Kremlinului de a limita în mod repetat livrările de gaze naturale către Germania.
Mai multe landuri și orașe germane au luat deja măsuri pentru a limita consumul de energie, ministerul german al economiei anunțând săptămâna trecută noi reglementări în acest sens. Printre măsurile luate la nivel federal se numără încălzirea clădirilor publice la maxim 19 grade Celsius pentru a se economisi energie.
Compania imobiliară Vonovia, cel mai mare proprietar de locuințe din Germania, anunțase încă din luna iulie va reduce căldura din locuințele chiriașilor la doar 17 grade pe timpul nopții pentru a limita creșterea facturilor la energia termică.
Germania se confruntă de asemenea cu un puseu inflaționist record, procentul de 7,9% raportat în luna iunie fiind cel mai ridicat de la reunificarea țării după căderea comunismului.
Aflată în pragul recesiunii, economia germană a fost lovită acum și de temperaturile record din Europa care au provocat cea mai gravă secetă din ultimele decenii în numeroase state europene, inclusiv țara condusă de Olaf Scholz.
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md
