Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1732: Dronă în Moldova, alertă NATO, atac devastator și pariu iresponsabil. „Putin e ucigaș cu sânge rece”

/VIDEO/ AMPRENTE: Amenințări cu moartea și răscumpărare de 15.000 de euro. Cum victimele pot deveni escroci

amprente
21 noiembrie 2026, ora 20:00

Convinsă că participă la o operațiune secretă a poliției, o tânără de 25 de ani ar fi ajuns să transporte bani obținuți prin înșelăciune. Poliția o cercetează în cel puțin patru episoade de escrocherie, cu un prejudiciu estimat la peste 500 de mii de lei. Familia susține însă că aceasta a fost manipulată de infractori, care s-au prezentat drept oameni ai legii. În timp ce rudele o căutau, acestea ar fi fost amenințate și șantajate cu moartea, iar pentru eliberarea tinerei li s-ar fi cerut 15 mii de euro.

Cum a căzut în capcana escrocilor?

Un apel telefonic, o poveste bine pusă la punct și promisiunea că ajuți poliția. Așa ar fi început capcana în care a căzut Ana, nume schimbat, o asistentă medicală de 25 de ani din Chișinău. Potrivit poliției, tânăra ar fi devenit curier pentru o rețea de escroci, preluând bani obținuți prin înșelăciune și transportându-i ulterior în stânga Nistrului.

Cazul a fost făcut public de către Inspectoratul General al Poliției. Într-un comunicat, poliția a făcut publice și câteva declarații ale tinerei, în care aceasta povestește despre indicațiile pe care le-ar fi primit.

„Am avut indicații de la domnul Ion, care s-a prezentat de la securitate, de la spălarea banilor. Primul lucru a fost să mă duc să iau banii de la un domn de pe Valea Trandafirilor. După care am avut indicații să merg să mă întâlnesc cu o persoană. M-am întâlnit cu o doamnă în vârstă, care mi-a dat bani. [...] Mi-au spus să pun banii la Valea Trandafirilor. Eu i-am pus acolo, cineva i-a luat. După aceea am avut indicații să procur un telefon și să-l ascund pe cel vechi”, a declarat tânăra.

 Rudel au o altă versiune a cazului

Versiunea familiei este însă diferită. Rudele susțin că Ana nu știa că participă la o schemă infracțională și că era convinsă că execută indicațiile unor reprezentanți ai poliției. Potrivit acestora, totul ar fi început după ce tânăra a fost contactată de persoane care s-au prezentat drept angajați ai Termoelectrica. Sub pretextul înlocuirii contorului, acestea i-ar fi cerut să comunice un cod primit pe telefon. Fără să bănuiască faptul că este vorba despre o înșelătorie, femeia le-ar fi transmis codul. La doar câteva minute distanță, ar fi urmat un alt apel, de această dată prin Telegram, în care interlocutorii s-ar fi prezentat drept polițiști. Pe ecran ar fi apărut numărul de telefon 112.

Rudele spun că escrocii i-ar fi comunicat că, prin transmiterea codului, ar fi contribuit la compromiterea unui cont bancar și că riscă până la șapte ani de închisoare. Singura modalitate de a evita consecințele ar fi fost să participe la o presupusă operațiune secretă a oamenilor legii.

„Au sunat-o pe Telegram cu numărul 112. S-au prezentat drept oameni ai legii. I-au spus că recent a primit un apel și a transmis niște date prin care putea fi spart un cont bancar. I-au spus că riscă șapte ani de închisoare și că, dacă vrea să evite acest lucru, trebuie să-i ajute într-o operațiune secretă. I-au explicat că nu trebuie să facă nimic complicat: să meargă la o adresă, să ia un colet și să-l transmită la o altă adresă, pentru ca ei să poată prinde escrocii”, povestește ruda tinerei.

Potrivit familiei, femeia ar fi ajuns să creadă că persoanele cu care comunica erau adevărați reprezentanți ai instituțiilor de drept. Escrocii i-ar fi cerut să păstreze secretul până la încheierea operațiunii și i-ar fi promis că va avea de câștigat din această colaborare.

 Manipulată psihologic să creadă că lucrează cu poliția

„Victima nu a avut niciodată nicio legătură cu poliția. Absolut deloc. Dar a fost dusă atât de tare în eroare, încât probabil nici nu și-a dat seama că trebuie să sune la 112 și să reclame situația. Escrocii i-au spus că discuția trebuie să rămână confidențială până la încheierea operațiunii. După aceea va avea dreptul să le spună rudelor. Au manipulat-o psihologic atât de mult, încât ea chiar a crezut. Îi spunea fratelui și colegului de apartament că totul este bine, că oamenii aceștia o ajută și că nu trebuie să-și facă griji. Le explica faptul că, după ce va încheia operațiunea secretă, le va povesti toate detaliile”, susține ruda.

Familia afirmă că tânăra avea chiar și un carnețel în care își nota indicațiile primite: cu cine urma să se întâlnească, unde trebuia să ajungă și cui să transmită coletele. În timp ce poliția vorbește despre patru astfel de tranzacții, rudele susțin că au cunoștință despre o singură operațiune desfășurată în regiunea Chișinăului.

„Luați-vă în mâini! Eu sunt agent SIS!”

Unul dintre episoadele care ar fi consolidat convingerea tinerei că lucrează cu oamenii legii ar fi fost întâlnirea cu trei persoane îmbrăcate în civil. Potrivit rudelor, acestea i-ar fi spus că sunt polițiști și că vor să o ajute. În acel moment, femeia ar fi fost în legătură telefonică cu persoanele care o coordonau. Într-o înregistrare audio prezentată de familie, o voce masculină se identifică drept agent SIS și îi cere tinerei să se calmeze. „Bună ziua! Luați-vă în mâini. Eu sunt agent SIS, maior, de opt ani. Acum sunteți urmărită de escroci. Hai, hai!”

Ruda afirmă că escrocii ar fi continuat să o țină sub control prin telefon, avertizând-o că persoanele care încercau să se apropie de ea ar fi infractori.

 „Ea a fugit și era foarte panicată. Nu știa ce să facă. Avea asupra ei o sumă enormă de bani și era pe drumuri. Escrocul vorbea cu ea la telefon și îi spunea: «Liniștește-te, cu tine nu se întâmplă nimic. Tu lucrezi cu poliția»”, povestește ruda.

Familia spune că a alertat poliția, dar nu a fost luată în serios

Potrivit rudelor, suspiciunile au apărut după ce au observat schimbări în comportamentul tinerei și nu au mai reușit să ia legătura cu ea. La început, aceasta ar fi răspuns tot mai rar la telefon, iar ulterior ar fi transmis doar mesaje scurte.

„Fratele ei și colegul de apartament au început să se alarmeze pentru că, de la ora trei până la patru, nu o găseau. Ea nu răspundea și a scris doar un mesaj. Câteva ore mai târziu, au sunat-o încontinuu. Ea închidea telefonul și a scris doar atât: «Te rog, nu pot». După aceea telefonul s-a deconectat și nu am mai avut nicio urmă de la ea”, spune ruda.

Familia afirmă că a îndemnat apropiații să meargă imediat la poliție și să anunțe dispariția. Ruda susține însă că, atunci când aceștia s-au adresat Inspectoratului de Poliție, nu ar fi fost înregistrată o sesizare.

„Au mers la poliție, au explicat situația, iar răspunsul pe care l-au primit a fost: «A, clar, e lucrată bine. Duceți-vă acasă, nu vă faceți griji». Nu s-a înregistrat nicio cerere de dispariție, nu s-a înregistrat absolut nimic. Li s-a spus să meargă acasă și să se odihnească”, afirmă aceasta.

Mai mult, rudele susțin că automobilul tinerei nu ar fi fost găsit de poliție, ci de un apropiat al familiei, care activa ca taximetrist în Chișinău. Mașina ar fi fost abandonată în sectorul Buiucani.

Apropiații au rămas în preajma automobilului timp de mai multe zile, în speranța că vor afla unde se află femeia sau că aceasta se va întoarce.

 „Nu poliția a găsit mașina. Un apropiat de-al nostru a depistat-o în Buiucani. Au mers acolo fratele, colegul de apartament și alți apropiați. Au sunat insistent la poliție, au cerut să vină echipajele, dar li se spunea că nu ține de sectorul lor sau că vor reveni cu un apel.

Băieții au stat acolo până la șapte dimineața, fără să doarmă, în speranța că tânăra va apărea. Dacă rudele știau că ea a dispărut intenționat, oare stăteam noi toți acolo până dimineața? Noi credeam că a intrat într-o încurcătură și nu știe cum să iasă. Ea credea că este protejată de poliție, că trebuie să se ascundă până când vor fi prinși escrocii”, povestește ruda.

15 mii de euro pentru viața tinerei

În perioada în care familia încerca să afle unde se află femeia, rudele ar fi început să primească apeluri și mesaje de amenințare. Necunoscuții le-ar fi cerut 15 mii de euro în schimbul vieții tinerei.

„Acești escroci au apelat colegii și rudele și au cerut 15 mii de euro pentru viața ei. În caz contrar, au spus că tânăra va fi livrată pe bucățele. Ei cunoșteau foarte multe detalii despre noi, știau că avem mașini, că vindem mașini. Au început să ne șantajeze prin diferite filmulețe și strategii, ca să scoată bani pentru viața victimei”, afirmă ruda.

Familia a păstrat o parte dintre înregistrările discuțiilor cu persoanele care ar fi făcut amenințările. Într-unul dintre apeluri, interlocutorii sugerează inclusiv vânzarea automobilului pentru a face rost de bani.

„Auziți, Mazda 6 puteți să o vindeți și haideți să ne înțelegem. Nu vrem să vindem rărunchii fetei. Aici sunt două variante: ori o dăm pe fată la organe și primiți acești 15 mii de euro, ori voi îi plătiți”, se aude într-o înregistrare prezentată de familie.

Într-un alt apel, necunoscuții insistă că femeia va fi întoarsă doar după achitarea sumei solicitate.

Rudele afirmă că femeia ar fi fost supusă și unor acte de umilire și intimidare. Potrivit acestora, ar fi fost dezbrăcată, fotografiată și obligată să transmită mesaje video familiei, în care să declare că totul este în regulă.

„Au dezbrăcat-o în pielea goală, au trimis poze familiei, rudelor, apropiaților. Au pus-o să filmeze și să spună că totul este bine, că trebuie să facem ce ni se cere și totul va fi în regulă. Noi deja din filmulețe și fotografii vedeam că victima nu mai era persoana pe care o cunoșteam. Avea un fel de semn că cere ajutor”, povestește ruda.

Familia respinge categoric ideea că tânăra ar fi înscenat propria dispariție și susține că aceasta se afla sub controlul persoanelor care o manipulaseră, fiind convinsă că este protejată de poliție.

Cum ajunge o victimă să devină instrumentul escrocilor?

Psihologul Maxim Orândaș explică faptul că escrocii folosesc mai multe mecanisme psihologice pentru a câștiga încrederea victimelor și a le determina să acționeze în interesul lor. Unul dintre cele mai eficiente este asumarea unei autorități false, prin prezentarea drept angajați ai unor instituții publice sau comerciale.

„În fraude există partea aceasta de acceptare a unei povești false și de acceptare a unui comportament. Aceste două componente sporesc considerabil probabilitatea că vei ajunge să faci niște lucruri dăunătoare pentru tine și în favoarea escrocilor.

Ei pot opera cu falsa autoritate. Vin și spun că sunt reprezentanții unei instituții, ai unei instituții publice sau comerciale. Au un anumit statut, iar noi suntem sensibili la statut. Avem tendința să avem încredere în persoanele care par să aibă autoritate și resurse”, explică psihologul.

O altă metodă este inducerea fricii. Escrocii creează impresia unui pericol iminent, invocă pierderi financiare, dosare penale sau consecințe grave dacă victima nu execută imediat indicațiile primite.

„Când suntem într-o avalanșă de frică, tindem să nu mai gândim rațional și operăm cu automatismele noastre. Celălalt te sună, pretinde că are intenții bune și tu îi transferi responsabilitatea. Te gândești: «El știe, el vrea să mă ajute, eu doar urmez instrucțiunile»”, spune Maxim Orândaș.

Potrivit specialistului, presiunea psihologică este amplificată și prin supraîncărcarea cu informații, folosirea unui limbaj tehnic și impunerea unor termene foarte scurte pentru luarea deciziilor.

„Escrocii au tendința să-ți inducă frica, să te determine să acționezi prompt, aici și acum. Îți spun că nu ai timp la dispoziție, că trebuie să faci ceva în cinci minute, nu mâine. Nu ai dreptul să te gândești. În aceste condiții, oamenii pot ajunge să coopereze doar de teama consecințelor”, explică psihologul.

Semnele care ar trebui să ne pună în gardă

Maxim Orândaș atrage atenția că instituțiile nu ar trebui să folosească amenințările și presiunea pentru a obține informații sau pentru a determina cetățenii să participe la operațiuni prezentate drept secrete.

„De regulă, autoritățile nu vin să-ți inducă frica. Ele te informează. Escrocii, în schimb, încearcă să te grăbească, să te facă să acționezi imediat. Este important să nu divulgi date personale, să nu accesezi linkuri și, mai ales, să verifici informația. Dacă cineva se prezintă drept reprezentant al unei instituții, trebuie să suni tu la instituția respectivă, la numărul oficial, și să verifici dacă într-adevăr există un asemenea caz”, recomandă psihologul.

Familia și oamenii apropiați pot avea, la rândul lor, un rol important în prevenirea unor asemenea situații. Schimbările bruște de comportament, izolarea, secretomania sau apariția unor activități neobișnuite ar trebui să ridice semne de întrebare.

„Cei mai apropiați oameni, care au petrecut mult timp cu noi, cunosc comportamentul nostru obișnuit. Unele schimbări pot trezi suspiciuni. Este important să punem întrebări, să ne informăm și să fim acolo.

În asemenea situații, victima s-ar putea îndepărta de familie pentru că are impresia că îi protejează pe cei dragi și nu vrea să-i implice. Rudele, privite din exterior, pot observa mai ușor pericolul și pot înțelege că persoana nu acționează în favoarea sa”, subliniază Maxim Orândaș.

Poliția respinge acuzațiile familiei

Într-o reacție pentru TV8, Inspectoratul General al Poliției respinge versiunea rudelor privind modul în care au fost gestionate sesizările despre dispariția tinerei.

Potrivit instituției, sesizarea a fost înregistrată de Inspectoratul de Poliție Botanica și recepționată inclusiv de Inspectoratul Național de Investigații. Reprezentanții IGP susțin că operațiunile de căutare au început imediat și au continuat inclusiv în weekend.

Referitor la acuzațiile privind comportamentul angajaților, poliția afirmă că aceștia au acționat cu profesionalism și au respectat normele de conduită. În răspunsul oferit se mai precizează că membrii familiei nu ar fi depus reclamații directe privind atitudinea sau modul de comunicare al polițiștilor.

 Cazul ridică mai multe întrebări despre metodele prin care rețelele de escrocherii reușesc să transforme victimele în instrumente ale propriilor scheme. O persoană convinsă că ajută autoritățile poate ajunge să transporte bani proveniți din infracțiuni, fără să conștientizeze că participă la o activitate ilegală. Unde se termină manipularea și începe răspunderea penală? Și cât de greu poate fi pentru o victimă să demonstreze că a acționat sub presiune, crezând că execută ordinele oamenilor legii? Sunt întrebări la care cazul tinerei asistente medicale readuce atenția publică.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente