Când se descompune, gunoiul aruncă în jur o mulțime de toxine. Fie că ajung în aer, fie că se scurg în sol, apoi în apele freatice, substanțele nocive sunt extrem de periculoase pentru sănătatea noastră. Pot provoca boli respiratorii, cum ar fi bronșita ori astmul, dar pot duce și la apariția cancerului. Și sistemul reproductiv este afectat, ceea ce duce la imposibilitatea de a concepe copii.

„Vorbim de plumb, de mercur, oxidul de azot, de sulf, ele sunt substanțe cancerigene, ele provoacă cancer. Nu uităm de dioxinele care sunt eliminate în mediu, ajung în organismul omului prin carnea pe care o consumăm. Prin pește, grăsimi”, a declarat dr. hab., șef, Departamentul Medicină Preventivă, USMF „Nicolae Testemițanu”, Serghei Ceban.

Dioxinele sunt cunoscute ca fiind printre cei mai toxici compuși și devin periculoși chiar dacă sunt în cantități mici. Pot fi găsite în aer, sol și pământ. Ciroza este o boală provocată de dioxine.

Deșeurile aruncate în locuri interzise sunt periculoase sub orice formă, fie că sunt lăsate să se descompună, fie că sunt arse.

„La arderea acestor deșeuri, suferă cel mai mult persoanele care au maladii cronice. Influențează și asupra sistemului endocrin, asupra sistemului reproductiv, duc la scăderea imunității”, a vorbit dr. hab., Serghei Ceban.

Gunoiștile neautorizate sunt bombe ecologice și din cauza insectelor și a rozătoarelor care se înmulțesc în jurul lor. Acestea, la fel, sunt o sursă majoră de boli. Dacă este să facem un top al celor mai periculoase deșeuri, atunci cele electronice ar fi pe primul loc.

„Deșeurile electronice sunt cele mai periculoase, conțin metale grele, toxice, daca nimeresc la gunoiștea deschisa, sub influența ploilor, se oxidează si se scurg in soluri, apoi de ape freatice sunt duse mai departe si ajung in ocean, râu, fântâni, în organism”, a declarat activistă de mediu, Ecaterina Țăruș.

„Deșeurile electronice, vorbim de becuri, acumulatoare, ele pătrund în mediu si pericolul este că au multe metale grele. Este un pericol și pentru copii, are loc întârzierea dezvoltării, dezvoltări în procesul de învățare, un control strict al acestor deșeuri este foarte important, dar este problemă cu informarea populației, unde trebuie duse, pentru că nu avem posibilitatea să le reciclăm”, a menționat, Serghei Ceban.

Un grad mare de nocivitate reprezintă plasticul, care este un produs de unică folosință și nu mai poate fi reutilizat. În realitate, majoritatea populației folosește aceste tipuri de ambalaje în viața de zi cu zi, punându-și viața în pericol.

„Plasticul este un produs chimic, se face in laboratoare, sunt compuși chimici care afectează sistemul hormonal, pentru copii tineri este toxic si ei nu se maturizează normal”, a vorbit activistă de mediu, Ecaterina Țăruș.

Cum putem preveni îmbolnăvirile de la deșeuri? Iată ce ne-a răspuns șeful Departamentului Medicină Preventivă.

„Avem nevoie de o gestionare corectă din partea statului, de implementarea unor măsuri de protecție a populației, măsuri tehnologice, medicale, oamenii să aibă posibilitatea să facă examene medicale la timp”, a declarat dr. hab., șef, Departamentul Medicină Preventivă, USMF „Nicolae Testemițanu”, Serghei Ceban.