Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1469: Enigma 2.0 și plan secret. Trump se ia de Zelenski, iar Rusia amenință cu Al Treilea Război Mondial

Război în Ucraina, ziua 266: Răsturnare de situație în cazul rachetei căzute în Polonia. NATO: „Consecință a războiului lui Putin”

missing
16 noiembrie 2022, ora 18:25

Războiul din Ucraina continuă și în ziua cu numărul 266. Informații contradictorii în cazul celor două explozii din Polonia, care au omorât doi oameni. Dacă aseară se vehicula că au căzut două rachete în localitatea poloneză de la frontiera cu Ucraina, astăzi se vorbește despre una singură. 

Se schimbă datele și despre posibilul autor al atacului. Pentru că racheta care a lovit o țară NATO este de producție sovietică, suspiciunile comunității internaționale se îndreptau ieri spre Rusia. Ultima informație lansată de Asociated Press susține însă că racheta ar fi fost lansată de forțele ucrainene pentru a doborî un proiectil rusesc, în timpul atacului masiv de ieri asupra Ucrainei.

Explozia din Polonia a agitat spiritele. În timp ce Rusia acuză o provocare deliberată, propagandiștii de la Kremlin tratează ironic exploziile în care au murit doi oameni, iar țările membre NATO își anunță susținerea pentru Varșovia.

UPDATE Rusia a salutat miercuri declarația liderilor G20, deși documentul menționează „imensa suferință umană” provocată de războiul din Ucraina, ca fiind un „text echilibrat” pe care diplomații ruși s-au străduit să-l influențeze, informează Reuters. Invazia rusă în Ucraina a dominat summitul G20 organizat pe insula Bali din Indonezia, iar disputele privind formularea unui document final au durat până în ultimele ore ale reuniunii.

UPDATE Locuitorii și oficialii proruși din partea încă ocupată de forțele Moscovei a regiunii Herson au fost miercuri îndemnați să plece în Rusia, relatează CNN. Administrația militară și civilă din Oleșkî, oraș situat pe partea de est a râului Nipru și aflat sub ocupație rusă, a anunțat pe Telegram că „recomandă cu tărie locuitorilor din district să plece în regiunile sigure din Federația Rusă”, notează Libertatea.

UPDATE Președintele Franței, Emmanuel Macron i-a cerut președintelui Chinei, Xi Jinping unitate împotriva războiului din Ucraina pentru că stabilitatea mondială este și în interesul Chinei.

UPDATE Soloviov s-a lansat într-o minicampanie pentu a lăuda echipamentele primite de recruții recent mobilizați de Rusia pentru războiul din Ucraina. Propagandistul de serviciu al lui Vladimir Putin critică reacția recruților în legătură cu ce le-a oferit ministerul apărării. Această ultimă intervenție a lui Soloviov a fost interpretată inițial de mai mulți internauți ca o parodie, informații despre calitatea proastă a echipamentelor soldaților ruși, nu numai a recruților de acum, dar și a armamentului fiind cunoscute deja la puțin timp de la începerea invaziei în Ucraina, notează Realitatea.

UPDATE Camera Deputaților din Cehia (Camera inferioară a Parlamentului ceh) a adoptat o rezoluție, prin care a declarat ”actualul regim rus” şi Rusia ”regim terorist”.

UPDATE Anchetatorii ucraineni au descoperit o ”cameră de tortură” în oraşul Herson. Conform anchetatorilor, zeci de bărbaţi ar fi fost reţinuţi, electrocutaţi, bătuţi şi unii dintre ei ucişi, relatează „The Guardian”.

UPDATE Capacitatea Rusiei de a spiona în Europa a primit „cea mai semnificativă lovitură strategică” din istoria recentă după expulzarea coordonată a diplomaților de la începutul invaziei în Ucraina, cu 100 de solicitări de viză refuzate numai în Regatul Unit în ultimii ani, susține șeful serviciului britanic de contrainformații și securitate internă, MI5, transmite CNN, citat de B1.

UPDATE Suedia va livra Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 3 miliarde de coroane (287 de milioane de dolari), cel mai mare pachet de ajutor militar de până acum, care include un sistem de apărare aeriană, a declarat premierul Ulf Kristersson, conform Reuters, scrie Mediafax.

UPDATE  Verkhovna Rada, parlamentul unicameral al Ucrainei, a votat miercuri prelungirea legii marțiale în țară și a mobilizării bărbaților cu vârsta de luptă, anunță Kyiv Independent.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe rus consideră drept nulă, din punct de vedere juridic, rezoluția Adunării Generale a ONU privind crearea unui mecanism de acordare a despăgubirilor de către Rusia Ucrainei, informează Rador.

UPDATE Sistemele de apărare antiaeriană NASAMS furnizate de SUA au avut „o rată de succes de 100%” în Ucraina în ceea ce privește interceptarea rachetelor rusești, a afirmat miercuri secretarul american al Apărării, Lloyd Austin. Declarația oficialului american a venit la scurt timp după ce NATO a anunțat că un interceptor de apărare antiaeriană ucrainean care și-a ratat ținta a fost, cel mai probabil, cauza exploziei produse marți în Polonia, scrie Reuters.

UPDATE Administraţia Ucrainei a cerut, miercuri, să participe la ancheta în cazul incidentului produs marţi în sud-estul Poloniei, pe fondul suspiciunilor că ar fi fost cauzat de căderea unei rachete antiaeriene ucrainene.

UPDATE În timpul unui val de atacuri masive cu rachete pe teritoriul Ucrainei, marți, 15 noiembrie, forțele de ocupație ruse au tras rachete și au lansat drone în valoare totală de peste jumătate de miliard până la un miliard de dolari americani, a concluzionat Ekonomika Pravda, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că cel de-al doilea convoi cu tehnică militară franceză constând într-o companie de tancuri Leclerc a ajuns, miercuri, pe calea ferată în gara Voila, judeţul Braşov, potrivit news.ro.

UPDATE Un tribunal militar a decis arestarea preventivă a unui rus mobilizat Alexander Leșkov, care este acuzat că a bătut un comandat după ce a fost chemat sub arme în urma ordinului dat de Vladimir Putin în luna septembrie, potrivit publicației ruse economice Kommersant. Bărbatul riscă acum să stea 15 ani după gratii.

UPDATE Ekaterina Gubareva, soția fondatorului așa-zisei Republici Populare Donețk, nu a dispărut așa cum a anunțat soțul ei mai devreme în cursul zilei de miercuri, ci a fost arestată de autorități sub acuzația de corupție.

UPDATE Instituirea unei zone de interdicție aeriană ar reprezenta o amenințare de confruntare directă între Rusia și NATO, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului german, după explozia unei rachete, marți, în Polonia, în apropierea frontierei ucrainene.

UPDATE „Ca reacţie imediată la incidentul din Polonia, ne vom oferi să consolidăm poliţia aeriană a spaţiului aerian polonez cu avioane de luptă germane Eurofighters”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Apărării, Christian Thiels, într-o conferinţă de presă.

UPDATE Moscova anunţă miercuri, imediat după ce a început la Bruxelles o reuniune de urgenţă a NATO, că a identificat fragmente de rachete doborâte în Polonia ca fiind ”sisteme de apărare antiaeriană de tip S-300 ale Forţelor armate ucrainene”, relatează AFP, informează News.ro.

UPDATE Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Rishi Sunak au denunţat miercuri bombardamentele 'barbare' ale Rusiei împotriva civililor în Ucraina, pe fondul creşterii tensiunilor după ce o rachetă a căzut pe teritoriul Poloniei, relatează AFP.

UPDATE  Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că investigația privind prăbușirea rachetei în Polonia este în curs, dar că nu există niciun semn că ar fi fost un act deliberat al Rusiei. Stoltenberg a subliniat că incidentul nu este din vina Ucrainei, ci este o consecință a războiului de care e responsabil Vladimir Putin. Totodată, potrivit oficialului, NATO nu are niciun semn precum că Rusia pregătește un atac deliberat asupra Alianței.

UPDATE Statele Unite au anunțat NATO miercuri dimineață că toate indiciile colectate arată că racheta care a căzut pe teritoriul polonez și a ucis 2 oameni nu a fost lansată din Rusia și nici nu aparține armatei ruse, ci Apărării antiaeriene poloneze. Oficiali lituanieni, dar și surse din cadrul NATO au afirmat că Polonia a renunțat la ideea de a solicita NATO activarea articolului 4, care ar pune Alianța în situația de a reacționa, dar nu în mod militar, notează Realitatea.

UPDATE „Am aflat cu durere şi îngrijorare despre un nou atac cu rachete asupra Ucrainei, care a cauzat pagube infrastructurii civile şi decese. Să ne rugăm la Dumnezeu să convertească inimile celor care încă mizează pe război şi să facem ca dorinţa de pace să prevaleze în Ucraina pentru a se evita o escaladare şi a deschide calea către o încetare a focului şi dialog”, a declarat suveranul pontif.

UPDATE Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că racheta care a aterizat în țara sa și a ucis două persoane a fost „probabil un incident nefericit", transmite The Guardian. Liderul de la Varșovia a menționat că nu există semne ale unui atac intenționat asupra Poloniei și că racheta a fost probabil folosită de apărarea aeriană ucraineană. Președintele polonez a adăugat că cel mai probabil a fost vorba de o rachetă de fabricație rusească, produsă în anii 1970 – S-300. Totuși, a subliniat că partea rusă este oricum de vină, pentru că a creat contextul acestui război.

UPDATE Polonia analizează în continuare posibilitatea de a lansa procedura articolului 4 al NATO, dar se pare că s-ar putea să nu fie necesar să se recurgă la această măsură, a declarat miercuri premierul polonez Mateusz Morawiecki.

UPDATE Cancelarul german Olaf Scholz avertizează să nu se tragă nicio ”concluzie pripită” în urma căderii în Polonia a unor rachete, probabil de fabricaţie rusă, potrivit Varşoviei, şi morţii a doi polonezi, relatează AFP.

UPDATE Racheta care a aterizat marți seară în satul Przewodow din Polonia nu este una trasă de soldații ruși ci una ucraineană de apărare aeriană, le-ar fi spus Joe Biden aliaților, a dezvăluit un oficial din cadrul NATO pentru Reuters. Public, președinte american a spus miercuri dimineață că e „puțin probabil” ca racheta care a atins Polonia să fi fost trasă din Rusia.

UPDATE Colonelul Vadim Boyko, în vârstă de 44 de ani, care a fost implicat în campania de mobilizare parțială, a fost împușcat de mai multe ori, potrivit The Sun. Acesta ar fi venit la muncă, a intrat în birou, iar la scurt timp după s-ar fi auzit focuri de armă. Un alt ofițer a auzit împușcăturile și a fugit spre birou. Acolo l-a găsit fără suflare pe Vadim Boyko. Inițial, rușii au spus că este vorba despre sinucidere, notează Realitatea. Potrivit presei din Rusia, lângă colonel au fost găsite patru pistoale.

UPDATE Guvernul Poloniei va comunica miercuri partenerilor săi din NATO că racheta care a lovit marţi teritoriul său şi a ucis doi oameni a fost trasă de armata ucraineană, a declarat pentru EFE o sursă diplomatică europeană.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că nu a atacat Kievul în timpul „atacului masiv” lansat în urmă cu o zi asupra mai multor localități din întreaga Ucraina, relatează Meduza și Novaia Gazeta.

UPDATE Mama și tatăl unui tânăr soldat rus care a murit pe front în Ucraina se judecă la un tribunal rus pentru banii pe care familia trebuie să-i primească despăgubire de la guvern, relatează portalul independent rusesc Realitatea Siberiei. Părinții soldatului contractual Kemal Bostanov, în vârstă de 20 de ani, care a murit în războiul din Ucraina, s-au dat reciproc în judecată la Sankt Petersburg. Mama soldatului, Anastasia Yudina, vrea să primească toată plata guvernamentală pentru fiul ei, întrucât ea l-a crescut singură. Tatăl biologic al lui Kemal mizează și el pe plăți, deși, potrivit mamei, el nu a participat la creșterea fiului său și „nu a plătit nici măcar o rublă de întreținere pentru copii”, notează Libertatea.

UPDATE Lovitura cu rachetă în Polonia 'nu este nimic altceva decât un mesaj al Rusiei adresat summitului G20', a declarat miercuri, 16 noiembrie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski prin videoconferinţă în faţa liderilor grupului G20, reunit în insula indoneziană Bali.

UPDATE Kremlinul salută miercuri ”reţinerea” Statelor Unite în privinţa rachetelor care au căzut marţi în Polonia şi dă asigurări că Rusia nu are ”nimic a face” cu acest incident, care a crescut tensiunile cu un nivel, relatează AFP.

UPDATE Premierul britanic Rishi Sunak și omologul său canadian Justin Trudeau au discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și au subliniat "importanța unei anchete complete" în legătură cu rachetele căzute în Polonia, potrivit Downing Street.

UPDATE Kremlinul a declarat miercuri că unele țări au făcut „declarații nefondate" cu privire la explozia produsă marți pe teritoriul Poloniei, în apropiere de granița cu Ucraina, transmite Reuters.

UPDATE China a lansat miercuri un apel la „calm” după informaţiile privind căderea unei rachete de fabricaţie rusească în Polonia, incident soldat cu moartea a două persoane.

UPDATE Forţele ucrainene au lichidat 630 de militari ruși în ultimele 24 de ore, astfel că numărul invadatorilor ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 82.710 - potrivit unui raport publicat, miercuri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.

UPDATE Un depozit de carburant a explodat miercuri într-o regiune din sudul Rusiei, la circa 200 km de graniţa cu Ucraina, în urma unui presupus atac cu dronă, fără a face victime, au anunţat autorităţile locale, transmite AFP, relatează Agerpres.

UPDATE Rusia și-a epuizat în mare parte stocul de sisteme de arme cu ghidare de precizie și va fi probabil nevoită să își încetinească loviturile împotriva infrastructurilor critice din Ucraina, spun experții de la Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), citați de BBC.

UPDATE Premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, a reacționat după loviturile de rachetă din Polonia și Kiev. „Nimic din toate acestea nu s-ar întâmpla dacă nu ar exista invazia Ucrainei de către Rusia, a spus prim-ministrul britanic la o conferință de presă în Bali, Indonezia. „Aceasta este realitatea crudă și neînduplecată a războiului lui (Vladimir) Putin. Atâta timp cât va continua, reprezintă o amenințare pentru securitatea noastră și a aliaților noștri. Și atâta timp cât va continua, va continua să devasteze economia globală”, a adăugat el.

UPDATE Conducta de petrol Drujba probabil va putea fi repornită într-un timp scurt, având în vedere că oleoductul în sine nu a fost avariat, a spus, miercuri, într-o declarație video de pe Facebook ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, transmite Reuters.

UPDATE O zonă de interdicţie aeriană trebuie să fie instituită asupra Ucrainei, a insistat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, în urma unui atac cu rachete soldat cu două decese în Polonia vecină, ceea ce a exacerbat temerile legate de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina, relatează DPA.

UPDATE "Doar Rusia este responsabilă pentru războiul din Ucraina. Doar Rusia este responsabilă pentru loviturile masive cu rachete. Doar Rusia se află în spatele riscurilor în creștere rapidă pentru țările de graniță. Nu este nevoie să căutați scuze și să amânați deciziile cheie. E timpul ca Europa să „închidă cerul peste Ucraina”. Și pentru propria sa siguranță", a declarat pe Twitter Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la declarația lui Joe Biden, conform căreia „este puţin probabil ca racheta căzută în Polonia să fi fost lansată din Rusia”. 

UPDATE Racheta care a ucis doi oameni în Polonia ar fi putut fi lansată de apărarea antiaeriană a Ucrainei împotriva unui proiectil rusesc care se apropia, potrivit datelor din sfera serviciilor de informaţii discutate în cadrul unei reuniuni de urgenţă a liderilor G7 şi NATO.

UPDATE Nu există încă certitudinii despre ce s-a întâmplat exact lângă granița Poloniei cu Ucraina. Două opțiuni sunt cel mai probabil. Fie o rachetă rusească, fie o rachetă antiaeriană ucraineană a căzut asupra Poloniei, scrie cel mai mare site de știri din Polonia, Onet. Jurnaliștii polonezi prezintă 5 opțiuni pe care le are pe masă NATO în cazul în care este vorba de o lovitură rusească:

Opțiunea 1 este de a înăspri foarte drastic sancțiunile impuse Rusiei, dar să se abțină de la măsuri militare sau războinice.

Opțiunea 2 este, pe lângă sancțiuni, și începerea livrărilor de tancuri de tip occidental, alte lansatoare HIMARS sau chiar avioane de luptă occidentale către Ucraina.

Opțiunea 3 este, pe lângă sancțiunile și livrările de arme către Ucraina, să lovească ținte rusești din Ucraina cu una sau două rachete de croazieră, SUA fiind nevoite să efectueze acest atac.

Opțiunea 4 ar însemna bombardarea masivă a țintelor rusești în Ucraina.

Opțiunea 5 ar însemna să efectueze o lovitură la scară limitată asupra unei ținte selectate situate în Rusia.

UPDATE Un membru al Consiliului Regional Herson, Serhi Hlan, a raportat, marţi, că luptele continuă pe malul stâng al Niprului, însă a subliniat că este prea devreme să vorbim despre eliberarea orașelor din zona respectivă, potrivit Rador. 

UPDATE „Trebuie să aflăm exact detaliile incidentului. E prematur să ne pronunțăm cu privire la cauze. E important să elucidăm toate circumstanțele. E clar că situația este agravată. Suntem în contact cu NATO, nu vom face speculații. Sunt ținut la curent cu deciziile NATO, voi fi informat cât de curând”, a declarat miercuri, ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, despre căderea rachetelor în Polonia.

UPDATE Metoda de tortură folosită de securitatea rusă din Herson și denumită sugestiv „Apel telefonic către Putin” pare să fie foarte îndrăgită de securitatea rusă. Aceasta presupune ca victima să fie dezbrăcată, i se atașează doi electrozi de testicule și se dă drumul la curent, notează Realitatea.

UPDATE Sirenele de alarmă au sunat din nou miercuri dimineaţă în toate regiunile din Ucraina, potrivit unei aplicaţii oficiale a apărării antiaeriene ucrainene, la o zi după lovituri intense cu rachete din partea Rusiei asupra infrastructurilor energetice, soldate cu cel puţin un mort la Kiev, unde două clădiri de locuit au fost lovite, potrivit France Presse, transmite Agerpres.

UPDATE Uniunea Europeană (UE) rămâne cel mai mare partener comercial al Moscovei, a declarat marți prim-viceprim-ministrul rus Andrei Belousov, în sesiunea plenară a forumului Săptămâna Transporturilor-2022, notează TASS.

UPDATE Autorităţile israeliene au anunţat că l-au convocat marţi pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i adresa o mustrare severă, după ce reprezentanţii Kievului au votat pentru declanşarea unei anchete internaționale referitoare la ocuparea de către Israel a Cisiordaniei, conform Reuters.

UPDATE Incidentul din Polonia este o încercare de a provoca o ciocnire directă între Rusia și NATO, a spus miercuri șeful misiunii permanente a Rusiei la ONU.

UPDATE Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a susținut miercuri că incidentul din Polonia reprezintă un nou episod din războiul hibrid dus de Occident împotriva Rusiei, potrivit The Guardian. „Incidentul cu presupusa „lovitură cu rachete” a Ucrainei într-o fermă poloneză dovedește un singur lucru: ducând un război hibrid împotriva Rusiei, Occidentul se apropie de războiul mondial”, a scris Medvedev pe Twitter.

UPDATE Un avion NATO care zbura marți deasupra spațiului aerian polonez a urmărit racheta care a aterizat și a ucis doi oameni, a declarat marți un oficial militar al alianței pentru CNN.

UPDATE Militarii ucraineni au postat un filmuleț în care au reușit să intercepteze o rachetă lansată de atacatorii ruși.

UPDATE Trei oficiali americani au afirmat că evaluările preliminare au sugerat că racheta care a ajuns în Polonia a fost lansată de forţele ucrainene asupra uneia ruseşti care a vizat teritoriul ucrainean în timpul atacului de marţi. Oficialii au vorbit sub rezerva anonimatului deoarece nu erau autorizaţi să discute public pe acest subiect, precizează AP.

UPDATE Într-o postare publicată pe Twitter, principalul propagandist al Kremlinului și favorită a lui Vladimir Putin, Margarita Simonian, redactorul șef al Russia Today, a evocat atacurile asupra orașului rusesc Belgorod, de la granița cu Ucraina. „Așadar, Polonia are propriul Belgorod. Și la ce se așteptau?”, a scris Simonian. În următoarea postare, Simonian a ironizat NATO: „Cu excepția cazului în care aceasta este o provocare deliberată, există o singură veste bună. O țară NATO este atât de prost protejată, încât ar putea fi lovită accidental de oricine și nici măcar nu va ști cine a lovit-o, cu ce, sau de ce”.

Un alt propagandist rus foarte cunoscut, Vladimir Soloviov, a comentat și el incidentul. Pe Telegram, el repetă narațiunea Kremlinului și susține că o rachetă antiaeriană ucraineană a căzut pe teritoriul polonez. „Declarațiile presei și oficialităților poloneze despre presupusa cădere a rachetelor „rusești” în zona Przewodowo sunt o provocare deliberată, menită să escaladeze situația. Armele rusești nu au fost folosite pentru a ataca ținte din apropierea graniței de stat ucrainene-polone. Fragmentele publicate de presa poloneză de la locul incidentului nu au nimic de-a face cu armele rusești”, a scris Soloviov, notează Libertatea.

UPDATE Hackerii cu legături cu armata rusă s-au aflat foarte probabil în spatele atacurilor ransomware de luna trecută asupra organizațiilor de transport și logistică din Polonia, a declarat un purtător de cuvânt al Microsoft pentru CNN, scrie Mediafax.

UPDATE Marian Zidaru, analist militar, s-a arătat de părere că incidentul din Polonia, acolo unde marți au căzut două rachete rusești și au ucis două persoane, nu este „un casus belli” pentru Alianța Nord-Atlantică. „Nu cred că din cauza asta NATO ar putea intra direct în război contra Rusiei”, a spus el, la Știrile B1 TV.

UPDATE Preşedintele american Joe Biden a declarat că informaţiile preliminare sugerează că este puţin probabil ca racheta care a provocat marţi o explozie în Polonia şi a ucis doi civili să fi fost lansată din interiorul Rusiei, transmite CNN.

UPDATE Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a declarat că anul acesta au fost comise 23 de atacuri teroriste în Districtul Federal Central din Rusia.

UPDATE „Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene își exprimă solidaritatea cu Polonia urmare a exploziilor de pe teritoriul său produse în după amiaza zilei de 15 noiembrie. Rămânem în contact cu autoritățile de la Varșovia, care stabilesc circumstanțele producerii acestora. În legătură cu decesul a două persoane în satul polonez Przewodów de la granița cu Ucraina, ministrul Nicu Popescu a transmis omologului său polonez Rau Zbigniew cele mai sincere condoleanțe familiilor îndurerate ale victimelor inocente”, se arată într-un comentariu remis presei de către ministerul de la Chișinău.

UPDATE Secretarul general al ONU Antonio Guterres a afirmat marţi seară că este "absolut esenţial să se evite escaladarea războiului din Ucraina" şi s-a declarat foarte îngrijorat de informaţiile privind explozia unei rachete de fabricaţie rusă în Polonia, transmite miercuri AFP.

UPDATE Administrația Biden ia măsuri pentru a minimiza daunele cauzate de declarațiile șefului de stat major al armatei SUA, generalul Mark Milley care a spus că „ o fereastră pentru discuțiile de pace dintre Kiev și Moscova s-ar putea deschide în această iarnă ”. În prezent, oficiali de rang înalt de la Washington încearcă să asigure Ucraina că nu îi subminează obiectivul de a-i expulza pe rușii din toate teritoriile capturate, scrie POLITICO.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit cu miniștrii de externe polonez și ucrainean despre explozia din Polonia. Blinken şi Zbigniew Rau au subliniat importanței ca alianța NATO „să rămână în strânsă coordonare”, în timp ce evaluează ce trebuie să facă în continuare. Blinken a reiterat sprijinul SUA pentru ancheta Poloniei și și-a exprimat condoleanțe pentru cei doi polonezi uciși. Într-un apel cu ministrul de externe al Ucrainei, el a promis, de asemenea, că SUA „continuă să lucreze îndeaproape cu aliații și partenerii pentru a oferi Ucrainei tot ceea ce are nevoie pentru a se apăra” – potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, notează Rador.

UPDATE Potrivit Statului Major francez, un exercițiu de amploare va implica aproximativ 20.000 de soldați francezi și aliați în 2023, pentru a răspunde la evoluția contextului geostrategic și la "perspectiva unui conflict major", cum ar fi cel din Ucraina, scrie Le Monde, citat de Rador.

UPDATE Liderii G7 organizează, miercuri, un summit de urgenţă ca răspuns la explozia din Polonia, a anunţat agenţia de presă Kyodo, citând o sursă guvernamentală japoneză, potrivit The Guardian, citat de news.ro.

UPDATE "În acest moment, nu avem nicio dovadă fără echivoc despre cine a lansat această rachetă. O anchetă este în desfăşurare", a declarat reporterilor, la Varşovia, şeful statului polonez. Ministerul polonez de externe a confirmat în noaptea de marţi spre miercuri că un "proiectil de fabricaţie rusă" a ajuns pe teritoriul său, ucigând două persoane.

UPDATE Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că probele indică faptul că racheta care a aterizat în localitatea Przewodów din estul Poloniei a fost un „caz izolat” şi nu există dovezi privind alte rachete. Cu toate acestea, Polonia îşi sporeşte gradul de alertă militară, a declarat Morawiecki marţi, în timpul unei alocuţiuni susţinute la Varşovia după reuniunea Consiliului de Miniştri. „Am decis să mărim pregătirea ofensivă a unor unităţi selectate din cadrul forţelor armate poloneze, cu atenţie specială pe monitorizarea spaţiului aerian”, a spus Morawiecki, explicând că „monitorizarea spaţiului aerian este şi va fi efectuată într-o manieră consolidată, împreună cu aliaţii noştri”, notează Rador.

UPDATE Directorul CIA, Bill Burns, s-a aflat, marţi, la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu omologii săi din serviciile de informaţii, potrivit unui oficial american citat de CNN, transmite news.ro.

UPDATE Rusiei i se vorbeşte despre pace, dar răspunde cu rachete. I se vorbeşte despre crizele globale pe care Rusia le-a provocat, iar ca răspuns lansează drone iraniene, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Cazul de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu a ajuns simbolul unui conflict mai amplu dintre cele două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova. În 2025, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a decis definitiv că dreptul de folosință asupra bisericii aparține Mitropoliei Basarabiei. Clădirea este monument istoric și proprietatea statului, administrată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Discutăm la Cutia Neagră PLUS despre responsabilitatea statului, rolul justiției, implicarea politicului și despre cum pot fi gestionate echitabil cele peste 600 de biserici aflate în proprietatea publică.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Persoane și companii, conectate la Șor, Plahotniuc sau Andronachi, au fost excluse subit în ultimii ani din lista de sancțiuni a SIS. Printre cei radiați se regăsesc personaje controversate, penali, dar și persoane care s-au apropiat de actuala guvernare. „Evadare din lista neagră”, o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Fostul premier Ion Sturza, invitat la Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În căutarea dreptății pentru copiii schilodiți sau decedați. Ce pot face părinții ai căror copii au decedat ori s-au traumat pe terenurile gestionate de autorități? Cine mai poate să-i ajute? Unde să-și caute dreptatea? Doar la Cutia Neagră PLUS!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei, Rahovei Paun, la Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vama – între securitate, contrabandă și corupție. Șeful Serviciului Vamal, Radu Vrabie, în premieră la Cutia Neagră PLUS. detalii despre contrabanda de arme și cazul Leușeni. rețele criminale, droguri, țigări și trafic transfrontalier. Transnistria – zonă gri pentru controlul vamal și integrarea UE. corupția din interiorul Serviciului Vamal. arestări, dosare penale și funcționari suspendați. taxe vamale pentru colete online (Temu, AliExpress). legături politice, protecție și lipsă de integritate.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
PAS a primit un nou mandat de guvernare: a fost un vot de încredere sau unul strict pentru integrarea europeană? Discutăm despre schimbările (sau lipsa lor) din actul de guvernare, un prim-ministru surpriză, noii miniștri și emisarii speciali. Analizăm retragerea anunțată a lui Ilan Șor și consecințele pentru Orhei și Comrat, dar și despre justiție: Plahotniuc, condamnări fără detenție și dosare care ridică semne de întrebare. Invitați: Igor Boțan, director executiv ADEPT; Eremei Priseajniuc, expert independent; Dorian Istratii, deputat PAS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este posibil să cumperi 10 ari de pământ în luxosul cartier din Valea Morilor cu 50 de euro? Sau 7 ari de teren pentru construcții lângă Circ cu 700 de lei? Pentru Vlad Andronachi și un alt fost fruntaș PD - a fost posibil! Ce se construiește astăzi pe terenurile cumpărate pe bănuți, vedeți la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Invitatul noii ediții a emisiunii Cutia neagră PLUS cu Mariana Rață este directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu. Discutăm cele mai sensibile subiecte ale momentului: Tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei și noua lege care schimbă regulile pentru toți. Cum au ajuns mii de străini să ceară cetățenia Republicii Moldova. Retragerea cetățeniei pentru cei implicați în acțiuni împotriva statului. Zeci de examinatori reținuți în dosarele de corupție la permise – de ce fenomenul nu se oprește? Problemele moldovenilor din Marea Britanie la preschimbarea permiselor. Consiliul pentru investiții sensibile ascunde numele companiilor? Toate răspunsurile le aflăm la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este bugetară, dar trăiește în lumea brandurilor de LUX: Chanel, Prada, Gucci, Valentino. Ținutele viceprimarului Chișinăului fac cât o avere întreagă. Conduce doar SUV-uri BMW pentru care ar trebui să adune o viață. Care este secretul Irinei Gutnic pentru o viață de VIP, aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin este invitata de astăzi a emisiunii Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul judecătorilor Curții de Apel Centru provoacă tot mai multe nedumeriri. Aproape jumătate dintre rapoartele Comisiei de vetting privind magistrații de la Apel au fost trimise la reexaminare de CSM. Ce nu e bine în aceste rapoarte? Înseamnă asta că nu își face bine treaba Comisia de Vetting? Despre aceste și alte întrebări, discutăm la Cutia Neagră PLUS: președintele Comisiei de Vetting Andrei Bivol, membra Consiliului Superior al Magistraturii Livia Mitrofan și avocata Cristina Ciubotaru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
La 10 zile după tragedia în care o fată de 13 ani a căzut în gol, alți opt copii au fost surprinși jucându-se pe același acoperiș al clădirii în ruină. Ce s-a schimbat? Cine răspunde? Și câți copii mai trebuie să moară? Clădire privată, ani de promisiuni, zero acțiuni. Analizăm la Cutia Neagră PLUS cu șeful adjunct de la Direcția de Poliție Chișinău Tudor Borș, ex-viceprimarul Chișinăului Victor Chironda și avocatul Constantin Tănase.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri în campania electorală. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În cei șase ani de la fuga sa din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc s-a pricopsit cu cel puțin șapte identități false — în România, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Irak, Vanuatu și Mexic. Colegii noștri din echipa de investigații „Cu Sens” au reușit să meargă pe urmele acestor identități ascunse ale fostului oligarh. „Fețele nevăzute ale lui Vlad Plahotniuc” — la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Oameni de afaceri controversați sau acuzați de legături cu Vlad Plahotniuc, în lista de sponsori de campanie ai PAS. Printre donatori se regăsesc primari aleși din partea altor partide politice. Dar și medici, profesori și pensionari.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un nou Guvern, noi așteptări în justiție. Reforma justiției rămâne unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte în Republica Moldova. Ce a mers bine și ce nu în mandatul actualului ministru? De ce fel de ministru al Justiției are nevoie noul Guvern? Cum avansează procesul de vetting și cât de eficient este el în realitate? Dezbatem prioritățile și restanțele din justiție, practica „capodoperelor legislative” din Parlament și dosarele de rezonanță care pun la încercare independența sistemului, astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitați: avocatul Promo-LEX Vadim Vieru, președinte CRJM Ilie Chirtoaca și ex-ministrul Justiției Fadei Nagacevschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sute de bugetari cu venituri modeste au donat salarii întregi pentru campania electorală a Blocului Alternativa. /O noua investigație marca Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cine a finanțat în realitate campaniile de pe TikTok ale lui Vasile Costiuc? Ferme de boți și bani veniți din afara țării. /Rețeaua Șor, destabilizări și miliarde în cripto – ce s-a pregătit înainte de alegeri și cine a ajuns totuși în Parlament? /Fugarii revin în scenă: Plahotniuc, Țuțu, Andronachi – toți la Penitenciarul 13. Ce planuri se pun la cale din interior? /Răspunsuri la aceste întrebări și nu doar aflați astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitat: șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Apropierea fără precedent a Moldovei de UE a generat o ofertă bogată de partide și blocuri proeuropene pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. În tabăra proeuropeană a partidelor deja cunoscute li s-au alăturat proiecte politice mai noi, unele dintre ele cu totul neașteptate, cu politicieni care până nu demult serveau cauzei ruse în Moldova. Cine sunt politicienii care de-a lungul anilor și-au schimbat radical retorica, vedeți în noul material de la Cutia Neagră PLUS.

/VIDEO/ Igor Dodon acuză o tentativă de preluare a conducerii PSRM: „Sunt unii care speră să fiu închis”
/VIDEO/ Igor Dodon acuză o tentativă de preluare a conducerii PSRM: „Sunt unii care speră să fiu închis”
/VIDEO/ 34 de ani de mituri și confuzii: Cine și cum folosește conflictul de pe Nistru ca manipulare
/VIDEO/ 34 de ani de mituri și confuzii: Cine și cum folosește conflictul de pe Nistru ca manipulare
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1469: Enigma 2.0 și plan secret. Trump se ia de Zelenski, iar Rusia amenință cu Al Treilea Război Mondial
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1469: Enigma 2.0 și plan secret. Trump se ia de Zelenski, iar Rusia amenință cu Al Treilea Război Mondial
/VIDEO/ Momentul în care Vasile Costiuc a fost înjurat la comemorarea războiului de pe Nistru
/VIDEO/ Momentul în care Vasile Costiuc a fost înjurat la comemorarea războiului de pe Nistru
Eclipsă totală de lună pe 3 martie: Unde va fi vizibil spectacolul rar
Eclipsă totală de lună pe 3 martie: Unde va fi vizibil spectacolul rar

externe

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1469: Enigma 2.0 și plan secret. Trump se ia de Zelenski, iar Rusia amenință cu Al Treilea Război Mondial

03 martie 2026, ora 23:33

Volodimir Zelenski, a declarat că Vladimir Putin este un aliat nesigur al regimului de la Teheran. Președintele Ucrainei a spus că atacarea Iranului de către Israel și SUA a fost o decizie bună, însă a avertizat că o prelungire a conflictului din Orient ar afecta sprijinul destinat Kievului. Mai mult, Rusia ar putea fi un beneficiar neaşteptat al conflictului dintre Iran şi SUA, afirmă un expert. „Planurile rușilor pentru 2026–2027 sunt ocuparea Estului, avansarea în Zaporojie și regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv cu privirea pe regiunea Odesa. Am obținut documentele lor, dar aceste planuri, deocamdată, nu au nimic în comun cu realitatea”, a declarat Zelenski.

Totodată, președintele SUA, Donald Trump, se laudă cu o rezervă uriașă de arme și îl compară pe Volodimir Zelenski cu un organizator de circ ambulant. Luna trecută, armata rusă a cucerit „doar” 123 kilometri pătrați din Ucraina, cel mai mic avans din aprilie 2024, conform analizei AFP a datelor obținute de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Între timp, „Al Treilea Război Mondial poate izbucni în orice moment”, susține nervos vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

UPDATE Președintele Ucrainei a declarat că nu este sigur dacă va candida din nou la funcția de președinte, dacă alegerile vor avea loc după încheierea războiului. Într-un interviu acordat publicației italiene Corriere Della Sera, preledintele Zelenski a declarat: „Adevărata întrebare este când vom putea organiza alegeri? Ele vor avea loc cu siguranță după încheierea războiului, nu în timpul armistițiului temporar”, scrie European Pravda. Preledintele a mai menționat că nu s-a hotărât dacă va participa la alegerile prezidențiale. „Nu sunt deloc sigur că voi candida (la funcția de președinte – n.r.), voi vedea ce vor dori ucrainenii”, a spus el, potrivit Digi24.

UPDATE Dorința lui Volodimir Zelenski de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană privind aderarea Ucrainei încă din 2027, chiar și cu drepturi limitate, nu este înțeleasă de o serie de membri ai blocului, inclusiv de țările lider. Aceștia nu doresc să deschidă cutia Pandorei, generând probleme care, după cum se tem, ar putea apărea ca urmare a posibilității unei aderări rapide la UE, scrie Reuters.

UPDATE Campionul mondial Oleksandr Usik a anunțat că ar dori să intre în politică. Boxerul ucrainean a subliniat însă că nu ia în considerare funcții inferioare celei de președinte. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui interviu. Cunoscutul prezentator ucrainean Andrii Bedniakov l-a întrebat pe boxer despre planurile sale de viitor, iar Usik a anunțat practic că intenționează să-și încheie cariera de boxer și să se îndrepte către o activitate în domeniul public, transmite RBC.

UPDATE Rusia a avertizat marţi că războiul lansat de Israel şi SUA împotriva Iranului ar putea avea exact rezultatul contrar scopului declarat, încurajând Teheranul şi vecinii săi arabi să se doteze cu arme nucleare, transmite Reuters.

UPDATE Conflictul din Orientul Mijlociu escaladează rapid. Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra unor ținte civile și militare în Cipru, Arabia Saudită și Qatar, în timp ce Israelul și SUA au ripostat prin lovituri aeriene. Din Rusia, reacțiile sunt împărțite. Oficialii și presa controlată de stat condamnă acțiunile occidentale și avertizează asupra riscurilor regionale și globale, prezentând Moscova ca mediator. În paralel, vocile opoziției și analiștii critici văd în criza din Orientul Mijlociu oportunități economice și strategice pentru Kremlin: de la scumpirea petrolului până la distragerea atenției de la Ucraina, scrie RFI.

UPDATE Ucraina se află sub presiune pentru a permite Uniunii Europene să inspecteze o conductă avariată care transportă petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia, după ce cele două ţări apropiate de Kremlin acuză Kievul că exagerează impactul unui atac al Moscovei, în ciuda dovezilor prezentate de oficialii ucraineni privind distrugeri extinse, scrie FT.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se teme că livrarea armelor de care ţara sa are nevoie pentru a lupta împotriva Rusiei ar putea fi întârziată de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, relatează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Bashar al-Assad, Nicolas Maduro, Ali Khamenei: în decurs de un an și jumătate, Vladimir Putin a pierdut mai mulți dintre aliații săi străini importanți fără ca Kremlinul, împotmolit în războiul său din Ucraina, să poată face mare lucru, relatează La Libre Belgique, citată de Rador. Liderul rus s-a mulţumit duminică doar cu o scrisoare prin care îşi exprima condoleanțe în urma asasinării ghidului suprem al Iranului, „un om de stat remarcabil care a adus o contribuție personală imensă la dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre Rusia și Iran”. Deși a denunțat o „încălcare cinică” a „moralei și dreptului internațional”, Vladimir Putin și autoritățile ruse nu au anunțat oficial niciun ajutor concret către Teheran în contextul atacurilor aeriene americane și israeliene în curs de desfășurare.

UPDATE Forțele aeriene ucrainene au desfășurat în sfârșit avioanele de vânătoare Dassault Mirage 2000, de fabricație franceză, în raiduri de bombardament care vizează trupele rusești de la sol. Este o evoluție binevenită, la un an după ce Franța a donat primul dintr-un număr mic, până în prezent, de avioane supersonice agile, scrie EuromaidanPress.

UPDATE Forțele ruse au înregistrat în februarie cel mai mic avans în Ucraina din primăvara anului 2024, din cauza contraofensivelor ucrainene din sud-estul țării, potrivit ISW. Luna trecută, armata rusă a avansat 123 de kilometri pătrați, cel mai mic câștig de la cei 99 de kilometri pătrați pe care i-a avansat în aprilie 2024. Această cifră exclude avansurile revendicate de partea rusă, nici confirmate, dar nici infirmate de ISW, care colaborează cu Critical Threats Project (parte a American Enterprise Institute sau AEI), un alt think-tank american specializat în studiul conflictelor. Avansul Moscovei de-a lungul liniei frontului a venit cu prețul a sute de mii de soldați uciși și răniți, de la începutul războiului. Progresul său mai lent din februarie s-a datorat parțial mai multor zile de contraofensive ucrainene reușite. De asemenea, trupele ruse au avut de suferit din cauza deciziei lui Elon Musk de a bloca utilizarea antenelor Starlink. Pe 15 februarie, Ucraina a recucerit 61 de kilometri pătrați. De asemenea, a realizat progrese semnificative pe 21 și 23 februarie (55, respectiv 51 de kilometri pătrați), notează Gândul.

UPDATE Conflictul dintre SUA și Iran poate produce efecte în lanț până la Moscova și Kiev. Rusia ar putea profita de blocajele energetice din Golf, Ucraina se teme că va pierde acces la rachete Patriot, iar pe frontul din Iran se conturează deja o problemă de uzură: drone de 20.000 de dolari sunt doborâte cu interceptori de 4 milioane. Întrebarea care planează asupra tuturor: cine rămâne primul fără muniție? Rusia ar putea deveni un beneficiar neașteptat al conflictului dintre Iran și SUA, avertizează Malte Humpert, fondator și membru senior al Institutului Arctic, într-o analiză citată de Politico.

UPDATE Deși s-a trecut în al 5-lea an de război al lui Putin din țara vecină, acesta nu se desfășoară doar pe linia frontului. În paralel, s-a efectuat Operațiunea Enigma 2.0 la care au participat Serviciile de Securitate din Ucraina și Republica Moldova, care au nimicit rețeaua de asasinare dirijată de Moscova.Când FSB-ul din Rusia pune o recompensă de 100.000 de dolari pe capul purtătorului de cuvânt al serviciilor de informații ale Ucrainei, aceasta nu este o notă de subsol dintr-un dosar penal. Este o declarație și o recunoaștere a faptului că, în războiul informațional, pariul nu mai este pe minciuni. Este pe un glonț, potrivit Kiev Post. Operațiunea Enigma 2.0, prin care serviciile de securitate ucrainene și moldovenești au demontat recent o rețea de asasinate dirijată de Moscova, a dezvăluit logica internă a Kremlinului cu o claritate inconfortabilă. Logica unui jucător pus la colț, care și-a dat seama că intimidarea nu mai funcționează. 

UPDATE Cea mai gravă conflagrație din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial a intrat în a 49-a lună, iar dinamica sa din ultima vreme anunță un punct de cotitură pe frontul din Ucraina. Experții afirmă că Vladimir Putin primește o lovitură, Kievul schimbă cursul războiului eliberând peste 300 de kilometri pătrați din mâinile Rusiei. Rusia pierde bătălia de iarnă din Ucraina, forțele de apărare ucrainene au atins un punct de cotitură strategic pe linia frontului, recuperând mai mult teren decât au pierdut din cauza ocupației rusești în perioada recentă, potrivit United 24 Media. Conform declarațiilor făcute de oficiali ucraineni și experți militari pe 1 martie 2026, această schimbare marchează o schimbare semnificativă în dinamica războiului după campania de iarnă, notează Ziare.com.

UPDATE Volodimir Zelenski a prezidat ședința Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Au fost aprobate „planurile de reziliență” pentru toate regiunile, cu excepția Kievului, căruia i s-a oferit mai mult timp pentru pregătirea planului. „În prezent, Kievul nu era pregătit — la fel ca și pentru această iarnă”, a declarat președintele Zelenski.

UPDATE „Sper ca această criză iraniană să rămână o operațiune limitată și să nu se transforme într-un război lung; știm din experiență cât de sângeroasă riscă să fie. Americanii ar putea avea nevoie de ele (n.r. – arme), așa cum au avut anul trecut. La acea vreme, Israelul era sub atac iranian, iar programele de livrare a rachetelor către noi erau încetinite. Acest lucru nu s-a întâmplat încă astăzi, dar mă tem că se va întâmpla”, a spus Zelenski, într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, citat de Le Figaro. 

UPDATE Cu o țară aflată în plin război, Volodimir Zelenski vorbește despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și îndeplinirea criteriilor impuse de statele membre. Liderul de la Kiev declară că administrația sa va finaliza în câteva zile pregătirile privind deschiderea negocierilor cu Bruxellesul. „Ucraina a afirmat în repetate rânduri că, până în 2027, va fi pregătită din punct de vedere tehnic să devină membră a UE. Ucraina va finaliza în câteva zile pregătirile în vederea deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, a anunțat, luni, Zelenski, potrivit Mediafax. În prezent, progresul Ucrainei privind aderarea la UE este blocat de către Budapesta. Ungaria s-a opus, de asemenea, și ultimului pachet de ajutor al UE pentru Kiev, în valoare de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027, potrivit Reuters.

UPDATE Ucraina este gata să trimită cei mai buni experți în interceptarea dronelor iraniene în Orientul Mijlociu dacă liderii regionali îl pot convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu de o lună, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Bloomberg la 2 martie. Declarațiile sale au venit după ce drone și rachete iraniene au atacat orașe din Orientul Mijlociu, inclusiv Dubai, ca represalii pentru atacurile coordonate ale SUA și Israelului care l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și pe o serie de alți înalți oficiali pe 28 februarie. Teheranul a lansat, de asemenea, atacuri asupra Israelului și a bazelor militare americane din Irak, Bahrain, Kuweit și Qatar, scrie Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean a afirmat că Ungaria a refuzat o ofertă a Croației de a furniza petrol, în contextul tensiunilor legate de conducta Drujba. Declarațiile vin pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene și al schimbului de acuzații dintre Kiev și Budapesta privind tranzitul țițeiului rusesc. Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu premierul croat Andrej Plenković despre posibilitatea furnizării de petrol către Ungaria și Slovacia, scrie Adevărul.

UPDATE Opt țări europene au fost de acord să participe la această descurajare avansată: Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a anunțat președintele Franței. Aceste țări vor putea găzdui în special „componente strategice” ale forțelor aeriene franceze, care se vor putea astfel „disemina în adâncimea continentului european”.

UPDATE Analistul Forțelor Armate ale Ucrainei, Olexander Musienko, vede atât avantaje, cât și dezavantaje în contextul războiului din Iran. Un avantaj ar fi slăbirea cooperării militare și tehnice dintre Iran și Rusia. Putin ar putea pierde un aliat important dar și o poziție pe scena internațională, cu Rusia ca stat capabil să vină în ajutor unui aliat aflat într-o situație dificilă. Pe de altă parte, Statele Unite își întăresc autoritatea și rolul în lume, ceea ce va pune presiune indirect pe Rusia. Există însă și câteva dezavantaje. Cum ar fi utilizarea de către Statele Unite a unui număr semnificativ de arme care altminteri puteau fi vândute Ucrainei. Se știe că Donald Trump a oprit finanțarea efortului de război al Ucrainei, dar vinde Kievului echipamente plătite de europeni. Lipsa acestor rachete și muniții va afecta nu doar războiul din Ucraina, ci și planurile SUA pentru un posibil conflict cu China sau chiar Federația Rusă, spune expertul. Mutarea atenției către Orientul Mijlociu de la războiul ruso-ucrainean este un alt dezavantaj resimțit la Kiev. Ca și  creșterea prețurilor la petrol. Cât privește relația ruso-chineză, aici expertul vede o dilemă a Moscovei, scrie RFI.

UPDATE Imaginea Rusiei ca aliat de încredere a suferit o nouă lovitură după ce liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacuri comune americano-israeliene asupra Iranului, pe 28 februarie, acțiune care a marcat o nouă izbucnire a ostilităților în Orientul Mijlociu, scrie Kiev Independent.

UPDATE Într-o postare pe Truth Social, președintele SUA l-a comparat pe Volodimir Zelenski, omologul său ucrainean, cu Phineas Barnum, organizatorul unuia dintre cele mai populare circuri ambulante ale secolului.

/VIDEO/ Primele drumuri din Moldova care intră în reparație capitală: Ar putea fi finalizate în 2026
/VIDEO/ Primele drumuri din Moldova care intră în reparație capitală: Ar putea fi finalizate în 2026
/VIDEO/ 34 de ani de mituri și confuzii: Cine și cum folosește conflictul de pe Nistru ca manipulare
/VIDEO/ 34 de ani de mituri și confuzii: Cine și cum folosește conflictul de pe Nistru ca manipulare
Primul mesaj oficial de la Chișinău. Mihai Popșoi condamnă atacurile Iranului: „Facem apel la reținere”
Primul mesaj oficial de la Chișinău. Mihai Popșoi condamnă atacurile Iranului: „Facem apel la reținere”
/VIDEO/ Momentul în care Vasile Costiuc a fost înjurat la comemorarea războiului de pe Nistru
/VIDEO/ Momentul în care Vasile Costiuc a fost înjurat la comemorarea războiului de pe Nistru
Martor secret în dosarul Plahotniuc: Dezvăluiri despre achiziții de lux din umbră și afacerile pe care le-ar fi avut învinuitul
Martor secret în dosarul Plahotniuc: Dezvăluiri despre achiziții de lux din umbră și afacerile pe care le-ar fi avut învinuitul

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktokCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.