Scandal energetic și penal, care nu are finalitate și, aparent, nici nu va avea degrabă. După aproape cinci ani de activitate, singura hidrocentrală de pe râul Răut, situată în raionul Telenești, și-a oprit turbinele. S-a întâmplat recent, în primele zile ale lui noiembrie. Decizia de suspendare a fost luată de procurori și va rămâne în vigoare până când agentul economic nu va obține actele permisive de mediu. Hidrocentrala se află de mai mulți ani în vizorul procurorii, care investighează două aspecte: renovarea neautorizată a construcției și blocarea intenționată a fluxului de apă din râu. Din răspunsul Procuraturii Generale la solicitarea noastră, aflăm că în anchetă figurează mai mulți suspecți, dar nu se dau nume. Hidrocentrala a fost luată în arendă de către o companie fondată de Ruslan Berlinschi. Doar anul trecut, din exploatarea centralei, el a vândut electricitate de circa jumătate de milion de lei. Omul de afaceri a figurat de mai multe ori în anchetele jurnalistice, publicate în presa de la noi. Acesta deține mai multe companii, în unele având acțiuni cu fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi. În afacerea cu hidrocentrala, cei doi au negat că au ceva în comun. Cu toate acestea, timp de un an, tatăl lui Andronachi a fost acționarul majoritar al companiei. Am încercat să luam legătura cu omul de afaceri.
Veronica Gherbovețchii, jurnalistă TV8: „Hidrocentrala pe care o vedeți în spatele meu este amplasată pe râul Răut, un râu cu un potențial energetic foarte slab, spuneau cândva experții de mediu. Lucrările de reconstrucție au început aici în vara anului 2016. S-a întâmplat după ce o companie privată a luat în arendă de la primăria din localitate această construcție pentru o perioadă de 25 de ani și s-a angajat să achite anual câte 37 de mii de lei pentru asta.”
Istoria acestei afaceri începe în 2015. Este anul în care primăria Brânzeni decide să ofere în arendă hidrocentrala, pe atunci în ruine, unei companii, la conducerea căreia se afla omul de afaceri Ruslan Berlinschi, în trecut funcționar la Banca Națională și figurant într-un dosar penal, din care a ieșit achitat. Ca să poată gestiona centrala, acesta a creat o altă firmă - SRL-ul Hidroelectrica. Inițial, Berlinschi a încercat să bat palma cu primăria comunei Pistruieni, în condițiile în care nu era clar cui mai exact aparține construcția. Și atunci și acum, la conducerea primăriei se afla Maria Mihalcenco. La prima vedere, proiectul părea prietenos mediului și urma să aducă beneficii sătenilor, mai apoi însă au apărut dubii că va fi așa cum fusese prezentat, ne spune doamna primar. „Eu am cerut să mi se prezinte inițial toate documentele ce țin de Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic, Apele Moldovei. Zic: dl Berlinschi, când le aveți în ordine, veniți și discutăm cu Consiliul Local. A mai venit o dată, nu era nimic în ordine, i le-am strâns și i-am zis să vină atunci când este totul în ordine și gata. Iată atunci s-a terminat toată discuția cu dl Berlinschi.”, ne spune Mihalcenco.
Printr-o decizie de judecată, hidrocentrala a fost atribuită primăriei comunei Brânzeni. Chiar de la începuturi, construcția s-a aflat în vizorul activiștilor și a primarilor localităților din preajmă. Erau îngrijorați că instalația ar putea provoca distrugerea celui mai mare râu intern pe care-l are Republica Moldova. Deși autoritățile spuneau, la acea vreme, că nu au emis acte permisive pentru construcție și punerea ei în funcțiune, reprezentanții agentului economic se apărau și afirmau că dețineau toate autorizațiile. De-a lungul timpului, au fost semnalate cazuri când, din cauza activității hidrocentralei, în zonă aveau loc catastrofe ecologice. Ultimul incident de acest fel a avut loc în iulie, când sute de pești au murit pentru că Răutul rămăsese fără apă. „Ce a fost pe 6 iulie? Turbinele nu au activat timp de câteva zile. Stăvilarul, așa cum a recunoscut și paznicul, nu a fost deschis deloc 2 ani. Deși legea spune că pe timp de secetă trebuie întredeschis. Din acest punct, nicio picătură de apă nu s-a scurs în jos, pe o distanță de câțiva kilometri, până la hidrocentrala de la Vadul Leca. A cauzat lipsa totală a apei.”, își amintește primarul.
Atunci, la fața locului s-au prezentat inspectorii de mediu care au numărat peste 800 de pești morți, marea majoritate fiind caras argintiu. Pe cazul dat, a fost încheiat un proces-verbal de cercetare la fața locului. Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, prejudiciul cauzat constituie în jur de un milion de lei. În cadrul anchetei, au fost audiați mai mulți martori, care au declarat că peștii au murit din cauza blocajului intenționat al fluxului de apă din râul Răut de către factorii de decizie a hidrocentralei. Constatările au fost expediate Procuraturii Generale, care a pornit o nouă urmărire penală. Primul proces a fost deschis în 2017 și încă nu a fost dus la bun sfârșit. Publicăm un fragment din răspunsul oferit de Procuratura Generală, la solicitarea noastră:
„În cadrul urmăririi penale, în scopul determinării factorilor antropogeni care au dus la pieirea resurselor piscicole, a fost dispusă expertiza judiciară complexă în domeniul ecologiei și construcției, efectuarea careia a durat circa doi ani si jumatate. Valoarea prejudiciului a fost estimata de Ministerul Mediului la 1 541 992,46 lei. Totodata,Va informam ca de catre procurori sunt investigate actiunile persoanelor publice, care au eliberat actul permisiv - autorizatia pentru folosirea speciala a apei. La moment, cu privire la faptele mentionate supra sunt investigati mai mulți suspecți. Consideram ca relevant de a remarca ca activitatea minihidrocentralei electrice a fost suspendata, pâna la obținerea actelor permisive de mediu.”
Am insistat să ne ofere o reacție și primarul din Brânzeni, cel care a dat construcția în arendă, dar a refuzat. Ne-a sugerat să discutăm cu primarii care sunt deranjați de activitatea hidrocentralei, pe când el este împăcat cu prezența ei. „Pentru sat e un lucru bun, spuneți că? - Da, nu încurcă. Locuitorii... Mergeți prin sat și întrebați dacă încurcă cuiva. - Haideți să venim la dvs să vorbim... - Da nu vreau eu, mai mult să nu aud despre hidrocentrală. Iaca v-am spus: duceți-vă la Popa (n.r. -primarul din Negureni), la aiști care-i încurcă. Dacă nu mă încurcă, pentru ce să vă dau eu interviu? - Păi, să ne spuneți că nu vă încurcă și că este un lucru bun. - Dar gata, nu vreau eu.”
I-a urmat sfatul. Nu departe de malul râului, un sătean scoatea apă dintr-o fântână cu cumpănă. Ne-a spus că nu are de ce să fie supărat pe activitatea hidrocentralei. E multă apă și în comuna Pistruieni. Aici însă este atât de multă încât au fost înnămolite cele trei izvoare din localitate, care se află pe malul râului Răut. Nici nu se vedeau din apă când am venit să le filmăm. Aici, în Pistruieni, se formează un fel de lac de acumulare, când este multă apă. Unii săteni se bucură pentru că ies la pescuit ori la plimbat cu barca. „La noi, să vă spun așa, oamenii s-au împărțit în două tabere. O parte sunt deranjați de aceste izvoare, altii se bucură ca apa este mai multă. Veneau aici, prindeau pește. Dar, când s-au retras apele, a rămas doar nămolul. Specialișii spun ca este o catastrofa ecologică, dacă rămâne doar nămolul, se dezvoltă bacterii. Pot provoca diferite boli, ceea ce afectează sănătatea localnicilor.”, declară doamna primar.
Veronica Gherbovețchii, jurnalistă TV8: „O altă minihidrocentrală găsim la doar câțiva kilometri distanță de cea din satul Brânzenii Noi. Suntem acum în satul Căzănești, raionul Telenești. Vedem însă mai degrabă rămășițele ei, pentru că după destrămarea Uniunii Sovietice, oamenii au dezmembrat-o. O parte din utilaje au ajuns la fier vechi, iar cărămizile prin gospodăriile oamenilor.”
De la primarul comunei Căzănești, Vasile Sîrbu, aflăm că sătenii sunt direct afectați de toate acțiunile de la hidrocentrala de la Brânzeni. „Vara am avut o secare totală a râului. Săptămâna trecută, am avut o ședință, aici, cu doi deputați. Nu suntem contra agentului economic, care produce energie regenerabilă, dar nu vrem să aibă de suferit cetățenii.”
În comparație cu hidrocentrala de la Brânzeni, cea din Căzănești este în ruine. L-am întrebat pe primarul localității ce planuri are pentru ea și dacă poate cumva să fie salvată, ca să nu fie se distrugă cu totul: „Noi, de la administrația publică locală spunem că ne aparține nouă. Cei de la Apele Moldovei - că lor, pentru că se află pe cursul râului. Ne vom clarifica în curând. - Ar fi bine un muzeu sau un agent economic să-l preia? - Debitul râului nu mai este cel care a fost. Înainte era un debit puternic, pe vreme de secetă nu este nimic. Eu îl văd monument de arhitectură, care să fie pus în circuitul turistic.”
După vizita deputaților la fața locului, ce a avut loc săptămâna trecută, au fost emise acte prin care s-a dispus sistarea activității hidrocentralei. Am vrut să aflăm de la Ruslan Berlinschi ce planuri are pentru activitatea de mai departe a hidrocentralei, în condițiile în care există un dosar penal și cum comentează acțiunile procurorilor. Ne-a răspuns, dar ne-a cerut să discutăm mai apoi. După, l-am telefonat repetat și nu a mai răspuns.
Aceste două hidrocentrale fac parte din totalul de 17 care au fost construite pe râul Răut, în perioada Uniunii Sovietice, în primul rând pentru irigarea terenurilor agricole, dar și pentru a produce energie electrică alternativă. Cu timpul, din acestea au rămas mai mult ruinele. Republica Moldova are, la momentul de față, alte două hidrocentrale, pe lângă cea din raionul Telenești. Este vorba de Nodul Hidroenergetic de la Costești, amplasat pe râul Prut și gestionat împreună cu România. Capacitatea acestuia este de circa 16 mii de kilowați per oră. O altă hidrocentrală se află pe râul Nistru, în orașul Dubăsari, dar care este controlată de autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană. (video de la dodon). Conform unui raport al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, anul trecut, SRL Hidroelectrica, cea care arendează hidrocentrala din raionul Telenești, a produs 239 de mii de kWh, la un tarif de 1,99 de lei kilowatt-ul. Față de anul 2020, compania a produs cu aproximativ 100 de mii de kW mai mult. Cel mai productiv an a fost 2019. Atunci, hidrocentrala a furnizat 330 de mii de kwh. Potrivit rapoartelor financiare ale SRL-ului, în 2021, vânzările nete cu constituit 476 de mii de lei, cu circa 150 de mii de lei mai mult față de anul precedent.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini și montaj de Vlad Glinjan
