Astăzi începe postul Crăciunului. Pentru credincioși urmează 40 de zile cu alimente de origine vegetală, fără carne, lapte sau ouă. Vechile credinţe populare spun că trebuie să respectăm o serie de obiceiuri în această perioadă, ca să ne meargă bine. De Postul Crăciunului se leagă mai multe tradiții și superstiții:
- Postul Crăciunului este prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.
- O altă superstiție spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se așează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.
- Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.
- În unele zone, există obiceiul bătutul pernelor": fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.
- Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.
- Când se sărbătorește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că „se deschide cerul, vorbesc vitele, le aud cei neprihăniți”. Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă, iar dacă ninge, iarna va fi grea. Se dă de pomană pentru cei înecați şi cei care au murit fără lumină şi se arde câte o lumânare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece "încep să lucreze fermecătoarele".
- În ajunul Sfântului Andrei sau „Noaptea strigoilor" se ung uşile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor şi se apără vitele cu mac şi sare, nu se mătură de teama lupilor şi se fac "vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste". Se spune că dacă este lună plină şi cer senin iarna va fi călduroasă iar dacă sunt nori, zăpadă sau ploaie zăpezile vor fi mari.
- De Sfântul Andrei, se mănâncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunță numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, se fac vrăji de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o crenguță de măr în apă iar dacă aceasta înflorește de Sfântul Vasile anul viitor va fi roditor.
- De Sfântul Nicolae, considerat protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă. Copiii primesc încălțări de iarnă iar în satele Mărginirii Sibiului se formează Ceata Junilor care îşi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun.
Ultima zi a Postului Nașterii Domnului, numită ajunul Crăciunului, este, de obicei, zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiază, iar în alte zone se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.
Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificația postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
