09 decembrie 2022, ora 10:25

Veste proastă pentru iubitorii de dulciuri. Unele tipuri de biscuiți și napolitane, care se vând în magazinele din țară, depășesc considerabil norma admisibilă de grăsimi trans. Datele au fost prezentate de Agenția pentru Siguranța Alimentelor, într-un studiu, realizat în comun cu reprezentanții Comisiei Europene. 

Și mai trist este că acestea nu pot fi retrase de pe piață, iar producătorii nu pot fi sancționați, deoarece în țara noastră nu există o lege, care să prevadă o normă. Totodată, potrivit experților, consumul în exces al produselor care conțin aceste grăsimi sporește riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, deoarece măresc densitatea sângelui. 

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a selectat pentru probe 20 de tipuri de dulciuri, atât de import cât și locale. Rezultatele au arătat că 15 la sută dintre acestea sau mai exact trei tipuri conțin o cantitate exagerat de mare de acizi grași, supranumiți „trans”. Potrivit experților, în Uniunea Europeană, norma admisibilă este de 2 grame la 100 de grame de grăsimi naturale sau vegetale inofensive.

„Principalele produse, care prezintă risc, sunt cele în care se utilizează grăsimi parțial hidrogenate sau hidrogenate. Aici, vorbim despre biscuți, napolitane, cipsuri și altele. Noi am prelevat napolitane și biscuți la prima etapă și, respectiv, au fost depistate depășiri. Am depistat că sunt prezente și 7 grame sau 5 grame”, a declarat directorul ANSA, Radu Musteață.

Întrebați de ce nu au intervenit până acum, ca aceste produse să nu ajungă pe mesele oamenilor, dat fiind că sunt periculoase pentru sănătate, responsabilii de la ANSA spun că, în Moldova, nu există o legislație care să prevadă norma admisibilă de grăsimi trans în produse. 

Din acest motiv, deocamdată, nu se poate face nimic. Totuși, există un proiect de lege care urmează să fie votat în lectură finală, în Parlament. În document, va fi indicată o normă la fel ca și cea stabilită în Uniunea Europeană, adică 2 grame de acizi grași trans la 100 de grame de grăsimi.

„Există o inițiativă în Parlament și a fost votată în prima lectură. Guvernul a elaborat un document care prevede reglementarea acestor acizi grași. Sperăm ca această reglementare să fie aprobată cât mai rapid”, a menționat directorul ANSA, Radu Musteață.

Până atunci, dulciurile rămân pe rafturile magazinelor. Secretara de stat de la Ministerul Sănătății ne-a explicat că, unul dintre factorii care duc la îmbolnăvirea oamenilor cu maladii cardiovasculare este consumul excesiv de grăsimi trans. Bolile de inimă se plasează pe primul loc, după cauza de deces. În acest caz, evident că există și alte motive, și nu doar depășirea normei de acizi grași.

„Astăzi, există tehnologii care permit înlocuirea grăsimilor trans din alimente cu alte substanțe, care nu sunt dăunătoare. Și ele nu influențează gustul sau acceptarea produselor”, a vorbit secretara de stat, Ministerul Sănătății, Svetlana Nicolăescu.

Acizii grași trans se consideră grăsimile artificiale, care sunt obținute prin adăugarea chimică a hidrogenului în grăsimile naturale. După ce noua lege va intra în vigoare și va fi pusă în aplicare, persoanele fizice care produc și comercializează mărfuri periculoase pentru viaţa sau sănătatea consumatorilor, ar putea fi sancționați cu o amendă de până la 58 de mii de lei. 

Asta în timp ce amenda pentru persoanele juridice ar putea ajunge și la 300 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 2 ani sau, în general, cu lichidarea agentului economic. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?