13 iulie 2022, ora 12:37

Consiliul Audiovizualului (CA) urmează să examineze pe 15 iulie cererea de eliberare a licenței de emisie companiei Realitatea-PHG pentru serviciul media audiovizual de televiziune TV Realitatea din Moldova. Compania Realitatea-PHG aparține fostului deputat român, condamnat penal în România pentru acte de corupție, Cristian Rizea și omului de afaceri Iulian Ditcov, transmite Media Azi.

Cristian Rizea a confirmat pentru Media Azi că a depus solicitarea la CA pentru a obține licența de emisie TV. 

„Să vă arăt cum se face presă aici cu adevărat independentă și nu vrăjeala aceasta care se numește presa din Moldova. Asta vreau să vă arăt”.

El a precizat că televiziunea va funcționa cu sprijinul partenerilor săi din străinătate. 

„Ne putem susține și singuri, nu trebuie să luăm banii să manipulăm moldovenii. Avem finanțarea de la Emiratele Arabe Unite și de la Realitatea din România – partenerii mei privați”, a comunicat Rizea pentru Media Azi.

Potrivit lui, o parte din programe vor fi retransmise de la postul de televiziune Realitatea din România, iar una din emisiuni va fi „Jocurile de Putere”. 

Rizea nu a dorit să dezvăluie numele jurnaliștilor care ar urma să facă parte din echipă, menționând că una din emisiuni va fi similară cu cea pe care o difuzează online. 

„Eu sunt singurul partener oficial al Realitatea TV din România. Vrem să facem cum face Realitatea Plus, Realitatea Star, Realitatea Sportivă. Vom retransmite și grila de programe de la Realitatea Star, Realitatea Sportivă”, a mai spus Rizea.

Cristian Rizea consideră că are toate șansele să obțină licența de emisie pentru că „are tot conform legii:„Poate se implică cineva, că înțeleg că sunt mulți deranjați de dezvăluirile pe care le fac, de faptul că toată Moldova se uită la emisiunile mele”.

Potrivit datelor publice, Realitatea-PHG a fost înființată pe 7 octombrie 2020. Rizea și Ditcov dețin câte 50% din firmă, iar administratorul companiei este Veaceslav Belescu.

TV8 reamintește că Cristian Rizea s-a înscris pe lista Partidului NOI pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Rizea s-a retras după ce CEC a stabilit că acesta nu poate rămâne în cursă, deoarece nu deține cetățenie moldovenească valabilă. 

S-a vrut și primar la Bălți. Acesta anunțase pe 18 octombrie 2021, că și-a înregistrat oficial candidatura. Ulterior, a rămas în afara cursei pentru fotoliul de primar. Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Bălți a respins candidatura fostului deputat român. Decizia CECE are la bază un document de la ASP privind retragerea cetățeniei moldovenești a lui Rizea. 

Ulterior, Rizea a anunțat că Partidul Politic NOI, pe listele căruia intenționa să candideze la alegerile din 21 noiembrie de la Bălți, va avea un alt candidat, mai exact pe președintele formațiunii, Vladimir Dachi.

În trecut, Cristian Rizea a fost deputat în Parlamentul României, din partea PSD. A rămas fără încrederea partidului, după ce Direcția Națională Anticorupție l-a acuzat de fapte de corupție. În cele din urmă, el a fost condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Dar, atunci când a fost anunțată decizia finală, nu se mai afla în România.

Jurnaliștii români au scris că el s-ar ascunde în țara noastră încă din 2017, iar un an mai târziu, a obținut și cetățenia Republicii Moldova. După aproape un an, aceasta i-a fost retrasă, pentru că, așa cum informa Președinția condusă pe atunci de Igor Dodon, ar fi fost obținută ilegal. Rizea nu a fost de acord cu retragerea cetățeniei și a contestat actul în instanță, iar o decizie definitivă încă nu a fost luată. 

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

07 ianuarie 2025, ora 09:30

Indiferent de data la care este sărbătorit, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine pentru că ea celebrează nașterea lui Iisus. Diferența dintre Crăciunul sărbătorit pe data de 25 decembrie și cel pe rit vechi, sărbătorit pe data de 7 ianuarie, se datorează modului în care creștinii folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.

În principiu, sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi nu este cu mult mai diferită de sărbătorirea Crăciunului pe rit nou. Totuşi, există câteva tradiţii specifice. Se spune, printre altele, că este bine să se prepare 12 feluri diferite de mâncare, câte unul pentru fiecare apostol al Domnului.

De obicei, de pe masa de Crăciun nu lipsesc compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi. În funcţie de fiecare comunitate în parte, masa de Crăciun este completată cu preparate specifice.

Ce este calendarul iulian 

Există informaţii conform cărora calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar încă dinainte de Hristos şi a funcţionat în forma iniţială până în Secolul XVI, când Papa Grigore al XIII-lea a decretat reforma calendarului.

Chiar şi aşa, calendarul iulian, despre care se spunea că ar avea nevoie de adăugarea unui număr mult prea mare de zile pentru a fi pus în acord cu anul astronomic, este folosit încontinuare de mai multe biserici naţionale ortodoxe.

În 1923, la Conferinţa interortodoxă de la Constantinopol, a fost propusă o nouă revizuire a calendarului, astfel obţinându-se forma utilizată în prezent de cele mai multe state ale lumii.

Tradiții și superstiții de Crăciunul pe stil vechi

Ca și în cazul Crăciunului sărbătorit pe 25 decembrie, în multe regiuni, pregătirile pentru Crăciun încep cu postul Crăciunului, care durează 40 de zile și se încheie pe 6 ianuarie. În această perioadă, credincioșii urmează un regim alimentar strict, abținându-se de la carne, lactate și alte produse de origine animală.

Crăciunul pe rit vechi nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și o ocazie de a crea și a păstra noi legături cu comunitatea. În multe sate și orașe, se organizează târguri și festivaluri, unde oamenii pot cumpăra produse tradiționale, mâncăruri specifice și cadouri. În plus, anumite tradiții sunt repsectate și în zilele de sărbătoarea de întreaga comunitate. 

Pe 7 ianuarie 2025, atunci când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi, oamenii obișnuiesc să respecte mare parte din tradițiile pe care le respectă și românii care serbează Nașterea Domnului pe 25 decembrie. În plus, în Ajun de Crăciun pe rit vechi, creștinii participă la aprinderea badnjak-ului din curtea bisericii. Tradiția veche spunea că în dimineața de Ajun cel mai vârstnic bărbat din familie merge pe câmp și taie un trunchi de stejar, iar spre seară îi dă foc. 

Credința este că arderea unui copac înseamnă arderea păcatelor și înălțarea spre Lumină și cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi fac asta în fiecare an, în Ajun de Crăciun, în curtea unei biserici. Este bine ca flăcările să fie cât mai mari și scânteile cât mai multe pentru ca Anul Nou să vină cu bogății.

Cine sărbătorește Crăciunul pe stil vechi

Cu toate că sărbătoarea Nașterii Domnului este celebrată pe stil nou de majoritatea creștinilor ortodocși de pretutindeni, există însă și anumite comunități și zone unde este încă respectată tradiția Crăciunului pe stil vechi. Acest obicei se păstrează în țări precum Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria și Georgia, acolo unde sărbătoarea reflectă atașamentul față de calendarul iulian și tradițiile religioase străvechi. De asemenea, Patriarhia Ierusalimului și majoritatea mănăstirilor de pe Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, continuă să folosească vechiul calendar iulian, marcând Sărbătorile de iarnă în conformitate cu noul calendar gregorian. Aceste biserici și comunități monahale „pe stil vechi” celebrează Crăciunul, Paștele și celelalte sărbători religioase conform calendarului iulian, păstrând în acest fel o tradiție care datează de secole. În România, Sărbătorile de iarnă conform ritului vechi, inclusiv Crăciunul, sunt prăznuite de mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii.