17 iunie 2022, ora 13:51

Comisia Europeană recomandă Consiliului să confirme perspectiva Republicii Moldova și Ucrainei de a deveni membre ale UE și își oferă avizul cu privire la acordarea statutului de candidat. Vineri, 17 iunie, Comisia Europeană și-a prezentat Avizele cu privire la cererea de aderare la UE depusă de Ucraina și Republica Moldova, la invitația Consiliului. 

„Opiniile de astăzi se bazează pe evaluarea Comisiei în lumina celor trei seturi de criterii de aderare la UE convenite de Consiliul European: criterii politice, criterii economice și capacitatea țării de a-și asuma obligațiile de aderare la UE (acquis-ul UE). Opiniile iau în considerare, de asemenea, eforturile Ucrainei, Moldovei și Georgiei în implementarea obligațiilor care le revin în temeiul Acordurilor de Asociere (AA), inclusiv a zonelor de liber schimb profunde și cuprinzătoare (ZLSAC), care acoperă părți semnificative din acquis-ul UE”, se arată în comunicat.

În ceea ce privește Moldova, Comisia Europeană concluzionează că țara are o bază solidă pentru a ajunge la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul și protecția minorităților. Politicile macroeconomice au fost rezonabil de solide și s-au înregistrat progrese în consolidarea sectorului financiar și a mediului de afaceri, dar reformele economice cheie rămân de întreprins. Totodată, țara noastră a stabilit o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE.

„Pe această bază, Comisia recomandă ca Republica Moldova să aibă perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. Ar trebui să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care se fac pași într-o serie de domenii”, a scris CE.

Comisia Europeană a constatat că, în general, Ucraina este foarte avansată în atingerea stabilității instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul și protecția minorităților. Totodată, și-a continuat istoricul macroeconomic puternic, demonstrând o rezistență remarcabilă în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică și financiară, având în același timp nevoie să continue reformele economice structurale ambițioase și s-a apropiat treptat de elemente substanțiale ale acquis-ului UE în multe domenii.

„Pe această bază, Comisia recomandă ca Ucrainei să aibă perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. Ar trebui să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care se fac pași într-o serie de domenii”.

Cât despre Georgia, Comisia a evaluat că are o fundație pentru a atinge stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul și protecția minorităților, chiar dacă evoluțiile recente au subminat progresul țării. De asemenea, a atins un grad bun de stabilitate macroeconomică și are un bilanț solid al politicii economice și un mediu de afaceri favorabil, dar sunt necesare reforme suplimentare pentru a îmbunătăți funcționarea economiei sale de piață; și, în general, Georgia a stabilit o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE.

„Pe această bază, Comisia recomandă ca Georgiei să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. Ar trebui să i se acorde statutul de candidat odată ce au fost abordate un număr de priorități”.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat: „Ucraina, Moldova și Georgia împărtășesc aspirația puternică și legitimă de a adera la Uniunea Europeană. Astăzi, le transmitem un semnal clar de sprijin în aspirațiile lor, chiar dacă se confruntă cu circumstanțe dificile. Și facem acest lucru, rămânând ferm pe valorile și standardele noastre europene, stabilind calea pe care trebuie să o urmeze pentru a adera la UE. Avizele Comisiei marchează un punct de inflexiune în relațiile noastre. Într-adevăr, aceasta este o zi istorică pentru oamenii din Ucraina, Moldova și Georgia. Confirmăm că aparțin, în timp util, Uniunii Europene. Următorii pași sunt acum în mâinile statelor noastre membre”.

Olivér Várhelyi, comisarul pentru Vecinătate și Extindere, a precizat: „Am lucrat rapid și eficient pentru a ne putea prezenta opiniile în timp record. Ne așteptăm ca statele membre să ia decizii în următoarele zile, dar țările noastre partenere ar trebui să înceapă deja să lucreze pentru a îndeplini de partea lor reformele cheie prezentate în recomandarea noastră. Acest lucru este crucial pentru ca Ucraina, Moldova și Georgia să meargă înainte pe calea lor către UE”.

Ce urmează

În baza avizelor Comisiei Europene, statele membre UE vor trebui acum să decidă în unanimitate cu privire la următorii pași.

Cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în lumina Avizelor Comisiei vor fi discutate la următorul Consiliu European din 23 și 24 iunie. Între timp, UE rămâne angajată să continue să consolideze legăturile și să-și aprofundeze parteneriatul pentru a sprijini Ucraina, Moldova și Georgia, în conformitate cu acordurile noastre de asociere și cu zonele de liber schimb profunde și cuprinzătoare.

TV8.md reamintește că pe 28 februarie 2022, Ucraina și-a prezentat cererea de aderare la UE, iar pe 3 martie 2022, și Republica Moldova, și Georgia.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

23 decembrie 2024, ora 11:24

„Dezinformări grave și periculoase”. Autoritățile de la Chișinău resping ferm noul fals, care circulă pe internet, despre un așa-zis plan de acțiuni militare în Transnistria. Președinția a subliniat că scopul acestor dezinformări este de a semăna panică și neîncredere, insistând că Republica Moldova rămâne angajată într-o soluționare pașnică a conflictului transnistrean.

„Reiterăm, Chișinăul rămâne ferm angajat în soluționarea pașnică a conflictului, fără excepție. Un pas esențial pentru soluționarea conflictului este retragerea completă și necondiționată a trupelor rusești, care staționează ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova.

De asemenea, este manipulator și complet fals să se arunce vina pe Chișinău sau Kiev pentru situația energetică din regiune. Precizăm există un contract clar între Moldovagaz și Gazprom, care prevede livrarea gazelor naturale pe malul stâng, indiferent de ruta de tranzit. Problemele actuale provin din refuzul Gazprom de a-și respecta obligațiile contractuale, nu din acțiunile Guvernului Republicii Moldova. Guvernul lucrează intens la soluții pentru a sprijini cetățenii afectați de criză, indiferent de regiune. Toți oamenii din Republica Moldova sunt cetățenii noștri și vor fi sprijiniți în aceste momente dificile”, a declarat șeful de Cabinet al președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel.

Și Biroul politici de reintegrare a reacționat după ce Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a tirajat falsuri precum că șefa statului, Maia Sandu, ar fi cerut elaborarea unui plan de preluare în forţă a centralei de la Cuciurgan:

„Nu există niciun alt temei pentru neliniște în stânga Nistrului în afară de problemele generate de Gazprom, care vor conduce la adâncirea crizei economice și sociale în regiune.  Chișinăul își menține ferm poziția privind modul de reglementare al dosarului transnistrean: pe cale pașnică, prin negocieri, fără a prejudicia stabilitatea în țară și în regiune. 

Isteria anti-moldovenească care se observă în ultimele zile la Tiraspol, încercarea Moscovei și acoliților săi de pe ambele maluri ale Nistrului de a responsabiliza guvernarea de la Chișinău pentru eventuala criză energetică și umanitară din raioanele de est ale țării, iar mai nou și răspândirea unor pretinse ”informații operative” ale SVR despre o închipuită operațiune militară moldovenească în regiune, reconfirmă ipoteza că autoritățile ruse și ”partenerii” lor de pe loc încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, să disemineze frică și neîncredere în rândul cetățenilor și să extindă aria de nesiguranță și confruntare din zonă. 

Îndemnăm Tiraspolul să nu se lase ademenit în acest joc periculos. Criza energetică care se profilează poate afecta cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului și trebuie să facem tot ce depinde de cei antrenați în procesul de negocieri ca să o gestionăm impecabil. 

Chișinăul și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a conlucra cu toți partenerii de dialog în vederea diminuării riscurilor în acest dosar, atenuării, pe cât e posibil, problemelor ce pot afecta oamenii și economia din regiune în urma deciziei unilaterale, arbitrare și neîntemeiate a Gazprom de a sista livrările de gaz către regiunea transnistreană”.

Precizăm că Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a lansat acuzații false, susținând că președinta Maia Sandu ar pregăti un plan militar pentru preluarea controlului asupra Transnistriei. 

Potrivit SVR, Maia Sandu a avut recent o întâlnire cu conducerea de vârf a Guvernului în domeniul securităţii energetice, care s-a încheiat cu cuvintele sale despre „necesitatea elaborării unui plan pentru o operaţiune de preluare a controlului asupra Transnistriei şi de încetare a prezenţei ruse de menţinere a păcii în regiune”. 

„Nimeni nu poate garanta că preşedinta R. Moldova nu va încerca să declanşeze un război în regiune", subliniază comunicatul SVR citat de agenţia oficială rusă de presă TASS. SVR scrie că Sandu „şi-a ieşit din minţi" după ce a fost informată că R. Moldova ar putea întâmpina probleme cu aprovizionarea cu energie în contextul în care contractul de tranzit al gazelor ruseşti către Europa prin sistemul de gazoducte ucrainene expiră pe 31 decembrie, iar Kievul refuză să îl prelungească.

TV8.md amintește că deși agresiunea rusă a determinat Kievul să pună punct tranzitului de gaz rusesc pe teritoriul Ucrainei, Tiraspolul inoculează locuitorilor din stânga Nistrului ideea că autoritățile de la Chișinău se fac vinovate de criza gazelor ce s-ar putea declanșa în regiunea, după întâi ianuarie. Presa, controlată de regimul de la Tiraspol, a inițiat o adevărată campanie de manipulare, răspândind și falsuri precum că fără ei toată țara se va scufunda în beznă. Separatiștii, însă, nu spun nimic despre Moscova, care ezită să livreze gaz regiunii, ocolind Ucraina.

În timp ce Tiraspoul acuză Chișinăul de sabotaj, autoritățile constituționale caută bani în Occident pentru a interveni cu ajutoare umanitare în cazul în care în stânga Nistrului va rămâne fără căldură și lumină, fapt confirmat și de unul dintre emisarii SUA la Chișinău, în platoul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8. 

„Noi mereu vom fi parteneri. Suntem interesați ca Moldova să fie o țară sigură, democratică și dinamică. Noi am oferit ajutoare și vom oferi ajutoare. Nu este clar în ce formă, dar suntem gata să ajutăm, de comun cu partenerii noștri europeni”, a subliniat însărcinatul cu afaceri, ambasada SUA din R.Moldova, Kevin Kobert.