/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1033: Pensionari incendiatori, amenințări de la Putin și întuneric în Abhazia. Zelenski: „Vom învinge”

investigații

O nouă schemă prin care Primăria Chișinău pierde terenuri de milioane! Vladimir Andronachi, printre beneficiari

18 iulie 2022, ora 13:59

Stela Mihailovici

Timp de doi ani, v-am prezentat mai multe scheme prin care statul și autoritățile municipale au fost deposedate fraudulos de terenuri și clădiri publice. Aceste ilegalități aproape de fiecare dată au fost comise cu suportul și complicitatea instituțiilor de stat. Astăzi, vă prezentăm o nouă schemă de corupție prin care Primăria Chișinău riscă să piardă hectare de teren din cauza unei legi aplicate eronat. Beneficiarii sunt persoane bine cunoscute opiniei publice - fostul deputat democrat Vladimir Andronache, un fost consilier din același partid, dar și mai mulți oameni de afaceri.

Acum trei ani, Guvernul democrat condus de Pavel Filip anunța cu mare fast că va moderniza Codul Civil al R. Moldova, aplicând practici bune preluate din Europa. În mai 2018 a și propus în Parlament un proiect de lege în acest sens.

NICOLAE EȘANU, ex-secretar general Ministerul Justiției (31 mai 2018): „ Domnilor deputați, proiectul de lege supus atenției dumneavoastră cred că nu o să exagerez dacă spun că este unul dintre cele mai importante proiecte examinate de actuala legislatură a Parlamentului, deoarece Codul Civil chiar dacă nu este un act superior altor legi organice, în mod formal este considerat de foarte multe persoane drept o Constituție economică a unei țări. Proiectul de lege vine să asigure alinierea Codului Civil al R. Moldova în conformitate cu cele mai moderne reglementări în domeniu”.

În documentul voluminos, care avea zeci de pagini, s-a propus modificarea mai multor acte legislative, printre care și cele ce vizau dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel, au apărut reguli noi de joc la înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri publice, dacă pe acestea existau construcții private.

Prevederi legale aplicate eronat

Atunci când Legea pentru modernizarea Codului Civil a fost dezbătută în plenul Parlamentului, niciun deputat nu a avut întrebări la autori la acest subiect. Nimeni nu a atenționat în Parlament că noile prevederi legale vor deschide portița pentru acte de corupție și abuzuri, iar autoritățile locale vor rămâne de fapt fără terenuri de milioane.

Referindu-se în general la tot proiectul de lege pentru modernizarea Codului Civil, doar deputatul socialist Vasile Bolea a atenționat că noile prevederi vor crea probleme în timp.

VASILE BOLEA, deputat PSRM: „Odată ce va fi adoptat acest act și odată ce va fi implementat, noi nu vom avea modernizare sau evoluție, dar vom aduce haos în sistem. Ați adus unele lucruri legate de moștenire, de dobândire a dreptului de proprietate, de viață privată, sunt foarte multe lucruri care nu aș spune că sunt noi, dar sunt formulate în așa sens că cetățenii noștri și cei care vor trebui să aplice legea, o să aibă multe bătăi de cap”.

Legea a fost votată totuși de majoritatea parlamentară deținută de Partidul Democrat, iar la Cadastru au apărut rapid și solicitările de înregistrare a dreptului de superficie pe terenuri publice atât din Chișinău, cât și din raioanele țării.

INGA GRECU STĂVILĂ, șefă adjunctă Departamentul Cadastru: „Potrivit Codului Civil modernizat, care a intrat în vigoare la 1 martie 2019, bun imobil se consideră terenul. Clădirile sau construcțiile nu mai sunt bunuri imobile. Ele sunt părți componente ale terenului. Respectiv, cine este proprietarul terenului, se prezumă că este proprietar la tot ce este amplasat pe teren. Și doar în cazul în care există un drept de superficie, atunci clădirea este bun imobil și aparține pe durata superficiei superficiarului. Astfel, pentru a aduce la normalitate situația când pe terenul statului sau al unității administrativ teritoriale sunt situate clădiri private, privatizate, adică pentru a încadra aceste situații în albia noilor reglementări ale Codului Civil modernizat, ori clădirea nu stă în aer, clădirea folosește de fapt terenul statului sau al unității administrativ-teritoriale, legea a prevăzut că de la data de 1 martie 2019 se instituie superficie în baza legii în folosul persoanelor care la acea dată dețin în proprietate o clădire înregistrată în Registrul Bunurilor Imobile pe terenul statului sau al altei autorități teritoriale sau persoane private”.

Cum a ocupat Andronachi abuziv un teren municipal

S-au găsit și dintre cei care au reușit să fenteze noua lege și au ajuns să dețină drepturi asupra unor terenuri publice pe timp nelimitat și la prețuri derizorii. Unul dintre ei este chiar fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, fugit din R. Moldova imediat după alegerile parlamentare anticipate din vara anului trecut.

Pe 28 iulie 2021, la două săptămâni după ce Vlad Andronachi fusese surprins în aeroport, plecând din țară, soția sa Nadejda a reușit să obțină drept de superficie asupra unui teren municipal de 9 ari, situat pe strada Albișoara. Nadejda Andronachi, împreună cu partenera sa de afaceri au luat în arendă de la Primăria Chișinău acest teren încă cu 9 ani în urmă, fiind amenajată aici o parcare cu vânzare de mașini. Pentru 9 ari de pământ, chiar aproape de centrul capitalei, chiriașii au plătit autorităților locale doar 17 mii de lei pe an. Asta în timp ce aici se vând mașini de lux care costă sute de mii de euro.

Potrivit contractului de arendă, semnat cu Primăria care a fost valabil doar până în 2018, Nadejda Andronachi și partenera sa de afacere Valentina Fink-Paraschiv nu aveau dreptul să privatizeze terenul și nici să construiască pe el. Odată cu înregistrarea dreptului de superficie, acestea pot folosi deja terenul municipal pe un timp nelimitat și pot iniția construcții, deoarece la Cadastru lotul este înregistrat ca fiind pentru construcții. De asemenea, legea permite transmiterea dreptului de superficie, ceea ce înseamnă că terenul poate fi vândut sau gajat la bancă, la fel ca o proprietate privată, chiar dacă este municipal.

Un control inițiat la ASP, la finele anului 2021, a scos la iveală faptul că Nadejda Andronachi ar fi obținut superficia pe teren fără a avea acest drept, iar registratorul de la Cadastru, care a examinat cererea, ar fi comis o ilegalitate.

Coincidență sau nu, dar dosarul s-a aflat în gestiunea aceluiași registrator despre care v-am povestit anul trecut la Cutia Neagră. Funcționarul înregistrase ilegal tot un drept de superficie pe 20 de ari de teren municipal, din zona luxoasă a parcului Valea Morilor, pe care își construia casă Vladimir Andronachi.

De 4 ani, Primăria nu încasează niciun leu pentru terenul parcării

Revenim la terenul parcării de pe strada Albișoara și neregulile stabilite de ASP. Legea spune că superficia putea fi instituită în folosul persoanelor fizice, doar dacă acestea aveau o construcţie pe teren, înscrisă în Registrul Bunurilor Imobile până la data de 1 martie 2019. Pe cei 9 ari de pământ de pe strada Albișoara, nu erau construcții, terenul fiind doar îngrădit pentru parcarea auto. Respectiv, foștii arendași nu aveau dreptul la înregistrarea superficiei, susține Agenția Servicii Publice. Instituția s-a adresat în instanța de judecată pentru a anula dreptul la teren înscris pe numele Nadejdei Andronachi.

Pe administratorul parcării nu l-am găsit la fața locului, dar l-am sunat la numărul de telefon indicat la intrarea în clădirea administrativă. Acesta a refuzat să vorbească despre teren și să ne spună cine este proprietarul parcării.

VADIM CHIRPII, administrator parcare: „- Da cu ce întrebare? – Noi realizăm un material la TV8 despre acest teren pe care e situată parcarea și am vrut să vă întrebăm câteva detalii. – Eu nu pot să vă dau detalii pentru că nu sunt stăpân la terenul ăsta. – Știm că nu sunteți stăpân, dar oricum administrați parcarea care se află pe acest teren. – Eu administrez parcarea, dar nu sunt stăpân la această parcare. – Adresați-vă la stăpân, pe cine este înregistrat pământul. Ce-i legat de parcare vorbiți cu stăpânul parcării, dacă vă interesează vreun automobil ceva, discutați cu mine. – Persoanele proprietare din câte înțeleg nu sunt în țară, noi nu le putem găsi. – Dar ce, asta e problema mea că nu-i puteți găsi în țară pe dânșii? – Puteți să ne spuneți cine plătește chiria pe teren? Iată pe 2022, persoanele nu erau deja în țară. Cine a plătit chiria pentru terenul ăsta? – Nu se plătește chiria pe teren la momentul dat cât nu sunt persoanele pe loc”.

Direcția Funciară a Primăriei ne-a confirmat faptul că a încasat bani din chiria terenului de pe Albișoara doar până în iunie 2018, când a expirat contractul de arendă. Iar de atunci, beneficiarii nu au mai plătit niciun leu, pentru că folosesc terenul municipal.

Un alt teren, cumpărat de la Primăria Chișinău, a fost în proprietatea familiei Andronachi

Clădirea administrativă a parcării a fost construită pe un teren alăturat de 5 ari, cumpărat în 2010 de către Valentina Fink-Paraschiv de la Primăria Chișinău cu 2,6 milioane de lei. Iar în august 2012, coproprietari ai lotului au ajuns oficial Vladimir și Nadejda Andronachi.

Am identificat pe Facebook profilul Valentinei Fink-Paraschiv și i-am expediat un mesaj în care am întrebat-o despre tranzacțiile cu imobilele de pe strada Albișoara, dar nu am primit niciun răspuns. Fără reacție a rămas și mesajul trimis Nadejdei Andronachi pe aceeași rețea de socializare. Aceasta a părăsit de curând R. Moldova, după ce instanța de judecată i-a permis să meargă la un curs de tratament în Austria, deși femeia de afaceri are interdicție de părăsire a țării. Nadejda Andronachi este cercetată penal împreună cu soțul său, fostul deputat democrat, într-un dosar legat de frauda bancară.

În toamna anului trecut, la parcarea de pe Albișoara au avut loc percheziții într-un dosar penal inițiat pentru escrocherie. Poliția anunța că a destructurat o grupare criminală care falsifica contracte de vânzare-cumpărare a mașinilor, fiind implicat și un angajat al ASP. La solicitarea Cutiei Negre, Poliția a refuzat să ofere orice informații despre acea operațiune și cine sunt suspecții, motivând că ancheta penală este în desfășurare. Astăzi, parcarea lucrează în regim normal, iar administratorul ei neagă acuzațiile de escrocherie.

VADIM CHIRPII: „Aici au fost percheziții legate de un automobil care a fost cumpărat de cineva și el nu a făcut acte. A cerut plata la automobil de două ori. Asta e problema care a fost. Parcarea nu are nimic cu percheziția sau cu alte situații care se întâmplă”.

Conexiunile lui Andronachi cu „piața” de mașini de pe Albișoara

Deși administratorul a evitat să ne spună direct cine este proprietarul parcării, am identificat mai multe conexiuni care duc la fostul deputat democrat Vlad Andronachi. Mica piață de mașini de lux se numește „Dream Auto”. În 2013, la Chișinău a fost creat un SRL cu aceeași denumire. Ca fondator a figurat un offshore din Belize „Webwest Alliance”, iar administratoare era Carolina Andriuță, jurista lui Vlad Andronachi. În 2015, SRL-ul Dream Auto a fost redenumit în „Hidroenergie-Cons”, iar proprietar în acte a ajuns Fiodor Vasilicov, socrul ex-deputatului Andronachi.

Un alt indiciu este banner-ul afișat și astăzi pe clădirea din parcare, care promovează compania „Victoria Leasing”, o altă proprietate a soților Andronachi.

În noiembrie 2014, chiar înainte ca Andronachi să candideze la alegerile parlamentare, terenul de 5 ari, cumpărat anterior de la Primărie și clădirea administrativă a parcării „Dream Auto”, au fost vândute familiei Gușan. Zinaida și Anatolie Gușan sunt părinții lui Sergiu Gușan, un om de încredere al lui Andronachi. Acesta este administrator al companiei „Universal Proiect”, afiliată lui Andronachi și fondată de același offshore ca și „Dream Auto” - „Webwest Alliance”. Sergiu Gușan a reprezentat la Chișinău și un alt offshore „Black Sea Holdings”, care a preluat în 2013 SRL-ul „Universal Proiect”.

Jurnaliștii de la Rise Moldova au scris anterior că soții Andronachi au fost beneficiarii ambelor companii din Belize. Sergiu Gușan și Carolina Andriuță au primit interdicția de a părăsi țara, fiind cercetați penal pentru spălare de bani în dosarul în care este învinuit Vlad Andronachi și soția sa, beneficiari ai SRL-ului Universal Proiect.

Într-o investigație anterioară v-am povestit la Cutia Neagră că această companie a ajuns proprietara conacului boieresc Rîşcanu-Derojinscki din centrul Chișinăului, care a fost privatizat. În anul 2009, firma lui Andronachi începuse construcția unui hotel cu 12 niveluri pe terenul fostului conac, iar Banca de Economii a investit aproape 33 de milioane de lei în construcția unui sediu la parterul viitorului hotel. Ulterior, contractul a fost reziliat, dar Băncii de Economii nu i-au fost restituite 26 de milioane de lei.

Chiar săptămâna trecută Interpolul a decis să-l includă pe Vlad Andronachi în baza de date internațională, fiind căutat pentru arest și extrădare. Interpolul a acceptat cererea procurorilor de la Chișinău în „dosarul fraudei bancare” în care este vizată firma „Universal Proiect”.

În prezent, compania lui Andronachi, deține doar 19% din imobilul din centrul capitalei, iar restul a fost înstrăinat companiei „Exfactor-Grup”, despre care presa a scris de nenumărate ori că era apropiată guvernării democrate și a fost implicată în afaceri cu fostul lider PDM Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

Cum a ajuns „Exfactor” să gestioneze un teren municipal de 2,6 ha

Compania „Exfactor” gestionează astăzi și un teren municipal de 2,6 hectare din sectorul Ciocana al capitalei, după ce la fel, în vara anului trecut, a fost înregistrat un drept de superficie. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru care i-a atribuit terenul de pe Albișoara familiei Andronachi, iar schema a fost similară.

„Exfactor Group” a fost vizată în ultimii ani în mai multe investigații jurnalistice. Este compania care a realizat lucrări de modernizare la Aeroportul Internaţional Chişinău, după ce acesta a fost concesionat firmei „Avia Invest”, controlată de Ilan Şor. În 2018, Exfactor a cumpărat hotelul „Cosmos” de la firma „Infoton-Com, asociată cu Ilan Șor. În același an, Exfactor a fondat compania „Gările Auto Moderne” care a primit în concesiune gările și stațiilor auto din Republica Moldova pentru 25 de ani. Și tot în 2018, Exfactor a cumpărat 5 hectare de teren în apropiere de gara de Nord din Chișinău, care au aparținut companiei Finpar Invest, afiliată lui Vladimir Plahotniuc.

Terenul de 2,6 ha de pe str. Industrială gestionat de „Exfactor”

În iulie 2021, Exfactor a depus la Cadastru o cerere pentru a-și înregistra dreptul de proprietate pe 3 construcții nefinalizate, care se află pe strada Industrială, pe un teren municipal de 2,6 hectare. Pământul fusese luat în arendă de la Primăria Chișinău încă în anul 2006 de către compania „Glorinal”. Aceasta urma să amenajeze aici o piaţă pentru comercializarea materialelor de construcţie.

De-a lungul anilor, Glorinal nu a reușit să deschidă piața, iar în 2016 a încheiat un parteneriat cu firma Exfactor, care s-a obligat să construiască singură pe teren o bază de producere și depozitare. Potrivit contractului semnat de cele două firme, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, construcțiile urmau să fie finalizate până în mai 2018, iar Glorinal să primească gratuit 1% din viitorul obiectiv imobiliar.

Reporterul Cutiei Negre s-a întâlnit cu proprietarul „Glorinal”, Vasile Chirică, pentru a afla mai multe detalii despre parteneriatul cu Exfactor. Acesta a refuzat să fie filmat, dar în afara camerei a povestit că firma sa acumulase datorii la plata arendei către Primărie și atunci când a bătut palma cu Exfactor, aceștia și-au asumat să achite restanțele și să plătească arenda pe teren până va expira contractul. În contractul de parteneriat mai scrie că Exfactor trebuia să-i achite Glorinalului două milioane de lei „în scopul compensării cheltuielilor suportate anterior” pentru terenul de pe strada Industrială.

În vara anului trecut, registratorul de la Cadastru a înregistrat dreptul de proprietate a Exfactor-ului pe cele 3 construcții începute pe strada Industrială și a modificat tipul grevării pe terenul municipal - din arendă în superficie, dar pe numele Glorinalului. Firma avea contract de arendă semnat cu Primăria pentru 15 ani, însă actul expira peste câteva luni, în noiembrie 2021.

Astfel, existând deja un drept de superficie, Exfactor-ul poate folosi terenul public după bunul plac pentru o perioadă nelimitată de timp, plătind o redevență anuală Primăriei. Taxa stabilită a fost chiar de 3 ori mai mică decât cea de arendă care se plătea anterior pentru teren. Timp de trei ani, din 1 martie 2019 - până la 1 ianuarie 2022, Exfactor a plătit anual Primăriei doar 92 de mii de lei pentru două hectare și jumătate de pământ. Până atunci, taxa anuală de arendă constituia 277 de mii de lei. Începând cu anul 2022, autoritățile municipale au majorat redevența până la 160 de mii de lei pentru terenul de pe strada Industrială. Chiar și așa, este mai avantajos pentru Exfactor decât să cumpere pământul. Lotul de 2,6 hectare are astăzi o valoare de piață de zeci de milioane de lei. Cadastru l-a evaluat încă în anul 2009 la un preț de 10 milioane și jumătate de lei.

Am mers pe strada Industrială să vedem ce a construit pe acest teren compania Exfactor. Paznicul șantierului ne-a spus că lucrările au fost stopate de câteva luni, deși la fața locului am surprins un grup de muncitori. La vederea camerei, aceștia s-au ascuns în una dintre clădiri.

Discuție cu paznicul șantierului de construcție de pe strada Industrială: „Vă spun că nu o să găsiți pe nimeni că acum s-a stopat lucrul. Vedeți ce iarbă crește? - Dar de când s-a stopat? - Are vreo două-trei luni de zile. Dar de ce s-au stopat eu nu pot să vă spun. Iată o să vină șeful și o să vă spună, ori șeful de șantier o să vină și o să vă spună. - Dar băieții ăștia ce construiesc aici? - Iată ei stau, nu fac nimic. - Oamenii nu vin să se odihnească, să stea aici în clădirea Exfactor. - Ei singuri nu știu la ce au venit. Iată stau cu mașina de dimineață aici.

Potrivit ASP-ului, dreptul de superficie pe cele 2,6 hectare de teren al Primăriei Chișinău a fost înregistrat eronat pe numele Glorinal. Nici această firmă și nici Exfactorul nu aveau înregistrate oficial construcții pe acest teren până la data de 1 martie 2019, așa cum prevede legea. Construcțiile au fost înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile în aceeași zi cu superficia pe teren, explică ASP. Instituția s-a adresat în instanță pentru a anula înscrierea din Registrul Bunurilor Imobile și se judecă astăzi cu Glorinalul.

Vasile Chirică susține că nu știe nimic despre înregistrarea dreptului de superficie pe terenul de pe strada Industrială după Glorinal și prima dată aude că ASP a atras în judecată firma sa. Precizăm că Glorinal se află de mai mulți ani în faliment și compania este gestionată de un administrator de insolvabilitate.

„Exfactor” neagă bănuiala de corupere a registratorului de la Cadastru

Am încercat să aflăm de la directorul „Exfactor”, Vladimir Tonu cum s-a reușit înregistrarea unui drept de superficie pe terenul Primăriei, cu încălcări de procedură, după cum susține ASP. Am mers la sediul firmei din centrul capitalei. Tonu se afla în birou, dar l-a delegat pentru interviu pe avocatul care apără interesele companiei sale.

SERGIU GĂINA, avocat: „Exfactor nu a câștigat nimic prin faptul că a fost schimbat cuvântul din arendă în superficie. Plățile de utilizare a terenului s-au micșorat nu pentru că a fost schimbată arenda cu superficia, dar pentru că au fost înregistrate construcții. Autorizația de construire a fost emisă în 2018. Nu avea sens să iei superficia ca să te bucuri de drepturile prevăzute după modificarea Legii cu privire la autorizarea lucrărilor de construcție. Așa că nu putem spune că Exfactor, în cârdășie cu cineva, și-a înregistrat greșit dreptul de superficie, mai ales că este înregistrat nu după Exfactor, dar după Glorinal. MUSCA În cazul când tu la data de 1 martie 2019 deja aveai un contract, iar contractul de arendă îți stabilea strict care este dimensiunea lotului, coordonatele, atunci nu ai treabă să mergi la autoritatea publică locală și să soliciți emiterea unui astfel de plan (n.r. plan geometric pentru teren)”.

Avocatul neagă categoric o posibilă înțelegere între reprezentanții companiei cu registratorul de la Cadastru care a examinat dosarul și i-a favorizat la înregistrarea superficiei pe terenul de pe strada Industrială.

SERGIU GĂINA, avocat: „Exfactor s-a dus și a depus cererile pentru înregistrarea drepturilor de proprietate la ghișeu. Cui ele sunt ulterior repartizate, cine le examinează, Exfactor nu poate să știe în măsura în care el vede doar persoana care stă și cu care interacționează la ghișeu. Mai departe cum parcurg ele acest drum este în afara controlului Exfactor și noi nu putem influența”.

Directorul companiei de construcții Vladimir Tonu ne-a declarat că intenționează în următoarea etapă să cumpere terenul de 2,6 hectare de la Primăria Chișinău.

Litigiul ASP împotriva unui businessman care a obținut superficie pe 2 ha de teren municipal

Un alt teren de peste două hectare din proprietatea municipiului Chișinău a ajuns, tot în vara anului trecut, în gestiunea unui om de afaceri pentru o perioadă nelimitată, după ce la Cadastru a fost înregistrat un drept de superficie. Și în acest caz a existat anterior un contract de arendă semnat cu Primăria, care a fost înlocuit, iar agentul economic construiește astăzi nestingherit pe acest teren. Investigația noastră a scos la iveală faptul că aceeași persoană și firmele sale au arendat sau au cumpărat de la Primăria Chișinău mai multe terenuri, cu o suprafață totală de 5 hectare.

Terenul de 2 ha de pe str. Uzinelor gestionat de Mihail Grițcan

Pe terenul municipal de 2 hectare, situat pe strada Uzinelor, pentru care ASP-ul solicită astăzi în instanță să fie rectificat dreptul de superficie, înregistrat cu încălcarea procedurii, au fost anterior mai multe construcții ce aparțineau Carierei de piatră Micăuți. În 2005, bunurile au fost vândute societății pe acțiuni Rabel. Iar 3 ani mai târziu, Primăria a acceptat să-i transmită firmei în arendă două hectare de teren pentru exploatarea imobilelor pe care le avea în proprietate. Pe parcursul anilor, societatea pe acțiuni Rabel a gajat bunurile la diferite instituții bancare, dar s-a înglodat în datorii. În 2014, în urma unei decizii definitive a Curții Supreme de Justiție, firma a fost obligată să transmită silit clădirile și dreptul pe terenul arendat de la Primărie, unei bănci în schimbul unui credit pe care nu l-a putut rambursa.

În decembrie 2020, proprietar al imobilelor a ajuns Mihail Grițcan, un om cu afaceri în domeniul construcțiilor. Acesta deține împreună cu fratele său Vasile Grițcan mai multe companii: Polistar, Iacobaș Construct și Polistar Grup.

În iunie 2021, Mihail Grițcan depune o cerere la Cadastru pentru a înregistra un drept de superficie asupra terenului de 2 hectare de pe strada Uzinelor. Cererea ajunge din nou la registratorul vizat în cazurile anterioare, iar acesta înregistrează dreptul pe teren, deși dosarul nu ar fi fost complet. Potrivit ASP-ului, Grițcan trebuia să prezinte obligatoriu un plan geometric al lotului, cu indicarea părţii din teren asupra căreia se instituie superficia, sau o confirmare în scris de la Primăria Chișinău că permite superficia asupra întregului teren municipal de 2 hectare. Asta lipsea la dosar, susține ASP, care a inițiat un proces de judecată pentru a putea rectifica Registrul Bunurilor Imobile și anula dreptul de superficie înregistrat pe numele lui Grițcan.

Omul de afaceri construiește acum pe teren un depozit. La fața locului, nimeni nu a vrut să discute cu reporterul Cutiei Negre. După ce l-a sunat pe proprietar, un angajat a intrat grăbit pe teritoriu și a închis poarta. Mai târziu am reușit să discutăm la telefon cu Mihail Grițcan, care susține că a acționat legal atunci când s-a adresat la Cadastru și nu știe nimic despre procesul de judecată inițiat de ASP împotriva sa.

MIHAIL GRIȚCAN, director SRL Polistar: „De la Primărie s-a depus tot pachetul de documente. Absolut tot, și contractul vechi, și extras, și plan și tot absolut s-a depus, tot pachetul de documente. – Și ați obținut acordul Primăriei ca să înregistrați dreptul și v-ați dus la Cadastru, da? – Eu nu mai țin minte ce am făcut că a fost demult și nu mai țin minte toate întrebările. Eu nu am numai o afacere. Eu am mai mult afaceri. MUSCA Eu am depus toate actele. Acolo oamenii care vor să-mi facă rău și pot să le scoată din dosar, duceți-vă și anchetați lucrurile astea. Nu mă deranjați pe mine cu așa întrebări. Vă rog frumos. MUSCA Eu de la Cadastru nu am primit nicio scrisoare că ei s-au adresat în judecată. MUSCA Dacă Cadastru a socotit că nu-i legal, să se adreseze în judecată. Dacă nu-i legal, las` să o anuleze. Care-i treaba atunci?”

Pentru cele două hectare de teren de pe strada Uzinelor, s-a plătit o redevență anuală Primăriei în mărime de numai 74 de mii de lei pe an, din 2019 până în 2022, ne-a informat Direcția Funciară. Abia din anul curent, taxa a fost ridicată la 129 de mii de lei pe an. Omul de afaceri declară că este gata să cumpere terenul de la Primărie, dar autoritățile locale nu i-ar fi răspuns la solicitări. Cu 13 ani în urmă, terenul a fost evaluat de Cadastru la aproape 6 milioane de lei. Dar de atunci valoarea lui de piață a crescut de câteva ori.

MIHAIL GRIȚCAN: „Primăria nu vrea să-l vândă. Primăria vrea să-și ia chirie. Eu ce treabă am cu asta? - Ați fost, ați depus dosar? Ați încercat să-l cumpărați? – Am scris vreo 3 cereri la Primărie. Niciun răspuns, nimic. MUSCA Dvs nu sunteți corectă față de problema mea. Eu nu sunt implicat în politică. Nu sunt în laundromat. – Dar noi nu scriem doar despre politicieni. Aici e vorba de un teren municipal. - Eu sunt om de afaceri care lucrez și care plătește taxe la stat. Dacă eu vreau să mă dezvolt în țara noastră și am cumpărat niște imobile. Eu eram bucuros să le cumpăr cu terenul, dacă era privat era încă mai bine. Ce treabă am eu acum dacă așa e legislația la noi?”

Primăria a ratat jumătate de milion de lei

În anii precedenți, Primăria a ratat venituri din arenda acestui teren. Compania Rabel, care ocupase anterior pământul a acumulat datorii de peste jumătate de milion de lei față de Primărie. Banii ar putea să nu mai fie recuperați, pentru că firma Rabel a falimentat. Primăria ne-a răspuns că „materialele cu privire la validarea creanțelor au fost transmise administratorului de insolvabilitate” al firmei. Pe de altă parte, acesta nu cunoaște nimic despre datoria societății Rabel pentru arenda terenului de pe strada Uzinelor.

ANDREI POSTICĂ administrator de insolvabilitate SA Rabel: „Nu știu, în tabel Primăria nu figurează ca creditor. Cel puțin în tabel nu este. Poate ei au depus-o și nu s-a examinat. Asta e altă situație”.

Scandaluri în care a fost vizată familia Grițcan

Actualul proprietar al construcțiilor de pe terenul Primăriei, Mihail Grițcan a mai fost în atenția jurnaliștilor de investigații, fiind vizat în anchete ce țin de tranzacţii cu terenuri municipale. Ziarul de Gardă a scris anterior despre un teren de pe strada Mircești, care a fost luat în arendă de la Primărie, apoi cumpărat de firma Polistar a fraților Grițcan și ulterior vândut unei alte companii care a construit acolo, cu abateri de la lege, un bloc locativ. Compania constructoare avea legături cu un fost şef al Inspecţiei de Stat în Construcții.

În 2014, Ziarul Național scria despre construcția scandaloasă a unui bloc de locuit lângă parcul La Izvor. Terenul fusese luat în arendă de la Primăria Chișinău în 2010 de Olimpiada Griţcan, mama fraților Vasile și Mihai Grițcan, o bătrână care avea pe atunci 75 de ani și locuia într-un sat din raionul Căușeni. Deși în contractul de arendă semnat cu Primăria scria că pe teren va fi construit un „obiectiv comercial”, ulterior pământul a fost vândut de Grițcan unei firme care a ridicat acolo un bloc locativ.

MIHAIL GRIȚCAN: „Acolo, când m-am apucat, am vrut să construiesc pentru ce a fost dat terenul, acela din parc. Au venit toți oamenii ceia și cereau bani de la mine. Erau puși la cale. Și eu cam știu de cine erau puși la cale, pe timpul cela. Eu știu, dar nu vreau să spun prin telefon. Și eu am zis că nu dau bani la nimeni, scap de el și îmi caut de drumul meu și m-am refuzat. M-am dus să construiesc în partea cealaltă, să-mi iau autorizație și nu au vrut să-mi dea autorizație, la Buiucani.Eu am început acolo, adică nu eu, noi familia am vrut să construim. Au început problemele. Tot cineva a pus la cale să-mi creeze probleme și mă deranjau. Am vândut, pentru că am ridicat mâinile în sus. Am zis că duceți-vă naibii de țara asta de nebuni. Eu nu am mai construit blocul, care e problema dvs? La Buiucani pot să vă spun și numele consilierului care m-a sunat și m-a amenințat, pe timpul cela la Primărie. Mi-a zis că tu nu o să construiești niciodată aici. Și nu am construit. Am vândut și m-am dus în drumul meu, pentru că mafia e mare în țară. Oamenii care plătesc bani și primesc autorizații, ei construiesc blocuri locative și merg înainte în Chișinăul ăsta”.

Încă 3 ha de pământ, cumpărat sau arendat de la Primărie de familia Grițcan

Mama omului de afaceri, Olimpiada Grițcan a mai cumpărat de la Primăria Chișinău un teren de 12 ari pe strada Uzinelor 138, unde a fost pornită construcția unui centru comercial. În 2019, bătrâna i-a transmis imobilele, prin donație, fiului său Mihai Grițcan.

Tot Olimpiada Grițcan a arendat în 2010 de la Primăria Chișinău 82 de ari de teren pe strada Vadul Bâcului, cu intenția de a construi o bază de producție și depozitare. Pe teren sunt înregistrate mai multe construcții nefinalizate, care în toamna anului trecut la fel au ajuns prin donație la Mihai Grițcan de la mama sa.

MIHAIL GRIȚCAN: „Eu l-am cumpărat la licitație cu un scop. Am vrut să fac depozit mare de materiale de construcție. Poate la anul o să mă apuc. Poate o să crească copiii mai mari și o să vrea să se apuce ei. Asta e problema mea. Eu am luat atunci, 12 ani în urmă. Care e treaba dvs? - De ce ați înregistrat acele drepturi de arendă pe mama dvs. De ce nu pe numele dvs, a companiei Polistar? De ce pe numele mamei, o bătrână care stă într-un sat? – Corect. Mama a vrut să facă pentru noi, pentru copii ceva ca să stea acasă și să nu plece peste hotare. – Mama, la 80 de ani din sat ia terenuri în Chișinău ca să facă, da? – Care-i problema? Contravine legii că e pe numele ei? Eu asta vreau să vă întreb. – Nu contravine, dar e dubios. E lipsă de transparență. - Asta trebuia să fie afacere de familie. Iată de ce s-a pus pe mama. Ca să pui pe companie trebuie să te duci la registrul comerțului, să scoți extras până la licitație. Asta e umblătură și timp pe drum. Asta e cheltuială de bani, taxe la Registru. Care e problema că eu mă duc ca persoană fizică și mă înregistrez și o cumpăr ca persoană fizică? Eu nu văd nicio problemă”.

Pe strada Uzinelor, compania Polistar a fraților Grițcan mai are câteva terenuri, cu o suprafață totală de două hectare, pe care le-a arendat, iar apoi le-a cumpărat în rate de la Primăria Chișinău. Aici își desfășoară activitatea compania „Iacobaș Construct”, gestionată tot de Mihail Grițcan.

MIHAIL GRIȚCAN: „- Dvs și companiile dvs anterior au mai luat în arendă...- Am luat și o să mai iau, pentru că eu îmi permit. Eu am bani. Dvs uitați-vă la venituri, ce venituri am eu, în primul rând.

Fost consilier PDM, beneficiarul unor terenuri într-o zonă de lux a Chișinăului

De-a lungul anilor, Primăria Chișinău a pierdut nu doar terenuri de la periferia capitalei, unde diverși agenți economici își dezvoltă afaceri, dar și pământuri în zone rezidențiale, considerate de lux pentru chișinăuieni. De exemplu, un fost consilier local din Căușeni al Partidului Democrat, a ajuns beneficiarul unor terenuri din sectorul Râșcani al capitalei, profitând de prevederile legii care permit înregistrarea dreptului de superficie pe terenuri publice. Înregistrările la Cadastru au fost efectuate de același funcționar. Ex-consilierul democrat este cunoscut opiniei publice, fiind anterior condamnat penal pentru evaziune fiscală de 21 de milioane de lei.

Într-o zonă de lux, aproape de centrul capitalei, pe stradela Aerodromului, deține astăzi terenuri Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială Căușeni a Partidului Democrat. Primul teren din zonă, de 10 ari, ex-consilierul Petru Gogu l-a cumpărat în anul 2012. După cum ne-au spus vecinii, în afara camerei video, imediat după această achiziție, au fost asaltați de Gogu cu diverse oferte să le vândă casele pe care le aveau aici. Construcțiile vechi nu se mai încadrează în peisajul acestui cartier împânzit cu imobile luxoase.

Zona rezidențială de lux din sectorul Râșcani unde a cumpărat terenuri familia Gogu

În iunie 2014, familia care locuia chiar alături de terenul cumpărat de Petru Gogu, și-a vândut casa cu 15 ari de pământ. Imobilele nu au fost însă înregistrate pe numele lui Petru Gogu, ci al fiului său Marin. Ulterior, o jumătate cotă parte a fost trecută în proprietatea unei rude a acestora Ion Gogu. Cei 15 ari de teren nu au fost privatizați de vechii proprietari ai casei și aparțin oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut dreptul de superficie pe teren. Registratorul de la Cadastru i-a acceptat cererea cu abateri de la lege. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului pe care era aplicată doar parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, fară nicio semnătură.

INGA GRECU STĂVILĂ, șefă adjunctă Departamentul Cadastru: „Iată 15 ari și casa e aici. Respectiv, registratorul a înregistrat superficia pe întregul teren, fără plan, fără ca Consiliul să spună nu, eu îți dau doar atâta superficia”.

În plus, funcționarul de la Cadastru a înregistrat dreptul de superficie doar pe numele lui Marin Gogu, deși o jumătate cotă-parte din imobile are oficial alt proprietar - Ion Gogu. În Registrul Bunurilor Imobile fiind introdusă mențiunea „pentru toţi coproprietarii”.

Și mai mult șochează răspunsul primit de la Primăria Chișinău. La solicitarea Cutiei Negre, autoritatea locală a precizat că acest teren nu este astăzi atribuit nimănui. Asta înseamnă că Gogu nici măcar nu plătește o redevență pentru teren în bugetul Primăriei. Agenția Servicii Publice a inițiat un proces de judecată împotriva lui Marin Gogu, pentru a rectifica dreptul de superficie înregistrat pentru cei 15 ari de teren municipal.

7 ari care nu au putut fi legalizați de foștii proprietari ai casei, dar cumpărați cu ușurință de Gogu de la Primărie cu 700 de lei

Vizavi de terenul aflat în litigiu, Ion și Marin Gogu au o altă proprietate - o casă veche pe care au cumpărat-o în 2017. Aceasta este situată pe 7 ari de teren, care la fel au aparținut Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu Primăria pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanța supremă. Autoritatea locală a reușit să demonstreze la CSJ că terenul public a fost ocupat abuziv.

În vara anului trecut însă, Ion Gogu a reușit însă să obțină drept de superficie pe cei 7 ari de teren, în aceeași zi în care a fost înregistrat și dreptul pe lotul de alături după Marin Gogu. Peste câteva luni, în noiembrie 2021, Consiliul Municipal Chișinău a decis să-i vândă pământul lui Ion și Marin Gogu.

În decizia CMC prin care s-a acceptat vânzarea terenului, nu scrie exact prețul plătit de Gogu, fiind inclusă doar mențiunea „preț normativ". Cutia Neagră a aflat că Gogu a plătit Primăriei un preț derizoriu - 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, iar astăzi valoare lui de piață este de câteva ori mai mare.

Direcția Funciară a Primăriei ne-a informat că este deja înregistrat și un proiect de decizie pentru vânzarea unei părți din celălalt teren, cu drept de superficie pe Marin Gogu, tot la preț normativ. Decizia urmează să fie votată de CMC. În 2005, lotul de 15 ari a fost evaluat de Cadastru la aproape un milion de lei.

Cei care locuiesc în zonă îl cunosc pe fostul consilier din Căușeni, Petru Gogu și în afara camerelor video ne-au declarat că anume el ar fi cumpărat terenurile.

Petru Gogu a evitat să dea răspunsuri despre tranzacțiile imobiliare de la Chișinău

Petru Gogu nu mai deține funcții publice din noiembrie 2019 și în zadar am încercat să-l căutăm în orașul Căușeni, acolo unde a fost consilier local și unde avea deschisă o fabrică de țigări. Mai mulți oameni ne-au spus că acesta nu mai locuiește la Căușeni. Ar fi fugit din țară după ce a fost vizat într-un dosar penal deschis pentru contrabandă cu țigări. Iar fiul său Marin Gogu s-ar afla în Federația Rusă, ne-au spus localnicii în afara camerei video. Pe de altă parte, avocatul acestora a negat informația și ne-a asigurat că clienții săi nu au fugit din R.Moldova.

Deoarece Petru Gogu nu mai este consilier raional la Căușeni, am încercat să-l căutăm la această adresă din oraș. Aici este înregistrată una dintre companiile sale. Tot aici își are viza de reședință fiul său Marin Gogu. Nu am găsit pe nimeni acasă. Vecinii ne-au spus că aici locuiește mama lui Petru Gogu care este bolnavă și stă la pat, iar fostul funcționar mai vine uneori să o viziteze.

Pe aceeași stradă din orașul Căușeni își are viza de reședință și Ion Gogu, cel care s-a legat cu Marin Gogu în afacerea imobiliară de la Chișinău. Încercările noastre de a-l găsi aici au eșuat. Actualii proprietari ai casei ne-au spus că acesta nu mai locuiește aici. Ei au cumpărat imobilul cu patru ani în urmă.

Discuție cu proprietara casei: „- Pe Ion Gogu îl cunoașteți? - Nu-l cunosc. Nu-i rudă de-a dumneavoastră? -Nu,nu. Pe doamna Lidia Gogu, da. Eu de la ea am cumpărat casa. Dar cine-i Ion… - Dar pe Petru Gogu îl cunoașteți, care a fost consilier raional? - E fratele Lidiei. Ei sunt mai mari ca mine. Eu nu-i cunosc”.

Imediat după vizita echipei Cutiei Negre la Căușeni, am fost contactați la redacție de avocatul lui Petru și Marin Gogu, care s-a interesat pentru ce îi căutăm. Prin intermediul avocatului, le-am trimis acestora întrebările pe care le avem vizavi de tranzacțiile imobiliare de la Chișinău. Până la publicarea investigației, nu am primit niciun răspuns.

Ex-consilierul democrat, condamnat pentru evaziune fiscală de 21 milioane lei

Fostul lider democrat de la Căușeni, Petru Gogu, a fost implicat în 2017 într-un mare scandal, după ce s-a aflat că fabrica sa de țigări a făcut evaziune fiscală de zeci de milioane de lei. Atunci, oamenii legii au descins cu percheziții la fabrică, iar Petru Gogu și fiul său au fost arestați. Marin Gogu administra compania „Imperial Unit”, care deținea fabrica de țigări. Iar coproprietară a firmei era o societate din Dubai, unde tatăl său Petru Gogu era acționar.

Compania fusese indicată de Gogu în prima sa declarație de avere, depusă din funcția de consilier local la Căușeni, iar în următorii ani a dispărut din declarații.

Petru și Marin Gogu au scăpat în 2017 de închisoare după ce și-au recunoscut integral vina și au întors statului 21 de milioane de lei, prejudicii cauzate prin evaziune fiscală. Dosarul a fost judecat într-o lună, în procedură simplificată. Judecătoria Chișinău le-a aplicat celor doi doar amenzi, deși pentru evaziune fiscală în proporții mari, aceștia riscau să ajungă după gratii pentru 5 ani.

În 2018, presa a scris că aceeași fabrică de țigări din Căușeni era vizată într-un nou dosar penal, deschis de această dată pentru contrabandă. Angajații SIS și PCCOCS au făcut atunci noi percheziții la fabrica lui Gogu. La începutul anului curent, procurorii au anunțat că au anihilat o schemă infracțională de fabricare și vânzare a țigărilor, inclusiv în zonele duty-free. Iar jurnaliștii au scris că ar fi implicată din nou fabrica de la Căușeni.

În prezent, SRL-ul Imperial Unit, care deține fabrica, nu mai este înregistrat pe numele lui Gogu, ci al unei companii străine. Iar ca beneficiar apare un cetățean din Ucraina. Pe de altă parte, clădirea din Căușeni, în care își are sediul juridic „Imperial Unit” continuă să fie în proprietatea lui Marin Gogu.

Dosar penal la CNA privind înregistrarea dreptului de superficie pe terenuri publice

Revenind la terenurile publice și neregulile identificate la înregistrarea dreptului de superficie, am aflat că Centrul Național Anticorupție verifică în prezent dacă a existat o schemă de corupție la Cadastru. O anchetă penală a fost deschisă după sesizările primite de la ASP. Centrul Anticorupție a refuzat să ne spună câți registratori au statut de bănuit sau învinuit în acest dosar.

ANGELA STARINSCHI, ofițer de presă CNA: „CNA a examinat 3 sesizări din partea Agenției Servicii Publice, care se refereau la unele abateri de la lege comise de unii registratori la înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri din Chișinău. În urma examinării acestora a fost inițiată o urmărire penală, într-un caz. Într-un alt caz s-a intentat o procedură contravențională. Iar în cel de-al treilea caz, în urma examinării, a fost încetată procedura din motivul expirării termenului de prescripție”.

Reprezentanta Departamentului Cadastru ne-a dezvăluit că aproape în toate cazurile identificate în urma unui control la ASP, în care s-a depistat înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri din Chișinău cu abateri de la lege, este vizat un singur registrator. După ce a fost deconspirat, acesta și-a luat concediu de îngrijire a copilului și nici măcar nu a putut fi demis din funcție.

Conducerea Direcției Funciare a Primăriei Chișinău recunoaște că municipalitatea ratează venituri de milioane de lei în buget, după ce mai multe terenuri au fost înregistrate cu drept de superficie cu abateri de la lege.

ANDRIAN GRIGORIȚCHI, șef adjunct Direcția Relații Funciare, Primăria Chișinău: „În momentul în care autoritatea a constatat că în Registrul Bunurilor Imobile a fost înregistrat dreptul de superficie fără respectarea drepturilor legale, noi ne-am adresat către Departamentul Cadastru, Agenția Servicii Publice să fie radiat acest drept. – Și aveți multe astfel de cazuri? – Avem foarte multe cazuri. Sunt foarte multe litigii la ziua de astăzi. Departamentul Cadastru a constatat într-adevăr că unii registratori au încălcat prevederile legale și ei inițiază acțiuni în rectificare. MUSCA Sunt zeci de mii de terenuri, imposibil să le ținem la control pe toate, dar cum noi depistăm momentan se adresează la Cadastru să fie radiat acest drept de superficie, deoarece trebuie să fie decizia Consiliului, prin care să fie stabilite hotarele terenului pentru care se instituie superficia. Da, persoana are dreptul legal la superficie, dar suprafața exactă o stabilește anume Consiliul, nu proprietarul terenului în cauză. Atâta timp cât nu există o decizie a Consiliului nu poate persoana să înregistreze drept de superficie, cu excepțiile care sunt prevăzute în lege”.

Achiziția unui soft pentru monitorizarea contractelor de arendă

În prezent, Primăria Chișinău caută soluții pentru a putea monitoriza mai bine situația contractelor de arendă și a evita ocuparea abuzivă a terenurilor.

ANDRIAN GRIGORIȚCHI, șef adjunct Direcția Relații Funciare, Primăria Chișinău: „La moment este o licitație publică pentru elaborarea unui soft mult mai sofisticat, mai performant, care ar identifica astfel de cazuri practic la zi. Să sperăm că în viitorul apropiat să avem elaborat acest soft care ne-ar permite momentan să depistăm persoanele în cauză...Solicităm contractarea unui serviciu care la ziua de azi să ne prezinte toate datoriile, toate încetările de contract, să nu se mai întâmple așa cazuri.

Din martie 2019, de când au intrat în vigoare prevederile Codului Civil modernizat, Departamentul Cadastru a înregistrat peste 100 de terenuri din municipiul Chișinău cu drept de superficie după persoane fizice sau companii.

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS).

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Bucurii, umbrite de escrocherii: Cum recunoști schemele frauduloase de sărbători

/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale

/VIDEO/ Accident matinal în raionul Sîngerei cu implicarea a două microbuze: Starea pasagerilor

/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților

Ce ne așteaptă la vamă din noul an: Recomandările Poliției de Frontieră în contextul aderării României la spațiul Schengen

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic.

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră.

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”.

Lipsa semnăturilor electronice

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte.

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări.

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți.

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme.

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau.

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari.

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi.

Astfel, softul „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând.

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică.

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”.

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice.

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Stela Mihailovici

Uniunea Europeană se pregătește să ajute financiar Republica Moldova, dacă Federația Rusă va opri furnizarea de gaz de la 1 ianuarie, declară președinta Parlamentului European. /De anul viitor, producătorii de carne de la noi vor putea exporta în Uniunea Europeană carne marinată și cârnăciori. Cererile în acest sens pot fi depuse deja la ANSA. /CNA anunță că a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei, cetățenilor care și-au vândut votul la prezidențiale și la referendumul din această toamnă.