Timp de doi ani, v-am prezentat mai multe scheme prin care statul și autoritățile municipale au fost deposedate fraudulos de terenuri și clădiri publice. Aceste ilegalități aproape de fiecare dată au fost comise cu suportul și complicitatea instituțiilor de stat. Astăzi, vă prezentăm o nouă schemă de corupție prin care Primăria Chișinău riscă să piardă hectare de teren din cauza unei legi aplicate eronat. Beneficiarii sunt persoane bine cunoscute opiniei publice - fostul deputat democrat Vladimir Andronache, un fost consilier din același partid, dar și mai mulți oameni de afaceri.

Acum trei ani, Guvernul democrat condus de Pavel Filip anunța cu mare fast că va moderniza Codul Civil al R. Moldova, aplicând practici bune preluate din Europa. În mai 2018 a și propus în Parlament un proiect de lege în acest sens.

NICOLAE EȘANU, ex-secretar general Ministerul Justiției (31 mai 2018): „ Domnilor deputați, proiectul de lege supus atenției dumneavoastră cred că nu o să exagerez dacă spun că este unul dintre cele mai importante proiecte examinate de actuala legislatură a Parlamentului, deoarece Codul Civil chiar dacă nu este un act superior altor legi organice, în mod formal este considerat de foarte multe persoane drept o Constituție economică a unei țări. Proiectul de lege vine să asigure alinierea Codului Civil al R. Moldova în conformitate cu cele mai moderne reglementări în domeniu”.

În documentul voluminos, care avea zeci de pagini, s-a propus modificarea mai multor acte legislative, printre care și cele ce vizau dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel, au apărut reguli noi de joc la înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri publice, dacă pe acestea existau construcții private.

Prevederi legale aplicate eronat

Atunci când Legea pentru modernizarea Codului Civil a fost dezbătută în plenul Parlamentului, niciun deputat nu a avut întrebări la autori la acest subiect. Nimeni nu a atenționat în Parlament că noile prevederi legale vor deschide portița pentru acte de corupție și abuzuri, iar autoritățile locale vor rămâne de fapt fără terenuri de milioane.

Referindu-se în general la tot proiectul de lege pentru modernizarea Codului Civil, doar deputatul socialist Vasile Bolea a atenționat că noile prevederi vor crea probleme în timp.

VASILE BOLEA, deputat PSRM: „Odată ce va fi adoptat acest act și odată ce va fi implementat, noi nu vom avea modernizare sau evoluție, dar vom aduce haos în sistem. Ați adus unele lucruri legate de moștenire, de dobândire a dreptului de proprietate, de viață privată, sunt foarte multe lucruri care nu aș spune că sunt noi, dar sunt formulate în așa sens că cetățenii noștri și cei care vor trebui să aplice legea, o să aibă multe bătăi de cap”.

Legea a fost votată totuși de majoritatea parlamentară deținută de Partidul Democrat, iar la Cadastru au apărut rapid și solicitările de înregistrare a dreptului de superficie pe terenuri publice atât din Chișinău, cât și din raioanele țării. 

INGA GRECU STĂVILĂ, șefă adjunctă Departamentul Cadastru: „Potrivit Codului Civil modernizat, care a intrat în vigoare la 1 martie 2019, bun imobil se consideră terenul. Clădirile sau construcțiile nu mai sunt bunuri imobile. Ele sunt părți componente ale terenului. Respectiv, cine este proprietarul terenului, se prezumă că este proprietar la tot ce este amplasat pe teren. Și doar în cazul în care există un drept de superficie, atunci clădirea este bun imobil și aparține pe durata superficiei superficiarului. Astfel, pentru a aduce la normalitate situația când pe terenul statului sau al unității administrativ teritoriale sunt situate clădiri private, privatizate, adică pentru a încadra aceste situații în albia noilor reglementări ale Codului Civil modernizat, ori clădirea nu stă în aer, clădirea folosește de fapt terenul statului sau al unității administrativ-teritoriale, legea a prevăzut că de la data de 1 martie 2019 se instituie superficie în baza legii în folosul persoanelor care la acea dată dețin în proprietate o clădire înregistrată în Registrul Bunurilor Imobile pe terenul statului sau al altei autorități teritoriale sau persoane private”.

Cum a ocupat Andronachi abuziv un teren municipal

S-au găsit și dintre cei care au reușit să fenteze noua lege și au ajuns să dețină drepturi asupra unor terenuri publice pe timp nelimitat și la prețuri derizorii. Unul dintre ei este chiar fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, fugit din R. Moldova imediat după alegerile parlamentare anticipate din vara anului trecut.

Pe 28 iulie 2021, la două săptămâni după ce Vlad Andronachi fusese surprins în aeroport, plecând din țară, soția sa Nadejda a reușit să obțină drept de superficie asupra unui teren municipal de 9 ari, situat pe strada Albișoara. Nadejda Andronachi, împreună cu partenera sa de afaceri au luat în arendă de la Primăria Chișinău acest teren încă cu 9 ani în urmă, fiind amenajată aici o parcare cu vânzare de mașini. Pentru 9 ari de pământ, chiar aproape de centrul capitalei, chiriașii au plătit autorităților locale doar 17 mii de lei pe an. Asta în timp ce aici se vând mașini de lux care costă sute de mii de euro.

Potrivit contractului de arendă, semnat cu Primăria care a fost valabil doar până în 2018, Nadejda Andronachi și partenera sa de afacere Valentina Fink-Paraschiv nu aveau dreptul să privatizeze terenul și nici să construiască pe el. Odată cu înregistrarea dreptului de superficie, acestea pot folosi deja terenul municipal pe un timp nelimitat și pot iniția construcții, deoarece la Cadastru lotul este înregistrat ca fiind pentru construcții. De asemenea, legea permite transmiterea dreptului de superficie, ceea ce înseamnă că terenul poate fi vândut sau gajat la bancă, la fel ca o proprietate privată, chiar dacă este municipal.

Un control inițiat la ASP, la finele anului 2021, a scos la iveală faptul că Nadejda Andronachi ar fi obținut superficia pe teren fără a avea acest drept, iar registratorul de la Cadastru, care a examinat cererea, ar fi comis o ilegalitate.

Coincidență sau nu, dar dosarul s-a aflat în gestiunea aceluiași registrator despre care v-am povestit anul trecut la Cutia Neagră. Funcționarul înregistrase ilegal tot un drept de superficie pe 20 de ari de teren municipal, din zona luxoasă a parcului Valea Morilor, pe care își construia casă Vladimir Andronachi.

De 4 ani, Primăria nu încasează niciun leu pentru terenul parcării

Revenim la terenul parcării de pe strada Albișoara și neregulile stabilite de ASP. Legea spune că superficia putea fi instituită în folosul persoanelor fizice, doar dacă acestea aveau o construcţie pe teren, înscrisă în Registrul Bunurilor Imobile până la data de 1 martie 2019. Pe cei 9 ari de pământ de pe strada Albișoara, nu erau construcții, terenul fiind doar îngrădit pentru parcarea auto. Respectiv, foștii arendași nu aveau dreptul la înregistrarea superficiei, susține Agenția Servicii Publice. Instituția s-a adresat în instanța de judecată pentru a anula dreptul la teren înscris pe numele Nadejdei Andronachi.

Pe administratorul parcării nu l-am găsit la fața locului, dar l-am sunat la numărul de telefon indicat la intrarea în clădirea administrativă. Acesta a refuzat să vorbească despre teren și să ne spună cine este proprietarul parcării.

VADIM CHIRPII, administrator parcare: „- Da cu ce întrebare? – Noi realizăm un material la TV8 despre acest teren pe care e situată parcarea și am vrut să vă întrebăm câteva detalii. – Eu nu pot să vă dau detalii pentru că nu sunt stăpân la terenul ăsta. – Știm că nu sunteți stăpân, dar oricum administrați parcarea care se află pe acest teren. – Eu administrez parcarea, dar nu sunt stăpân la această parcare. – Adresați-vă la stăpân, pe cine este înregistrat pământul. Ce-i legat de parcare vorbiți cu stăpânul parcării, dacă vă interesează vreun automobil ceva, discutați cu mine. – Persoanele proprietare din câte înțeleg nu sunt în țară, noi nu le putem găsi. – Dar ce, asta e problema mea că nu-i puteți găsi în țară pe dânșii? – Puteți să ne spuneți cine plătește chiria pe teren? Iată pe 2022, persoanele nu erau deja în țară. Cine a plătit chiria pentru terenul ăsta? – Nu se plătește chiria pe teren la momentul dat cât nu sunt persoanele pe loc”.

Direcția Funciară a Primăriei ne-a confirmat faptul că a încasat bani din chiria terenului de pe Albișoara doar până în iunie 2018, când a expirat contractul de arendă. Iar de atunci,    beneficiarii nu au mai plătit niciun leu, pentru că folosesc terenul municipal.

Un alt teren, cumpărat de la Primăria Chișinău, a fost în proprietatea familiei Andronachi

Clădirea administrativă a parcării a fost construită pe un teren alăturat de 5 ari,  cumpărat în 2010 de către Valentina Fink-Paraschiv de la Primăria Chișinău cu 2,6 milioane de lei. Iar în august 2012, coproprietari ai lotului au ajuns oficial Vladimir și Nadejda Andronachi.

Am identificat pe Facebook profilul Valentinei Fink-Paraschiv și i-am expediat un mesaj în care am întrebat-o despre tranzacțiile cu imobilele de pe strada Albișoara, dar nu am primit niciun răspuns. Fără reacție a rămas și mesajul trimis Nadejdei Andronachi pe aceeași rețea de socializare. Aceasta a părăsit de curând R. Moldova, după ce instanța de judecată i-a permis să meargă la un curs de tratament în Austria, deși femeia de afaceri are interdicție de părăsire a țării. Nadejda Andronachi este cercetată penal împreună cu soțul său, fostul deputat democrat, într-un dosar legat de frauda bancară. 

În toamna anului trecut, la parcarea de pe Albișoara au avut loc percheziții într-un dosar penal inițiat pentru escrocherie. Poliția anunța că a destructurat o grupare criminală care falsifica contracte de vânzare-cumpărare a mașinilor, fiind implicat și un angajat al ASP. La solicitarea Cutiei Negre, Poliția a refuzat să ofere orice informații despre acea operațiune și cine sunt suspecții, motivând că ancheta penală este în desfășurare. Astăzi, parcarea lucrează în regim normal, iar administratorul ei neagă acuzațiile de escrocherie.

VADIM CHIRPII: „Aici au fost percheziții legate de un automobil care a fost cumpărat de cineva și el nu a făcut acte. A cerut plata la automobil de două ori. Asta e problema care a fost. Parcarea nu are nimic cu percheziția sau cu alte situații care se întâmplă”.

Conexiunile lui Andronachi cu „piața” de mașini de pe Albișoara

Deși administratorul a evitat să ne spună direct cine este proprietarul parcării, am identificat mai multe conexiuni care duc la fostul deputat democrat Vlad Andronachi. Mica piață de mașini de lux se numește „Dream Auto”. În 2013, la Chișinău a fost creat un SRL cu aceeași denumire. Ca fondator a figurat un offshore din Belize „Webwest Alliance”, iar administratoare era Carolina Andriuță, jurista lui Vlad Andronachi. În 2015, SRL-ul Dream Auto a fost redenumit în „Hidroenergie-Cons”, iar proprietar în acte a ajuns Fiodor Vasilicov, socrul ex-deputatului Andronachi.

Un alt indiciu este banner-ul afișat și astăzi pe clădirea din parcare, care promovează compania „Victoria Leasing”, o altă proprietate a soților Andronachi.

În noiembrie 2014, chiar înainte ca Andronachi să candideze la alegerile parlamentare, terenul de 5 ari, cumpărat anterior de la Primărie și clădirea administrativă a parcării „Dream Auto”, au fost vândute familiei Gușan. Zinaida și Anatolie Gușan sunt părinții lui Sergiu Gușan, un om de încredere al lui Andronachi. Acesta este administrator al companiei „Universal Proiect”, afiliată lui Andronachi și fondată de același offshore ca și „Dream Auto” - „Webwest Alliance”. Sergiu Gușan a reprezentat la Chișinău și un alt offshore „Black Sea Holdings”, care a preluat în 2013 SRL-ul „Universal Proiect”.

Jurnaliștii de la Rise Moldova au scris anterior că soții Andronachi au fost beneficiarii ambelor companii din Belize. Sergiu Gușan și Carolina Andriuță au primit interdicția de a părăsi țara, fiind cercetați penal pentru spălare de bani în dosarul în care este învinuit Vlad Andronachi și soția sa, beneficiari ai SRL-ului Universal Proiect.

Într-o investigație anterioară v-am povestit la Cutia Neagră  că această companie a ajuns proprietara conacului boieresc Rîşcanu-Derojinscki din centrul Chișinăului, care a fost privatizat. În anul 2009, firma lui Andronachi începuse construcția unui hotel cu 12 niveluri pe terenul fostului conac, iar Banca de Economii a investit aproape 33 de milioane de lei în construcția unui sediu la parterul viitorului hotel. Ulterior, contractul a fost reziliat, dar Băncii de Economii nu i-au fost restituite 26 de milioane de lei. 

Chiar săptămâna trecută Interpolul a decis să-l includă pe Vlad Andronachi în baza de date internațională, fiind căutat pentru arest și extrădare. Interpolul a acceptat cererea procurorilor de la Chișinău în „dosarul fraudei bancare” în care este vizată firma „Universal Proiect”.

În prezent, compania lui Andronachi, deține doar 19% din imobilul din centrul capitalei, iar restul a fost înstrăinat companiei „Exfactor-Grup”, despre care presa a scris de nenumărate ori că era apropiată guvernării democrate și a fost implicată în afaceri cu fostul lider PDM Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

Cum a ajuns „Exfactor” să gestioneze un teren municipal de 2,6 ha

Compania „Exfactor” gestionează astăzi și un teren municipal de 2,6 hectare din sectorul Ciocana al capitalei, după ce la fel, în vara anului trecut, a fost înregistrat un drept de superficie. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru care i-a atribuit terenul de pe Albișoara familiei Andronachi, iar schema a fost similară.

„Exfactor Group” a fost vizată în ultimii ani în mai multe investigații jurnalistice. Este compania care a realizat lucrări de modernizare la Aeroportul Internaţional Chişinău, după ce acesta a fost concesionat firmei „Avia Invest”, controlată de Ilan Şor. În 2018, Exfactor a cumpărat hotelul „Cosmos” de la firma „Infoton-Com, asociată cu Ilan Șor. În același an, Exfactor a fondat compania „Gările Auto Moderne” care a primit în concesiune gările și stațiilor auto din Republica Moldova pentru 25 de ani. Și tot în 2018, Exfactor a cumpărat 5 hectare de teren în apropiere de gara de Nord din Chișinău, care au aparținut companiei Finpar Invest, afiliată lui Vladimir Plahotniuc.

În iulie 2021, Exfactor a depus la Cadastru o cerere pentru a-și înregistra dreptul de proprietate pe 3 construcții nefinalizate, care se află pe strada Industrială, pe un teren municipal de 2,6 hectare. Pământul fusese luat în arendă de la Primăria Chișinău încă în anul 2006 de către compania „Glorinal”. Aceasta urma să amenajeze aici o piaţă pentru comercializarea materialelor de construcţie.

De-a lungul anilor, Glorinal nu a reușit să deschidă piața, iar în 2016 a încheiat un parteneriat cu firma Exfactor, care s-a obligat să construiască singură pe teren o bază de producere și depozitare. Potrivit contractului semnat de cele două firme, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, construcțiile urmau să fie finalizate până în mai 2018, iar Glorinal să primească gratuit 1% din viitorul obiectiv imobiliar.

Reporterul Cutiei Negre s-a întâlnit cu proprietarul „Glorinal”, Vasile Chirică, pentru a afla mai multe detalii despre parteneriatul cu Exfactor. Acesta a refuzat să fie filmat, dar în afara camerei a povestit că firma sa acumulase datorii la plata arendei către Primărie și atunci când a bătut palma cu Exfactor, aceștia și-au asumat să achite restanțele și să plătească arenda pe teren până va expira contractul. În contractul de parteneriat mai scrie că Exfactor trebuia     să-i achite Glorinalului două milioane de lei „în scopul compensării cheltuielilor suportate anterior” pentru terenul de pe strada Industrială.  

În vara anului trecut, registratorul de la Cadastru a înregistrat dreptul de proprietate a Exfactor-ului pe cele 3 construcții începute pe strada Industrială și a modificat tipul grevării pe terenul municipal - din arendă în superficie, dar pe numele Glorinalului. Firma avea contract de arendă semnat cu Primăria pentru 15 ani, însă actul expira peste câteva luni, în noiembrie 2021.

Astfel, existând deja un drept de superficie, Exfactor-ul poate folosi terenul public după bunul plac pentru o perioadă nelimitată de timp, plătind o redevență anuală Primăriei. Taxa stabilită a fost chiar de 3 ori mai mică decât cea de arendă care se plătea anterior pentru teren. Timp de trei ani, din 1 martie 2019 - până la 1 ianuarie 2022, Exfactor a plătit anual Primăriei doar 92 de mii de lei pentru două hectare și jumătate de pământ. Până atunci, taxa anuală de arendă constituia 277 de mii de lei. Începând cu anul 2022, autoritățile municipale au majorat redevența până la 160 de mii de lei pentru terenul de pe strada Industrială. Chiar și așa, este mai avantajos pentru Exfactor decât să cumpere pământul. Lotul de 2,6 hectare are astăzi o valoare de piață de zeci de milioane de lei. Cadastru l-a evaluat încă în anul 2009 la un preț de 10 milioane și jumătate de lei.

Am mers pe strada Industrială să vedem ce a construit pe acest teren compania Exfactor. Paznicul șantierului ne-a spus că lucrările au fost stopate de câteva luni, deși la fața locului am surprins un grup de muncitori. La vederea camerei, aceștia s-au ascuns în una dintre clădiri.

Discuție cu paznicul șantierului de construcție de pe strada Industrială: „Vă spun că nu o să găsiți pe nimeni că acum s-a stopat lucrul. Vedeți ce iarbă crește? - Dar de când s-a stopat? - Are vreo două-trei luni de zile. Dar de ce s-au stopat eu nu pot să vă spun. Iată o să vină șeful și o să vă spună, ori șeful de șantier o să vină și o să vă spună. - Dar băieții ăștia ce construiesc aici? - Iată ei stau, nu fac nimic. - Oamenii nu vin să se odihnească, să stea aici  în clădirea Exfactor. - Ei singuri nu știu la ce au venit. Iată stau cu mașina de dimineață aici.

Potrivit ASP-ului, dreptul de superficie pe cele 2,6 hectare de teren al Primăriei Chișinău a fost înregistrat eronat pe numele Glorinal.  Nici această firmă și nici Exfactorul  nu aveau înregistrate oficial construcții pe acest teren până la data de 1 martie 2019, așa cum prevede legea. Construcțiile au fost înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile în aceeași zi cu superficia pe teren, explică ASP. Instituția s-a adresat în instanță pentru a anula înscrierea din Registrul Bunurilor Imobile și se judecă astăzi cu Glorinalul.  

Vasile Chirică susține că nu știe nimic despre înregistrarea dreptului de superficie pe terenul de pe strada Industrială după Glorinal și prima dată aude că ASP a atras în judecată firma sa. Precizăm că Glorinal se află de mai mulți ani în faliment și compania este gestionată de un administrator de insolvabilitate.

„Exfactor” neagă bănuiala de corupere a registratorului de la Cadastru

Am încercat să aflăm de la directorul „Exfactor”, Vladimir Tonu cum s-a reușit înregistrarea unui drept de superficie pe terenul Primăriei, cu încălcări de procedură, după cum susține ASP. Am mers la sediul firmei din centrul capitalei. Tonu se afla în birou, dar l-a delegat pentru interviu pe avocatul care apără interesele companiei sale.

SERGIU GĂINA, avocat: „Exfactor nu a câștigat nimic prin faptul că a fost schimbat cuvântul din arendă în superficie. Plățile de utilizare a terenului s-au micșorat nu pentru că a fost schimbată arenda cu superficia, dar pentru că au fost înregistrate construcții. Autorizația de construire a fost emisă în 2018. Nu avea sens să iei superficia ca să te bucuri de drepturile prevăzute după modificarea Legii cu privire la autorizarea lucrărilor de construcție. Așa că nu putem spune că Exfactor, în cârdășie cu cineva, și-a înregistrat greșit dreptul de superficie, mai ales că este înregistrat nu după Exfactor, dar după Glorinal. MUSCA În cazul când tu la data de 1 martie 2019 deja aveai un contract, iar contractul de arendă îți stabilea strict care este dimensiunea lotului, coordonatele, atunci nu ai treabă să mergi la autoritatea publică locală și să soliciți emiterea unui astfel de plan (n.r. plan geometric pentru teren)”.

Avocatul neagă categoric o posibilă înțelegere între reprezentanții companiei  cu registratorul de la Cadastru care a examinat dosarul și i-a favorizat la înregistrarea  superficiei pe terenul de pe strada Industrială.

SERGIU GĂINA, avocat: „Exfactor s-a dus și a depus cererile pentru înregistrarea drepturilor de proprietate la ghișeu. Cui ele sunt ulterior repartizate, cine le examinează, Exfactor nu poate să știe în măsura în care el vede doar persoana care stă și cu care interacționează la ghișeu. Mai departe cum parcurg ele acest drum este în afara controlului Exfactor și noi nu putem influența”.

Directorul companiei de construcții Vladimir Tonu ne-a declarat că intenționează în următoarea etapă să cumpere terenul de 2,6 hectare  de la Primăria Chișinău.

Litigiul ASP împotriva unui businessman care a obținut superficie pe 2 ha de teren municipal

Un alt teren de peste două hectare din proprietatea municipiului Chișinău a ajuns, tot în vara anului trecut, în gestiunea unui om de afaceri pentru o perioadă nelimitată, după ce la Cadastru a fost înregistrat un drept de superficie. Și în acest caz a existat anterior un contract de arendă semnat cu Primăria, care a fost înlocuit, iar agentul economic construiește astăzi nestingherit pe acest teren. Investigația noastră a scos la iveală faptul că aceeași persoană și firmele sale au arendat sau au cumpărat de la Primăria Chișinău mai multe terenuri, cu o suprafață totală de 5 hectare.

Pe terenul municipal de 2 hectare, situat pe strada Uzinelor, pentru care ASP-ul solicită astăzi în instanță să fie rectificat dreptul de superficie, înregistrat cu încălcarea procedurii, au fost anterior mai multe construcții ce aparțineau Carierei de piatră Micăuți. În 2005, bunurile au fost vândute societății pe acțiuni Rabel. Iar 3 ani mai târziu, Primăria a acceptat să-i transmită firmei în arendă două hectare de teren pentru exploatarea imobilelor pe care le avea în proprietate. Pe parcursul anilor, societatea pe acțiuni Rabel a gajat bunurile la diferite instituții bancare, dar s-a înglodat în datorii. În 2014, în urma unei decizii definitive a Curții Supreme de Justiție, firma a fost obligată să transmită silit clădirile și dreptul pe terenul arendat de la Primărie, unei bănci în schimbul unui credit pe care nu l-a putut rambursa.

În decembrie 2020, proprietar al imobilelor a ajuns Mihail Grițcan, un om cu afaceri în domeniul construcțiilor. Acesta deține împreună cu fratele său Vasile Grițcan mai multe companii: Polistar, Iacobaș Construct și Polistar Grup.

În iunie 2021, Mihail Grițcan depune o cerere la Cadastru pentru a înregistra un drept de superficie asupra terenului de 2 hectare de pe strada Uzinelor. Cererea ajunge din nou la registratorul vizat în cazurile anterioare, iar acesta înregistrează dreptul pe teren, deși dosarul nu ar fi fost complet. Potrivit ASP-ului, Grițcan trebuia să prezinte obligatoriu un plan geometric al lotului, cu indicarea părţii din teren asupra căreia se instituie superficia, sau o confirmare în scris de la Primăria Chișinău că permite superficia asupra întregului teren municipal de 2 hectare. Asta lipsea la dosar, susține ASP, care a inițiat un proces de judecată pentru a putea rectifica Registrul Bunurilor Imobile și anula dreptul de superficie înregistrat pe numele lui Grițcan.

Omul de afaceri construiește acum pe teren un depozit. La fața locului, nimeni nu a vrut să discute cu reporterul Cutiei Negre. După ce l-a sunat pe proprietar, un angajat a intrat grăbit pe teritoriu și a închis poarta. Mai târziu am reușit să discutăm la telefon cu Mihail Grițcan, care susține că a acționat legal atunci când s-a adresat la Cadastru și nu știe nimic despre procesul de judecată inițiat de ASP împotriva sa.

MIHAIL GRIȚCAN, director SRL Polistar: „De la Primărie s-a depus tot pachetul de documente. Absolut tot, și contractul vechi, și extras, și plan și tot absolut s-a depus, tot pachetul de documente. – Și ați obținut acordul Primăriei ca să înregistrați dreptul și v-ați dus la Cadastru, da? – Eu nu mai țin minte ce am făcut că a fost demult și nu mai țin minte toate întrebările. Eu nu am numai o afacere. Eu am mai mult afaceri. MUSCA Eu am depus toate actele. Acolo oamenii care vor să-mi facă rău și pot să le scoată din dosar, duceți-vă și anchetați lucrurile astea. Nu mă deranjați pe mine cu așa întrebări. Vă rog frumos. MUSCA Eu de la Cadastru nu am primit nicio scrisoare că ei s-au adresat în judecată. MUSCA Dacă Cadastru a socotit că nu-i legal, să se adreseze în judecată. Dacă nu-i legal, las` să o anuleze. Care-i treaba atunci?”

Pentru cele două hectare de teren de pe strada Uzinelor, s-a plătit o redevență anuală Primăriei în mărime de numai 74 de mii de lei pe an, din 2019 până în 2022, ne-a informat Direcția Funciară. Abia din anul curent, taxa a fost ridicată la 129 de mii de lei pe an. Omul de afaceri declară că este gata să cumpere terenul de la Primărie, dar autoritățile locale nu i-ar fi răspuns la solicitări. Cu 13 ani în urmă, terenul a fost evaluat de Cadastru la aproape 6 milioane de lei. Dar de atunci valoarea lui de piață a crescut de câteva ori.

MIHAIL GRIȚCAN: „Primăria nu vrea să-l vândă. Primăria vrea să-și ia chirie. Eu ce treabă am cu asta? - Ați fost, ați depus dosar? Ați încercat să-l cumpărați? – Am scris vreo 3 cereri la Primărie. Niciun răspuns, nimic. MUSCA  Dvs nu sunteți corectă față de problema mea. Eu nu sunt implicat în politică. Nu sunt în laundromat. – Dar noi nu scriem doar despre politicieni. Aici e vorba de un teren municipal. - Eu sunt om de afaceri care lucrez și care plătește taxe la stat. Dacă eu vreau să mă dezvolt în țara noastră și am cumpărat niște imobile. Eu eram bucuros să le cumpăr cu terenul, dacă era privat era încă mai bine. Ce treabă am eu acum dacă așa e legislația la noi?” 

Primăria a ratat jumătate de milion de lei

În anii precedenți, Primăria a ratat venituri din arenda acestui teren. Compania Rabel, care ocupase anterior pământul a acumulat datorii de peste jumătate de milion de lei față de Primărie. Banii ar putea să nu mai fie recuperați, pentru că firma Rabel a falimentat. Primăria ne-a răspuns că „materialele cu privire la validarea creanțelor au fost transmise administratorului de insolvabilitate” al firmei. Pe de altă parte, acesta nu cunoaște nimic despre datoria societății Rabel pentru arenda terenului de pe strada Uzinelor.

ANDREI POSTICĂ administrator de insolvabilitate SA Rabel: „Nu știu, în tabel Primăria nu figurează ca creditor. Cel puțin în tabel nu este. Poate ei au depus-o și nu s-a examinat. Asta e altă situație”.

Scandaluri în care a fost vizată familia Grițcan

Actualul proprietar al construcțiilor de pe terenul Primăriei, Mihail Grițcan a mai fost în atenția jurnaliștilor de investigații, fiind vizat în anchete ce țin de tranzacţii  cu terenuri municipale. Ziarul de Gardă a scris anterior despre un teren de pe strada Mircești, care a fost luat în arendă de la Primărie, apoi cumpărat de firma Polistar a fraților Grițcan și ulterior vândut unei alte companii care a construit acolo, cu abateri de la lege, un bloc locativ. Compania constructoare avea legături cu un fost şef al Inspecţiei de Stat în Construcții.

În 2014, Ziarul Național scria despre construcția scandaloasă a unui bloc de locuit lângă parcul La Izvor. Terenul fusese luat în arendă de la Primăria Chișinău în 2010 de Olimpiada Griţcan, mama fraților Vasile și Mihai Grițcan, o bătrână care avea pe atunci 75 de ani și locuia într-un sat din raionul Căușeni. Deși în contractul de arendă semnat cu Primăria scria că pe teren va fi construit un „obiectiv comercial”, ulterior pământul a fost vândut de Grițcan unei firme care a ridicat acolo un bloc locativ.

MIHAIL GRIȚCAN: „Acolo, când m-am apucat, am vrut să construiesc pentru ce a fost dat terenul, acela din parc. Au venit toți oamenii ceia și cereau bani de la mine. Erau puși la cale. Și eu cam știu de cine erau puși la cale, pe timpul cela. Eu știu, dar nu vreau să spun prin telefon. Și eu am zis că nu dau bani la nimeni, scap de el și îmi caut de drumul meu și m-am refuzat. M-am dus să construiesc în partea cealaltă, să-mi iau autorizație și nu au vrut să-mi dea autorizație, la Buiucani.Eu am început acolo, adică nu eu, noi familia am vrut să construim. Au început problemele. Tot cineva a pus la cale să-mi creeze probleme și mă deranjau. Am vândut, pentru că am ridicat mâinile în sus. Am zis că duceți-vă naibii de țara asta de nebuni. Eu nu am mai construit blocul, care e problema dvs? La Buiucani pot să vă spun și numele consilierului care m-a sunat și m-a amenințat, pe timpul cela la Primărie. Mi-a zis că tu nu o să construiești niciodată aici. Și nu am construit. Am vândut și m-am dus în drumul meu, pentru că mafia e mare în țară. Oamenii care plătesc bani și primesc autorizații, ei construiesc blocuri locative și merg înainte în Chișinăul ăsta”.

Încă 3 ha de pământ, cumpărat sau arendat de la Primărie de familia Grițcan

Mama omului de afaceri, Olimpiada Grițcan a mai cumpărat de la Primăria Chișinău un teren de 12 ari pe strada Uzinelor 138, unde a fost pornită construcția unui centru comercial. În 2019, bătrâna i-a transmis imobilele, prin donație, fiului său Mihai Grițcan.

Tot Olimpiada Grițcan a arendat în 2010 de la Primăria Chișinău 82 de ari de teren pe strada Vadul Bâcului, cu intenția de a construi o bază de producție și depozitare. Pe teren sunt înregistrate mai multe construcții nefinalizate, care în toamna anului trecut la fel au ajuns prin donație la Mihai Grițcan de la mama sa.

MIHAIL GRIȚCAN: „Eu l-am cumpărat la licitație cu un scop. Am vrut să fac depozit mare de materiale de construcție. Poate la anul o să mă apuc. Poate o să crească copiii mai mari și o să vrea să se apuce ei. Asta e problema mea. Eu am luat atunci, 12 ani în urmă. Care e treaba dvs? - De ce ați înregistrat acele drepturi de arendă pe mama dvs. De ce nu pe numele dvs, a companiei Polistar? De ce pe numele mamei, o bătrână care stă într-un sat? – Corect. Mama a vrut să facă pentru noi, pentru copii ceva ca să stea acasă și să nu plece peste hotare. – Mama, la 80 de ani din sat ia terenuri în Chișinău ca să facă, da? – Care-i problema? Contravine legii că e pe numele ei? Eu asta vreau să vă întreb.  – Nu contravine, dar e dubios. E lipsă de transparență. - Asta trebuia să fie afacere de familie. Iată de ce s-a pus pe mama. Ca să pui pe companie trebuie să te duci la registrul comerțului, să scoți extras până la licitație. Asta e umblătură și timp pe drum. Asta e cheltuială de bani, taxe la Registru. Care e problema că eu mă duc ca persoană fizică și mă înregistrez și o cumpăr ca persoană fizică? Eu nu văd nicio problemă”.

Pe strada Uzinelor, compania Polistar a fraților Grițcan  mai are câteva terenuri, cu o suprafață totală de două hectare, pe care le-a arendat, iar apoi le-a cumpărat în rate de la Primăria Chișinău. Aici își desfășoară activitatea compania „Iacobaș Construct”, gestionată tot de Mihail Grițcan. 

MIHAIL GRIȚCAN: „- Dvs și companiile dvs anterior au mai luat în arendă...- Am luat și o să mai iau, pentru că eu îmi permit. Eu am bani. Dvs uitați-vă la venituri, ce venituri am eu, în primul rând.

Fost consilier PDM, beneficiarul unor terenuri într-o zonă de lux a Chișinăului

De-a lungul anilor, Primăria Chișinău a pierdut nu doar terenuri de la periferia capitalei, unde diverși agenți economici își dezvoltă afaceri, dar și pământuri în zone rezidențiale, considerate de lux pentru chișinăuieni. De exemplu, un fost consilier local din Căușeni al Partidului Democrat, a ajuns beneficiarul unor terenuri din sectorul Râșcani al capitalei, profitând de prevederile legii care permit înregistrarea dreptului de superficie pe terenuri publice. Înregistrările la Cadastru au fost efectuate de același funcționar. Ex-consilierul democrat este cunoscut opiniei publice, fiind anterior condamnat penal pentru evaziune fiscală de 21 de milioane de lei.

Într-o zonă de lux, aproape de centrul capitalei, pe stradela Aerodromului, deține astăzi terenuri Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială Căușeni a Partidului Democrat. Primul teren din zonă, de 10 ari,  ex-consilierul Petru Gogu l-a cumpărat în anul 2012. După cum ne-au spus vecinii, în afara camerei video, imediat după această achiziție, au fost asaltați de Gogu cu diverse oferte să le vândă casele pe care le aveau aici. Construcțiile vechi nu se mai încadrează în peisajul acestui cartier împânzit cu imobile luxoase.

În iunie 2014, familia care locuia chiar alături de terenul cumpărat de Petru Gogu, și-a vândut casa cu 15 ari de pământ. Imobilele nu au fost însă înregistrate pe numele lui Petru Gogu, ci al fiului său Marin. Ulterior, o jumătate cotă parte a fost trecută în proprietatea unei rude a acestora Ion Gogu. Cei 15 ari de teren nu au fost privatizați de vechii proprietari ai casei și aparțin oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut dreptul de superficie pe teren. Registratorul de la Cadastru i-a acceptat cererea cu abateri de la lege. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului pe care era aplicată doar parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, fară nicio semnătură.

INGA GRECU STĂVILĂ, șefă adjunctă Departamentul Cadastru: „Iată 15 ari și casa e aici. Respectiv, registratorul a înregistrat superficia pe întregul teren, fără plan, fără ca Consiliul să spună nu, eu îți dau doar atâta superficia”.

În plus, funcționarul de la Cadastru a înregistrat dreptul de superficie doar pe numele lui Marin Gogu, deși o jumătate cotă-parte din imobile are oficial alt proprietar - Ion Gogu. În Registrul Bunurilor Imobile fiind introdusă mențiunea „pentru toţi coproprietarii”.

Și mai mult șochează răspunsul primit de la Primăria Chișinău. La solicitarea Cutiei Negre, autoritatea locală a precizat că acest teren nu este astăzi atribuit nimănui. Asta înseamnă că Gogu nici măcar nu plătește o redevență pentru teren în bugetul Primăriei. Agenția Servicii Publice a inițiat un proces de judecată împotriva lui Marin Gogu, pentru a rectifica dreptul de superficie înregistrat pentru cei 15 ari de teren municipal.

7 ari care nu au putut fi legalizați de foștii proprietari ai casei, dar cumpărați cu ușurință  de Gogu de la Primărie cu 700 de lei

Vizavi de terenul aflat în litigiu, Ion și Marin Gogu au o altă proprietate - o casă veche pe care au cumpărat-o în 2017. Aceasta este situată pe 7 ari de teren, care la fel au aparținut Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu Primăria pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanța supremă. Autoritatea locală a reușit să demonstreze la CSJ că terenul public a fost ocupat abuziv.

În vara anului trecut însă, Ion Gogu a reușit însă să obțină drept de superficie pe cei 7 ari de teren, în aceeași zi în care a fost înregistrat și dreptul pe lotul de alături după Marin Gogu. Peste câteva luni, în noiembrie 2021, Consiliul Municipal Chișinău a decis să-i vândă pământul lui Ion și Marin Gogu. 

În decizia CMC prin care s-a acceptat vânzarea terenului, nu scrie exact prețul plătit de Gogu, fiind inclusă doar mențiunea „preț normativ". Cutia Neagră a aflat că Gogu a plătit Primăriei un preț derizoriu - 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, iar astăzi valoare lui de piață este de câteva ori mai mare.

Direcția Funciară a Primăriei ne-a informat că este deja înregistrat și un proiect de decizie pentru vânzarea unei părți din celălalt teren, cu drept de superficie pe Marin Gogu, tot la preț normativ. Decizia urmează să fie votată de CMC. În 2005, lotul de 15 ari a fost evaluat de Cadastru la aproape un milion de lei.

Cei care locuiesc în zonă îl cunosc pe fostul consilier din Căușeni, Petru Gogu și în afara camerelor video ne-au declarat că anume el ar fi cumpărat terenurile.

Petru Gogu a evitat să dea răspunsuri despre tranzacțiile imobiliare de la Chișinău

Petru Gogu nu mai deține funcții publice din noiembrie 2019 și în zadar am încercat să-l căutăm în orașul Căușeni, acolo unde a fost consilier local și unde avea deschisă o fabrică de țigări. Mai mulți oameni ne-au spus că acesta nu mai locuiește la Căușeni. Ar fi fugit din țară după ce a fost vizat într-un dosar penal deschis pentru contrabandă cu țigări. Iar fiul său Marin Gogu s-ar afla în Federația Rusă, ne-au spus localnicii în afara camerei video. Pe de altă parte, avocatul acestora a negat informația și ne-a asigurat că clienții săi nu au fugit din R.Moldova.

Deoarece Petru Gogu nu mai este consilier raional la Căușeni, am încercat să-l căutăm la această adresă din oraș. Aici este înregistrată una dintre companiile sale. Tot aici își are viza de reședință fiul său Marin Gogu. Nu am găsit pe nimeni acasă. Vecinii ne-au spus că aici locuiește mama lui Petru Gogu care este bolnavă și stă la pat, iar fostul funcționar mai vine uneori să o viziteze.

Pe aceeași stradă din orașul Căușeni își are viza de reședință și Ion Gogu, cel care s-a legat cu Marin Gogu în afacerea imobiliară de la Chișinău. Încercările noastre de a-l găsi aici au eșuat. Actualii proprietari ai casei ne-au spus că acesta nu mai locuiește aici. Ei au cumpărat imobilul cu patru ani în urmă.

Discuție cu proprietara casei: „- Pe Ion Gogu îl cunoașteți? - Nu-l cunosc. Nu-i rudă de-a dumneavoastră? -Nu,nu. Pe doamna Lidia Gogu, da. Eu de la ea am cumpărat casa. Dar cine-i Ion… - Dar pe Petru Gogu îl cunoașteți, care a fost consilier raional? - E fratele Lidiei. Ei sunt mai mari ca mine. Eu nu-i cunosc”.

Imediat după vizita echipei Cutiei Negre la Căușeni, am fost contactați la redacție de avocatul lui Petru și Marin Gogu, care s-a interesat pentru ce îi căutăm. Prin intermediul avocatului, le-am trimis acestora întrebările pe care le avem vizavi de tranzacțiile imobiliare de la Chișinău. Până la publicarea investigației, nu am primit niciun răspuns.

Ex-consilierul democrat, condamnat pentru evaziune fiscală de 21 milioane lei

Fostul lider democrat de la Căușeni, Petru Gogu, a fost implicat în 2017 într-un mare scandal, după ce s-a aflat că fabrica sa de țigări a făcut evaziune fiscală de zeci de milioane de lei. Atunci, oamenii legii au descins cu percheziții la fabrică, iar Petru Gogu și fiul său au fost arestați. Marin Gogu administra compania „Imperial Unit”, care deținea fabrica de țigări. Iar coproprietară a firmei era o societate din Dubai, unde tatăl său Petru Gogu era acționar. 

Compania fusese indicată de Gogu  în prima sa declarație de avere, depusă din funcția de consilier local la Căușeni, iar în următorii ani a dispărut din declarații.

Petru și Marin Gogu au scăpat în 2017 de închisoare după ce și-au recunoscut integral vina și au întors statului 21 de milioane de lei, prejudicii cauzate prin evaziune fiscală. Dosarul a fost judecat într-o lună, în procedură simplificată. Judecătoria Chișinău le-a aplicat celor doi doar amenzi, deși pentru evaziune fiscală în proporții mari, aceștia riscau să ajungă după gratii pentru 5 ani.

În 2018, presa a scris că aceeași fabrică de țigări din Căușeni era vizată într-un nou dosar penal, deschis de această dată pentru contrabandă. Angajații SIS și PCCOCS au făcut atunci noi percheziții la fabrica lui Gogu. La începutul anului curent, procurorii au anunțat că au anihilat o schemă infracțională de fabricare și vânzare a țigărilor, inclusiv în zonele duty-free. Iar jurnaliștii au scris că ar fi implicată din nou fabrica de la Căușeni.

În prezent, SRL-ul Imperial Unit, care deține fabrica, nu mai este înregistrat pe numele lui Gogu, ci al unei companii străine. Iar ca beneficiar apare un cetățean din Ucraina. Pe de altă parte, clădirea din Căușeni, în care își are sediul juridic „Imperial Unit” continuă să fie în proprietatea lui Marin Gogu.

Dosar penal la CNA privind înregistrarea dreptului de superficie pe terenuri publice

Revenind la terenurile publice și neregulile identificate la înregistrarea dreptului de superficie, am aflat că Centrul Național Anticorupție verifică în prezent dacă a existat o schemă de corupție la Cadastru. O anchetă penală a fost deschisă după sesizările primite de la ASP. Centrul Anticorupție a refuzat să ne spună câți registratori au statut de bănuit sau învinuit în acest dosar. 

ANGELA STARINSCHI, ofițer de presă CNA: „CNA a examinat 3 sesizări din partea Agenției Servicii Publice, care se refereau la unele abateri de la lege comise de unii registratori la înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri din Chișinău. În urma examinării acestora a fost inițiată o urmărire penală, într-un caz. Într-un alt caz s-a intentat o procedură contravențională. Iar în cel de-al treilea caz, în urma examinării, a fost încetată procedura din motivul expirării termenului de prescripție”.

Reprezentanta Departamentului Cadastru ne-a dezvăluit că aproape în toate cazurile identificate în urma unui control la ASP, în care s-a depistat înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri din Chișinău cu abateri de la lege, este vizat un singur registrator. După ce a fost deconspirat, acesta și-a luat concediu de îngrijire a copilului și nici măcar nu a putut fi demis din funcție.

Conducerea Direcției Funciare a Primăriei Chișinău recunoaște că municipalitatea ratează venituri de milioane de lei în buget, după ce mai multe terenuri au fost înregistrate cu drept de superficie cu abateri de la lege.

ANDRIAN GRIGORIȚCHI, șef adjunct Direcția Relații Funciare, Primăria Chișinău: „În momentul în care autoritatea a constatat că în Registrul Bunurilor Imobile a fost înregistrat dreptul de superficie fără respectarea drepturilor legale, noi ne-am adresat către Departamentul Cadastru, Agenția Servicii Publice să fie radiat acest drept. – Și aveți multe astfel de cazuri? – Avem foarte multe cazuri. Sunt foarte multe litigii la ziua de astăzi. Departamentul Cadastru a constatat într-adevăr că unii registratori au încălcat prevederile legale și ei inițiază acțiuni în rectificare. MUSCA Sunt  zeci de mii de terenuri, imposibil să le ținem la control pe toate, dar cum noi depistăm momentan se adresează la Cadastru să fie radiat acest drept de superficie, deoarece trebuie să fie decizia Consiliului, prin care să fie stabilite hotarele terenului pentru care se instituie superficia. Da, persoana are dreptul legal la superficie, dar suprafața exactă o stabilește anume Consiliul, nu proprietarul terenului în cauză. Atâta timp cât nu există o decizie a Consiliului nu poate persoana să înregistreze drept de superficie, cu excepțiile care sunt prevăzute în lege”. 

Achiziția unui soft pentru monitorizarea contractelor de arendă

În prezent, Primăria Chișinău caută soluții pentru a putea monitoriza mai bine situația contractelor de arendă și a evita ocuparea abuzivă a terenurilor. 

ANDRIAN GRIGORIȚCHI, șef adjunct Direcția Relații Funciare, Primăria Chișinău: „La moment este o licitație publică pentru elaborarea unui soft mult mai sofisticat, mai performant, care ar identifica astfel de cazuri practic la zi. Să sperăm că în viitorul apropiat să avem elaborat acest soft care ne-ar permite momentan să depistăm persoanele în cauză...Solicităm contractarea unui serviciu care la ziua de azi să ne prezinte toate datoriile, toate încetările de contract, să nu se mai întâmple așa cazuri.

Din martie 2019, de când au intrat în vigoare prevederile Codului Civil modernizat, Departamentul Cadastru a înregistrat peste 100 de terenuri din municipiul Chișinău cu drept de superficie după persoane fizice sau companii.

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul  International Media Support (IMS).

O autogară privată deschisă la doi pași de Gara de Nord din Chișinău a provocat un război între transportatorii de rute interurbane și a scos la iveală mai multe interese și conexiuni politice. Compania care gestionează noua gară este acuzată de concurență neloială și de protecție din partea unor instituții de stat. Proprietarii gării au fost cei mai mari sponsori ai PAS la parlamentarele de anul trecut și în mod ciudat au reușit să obțină actele permisive pentru amenajarea gării exact în perioada în care au făcut primele transferuri pe contul electoral al partidului de guvernare. Scandalul din jurul gării a scos la iveală și o schemă imobiliară cu implicarea Primăriei Chișinău.

Câteva săptămâni în urmă, zeci de microbuze au fost parcate în semn de protest în fața sediului Agenției Naționale de Transport Auto (ANTA). Șoferii au protestat față de autorizarea unei gări private în imediata apropiere de Gara de Nord din Chișinău, acuzând compania care a deschis gara că efectuează rute clandestine, iar pe ANTA că i-ar proteja interesele agentului economic.

„Face ceea ce dorește. Prin intermediul unor politicieni și-a cumpărat biletul de a nu respecta legea, de a scuipa pe toți și de a prelua ceea ce îi place lui. Vă spun că nu în cadrul legal. Este una concurența și este altceva când preiei afaceri. Noi nu vorbim de concurență. Noi suntem concurenți cu ei pe alte rute unde într-adevăr au orele lor pe traseele lor. Noi vorbim de activitate de la un punct neautorizat, pe trasee și la ore neautorizate. ANTA este unicul organ care trebuie pentru fiecare caz să aplice amendă. ANTA se joacă, ba le dă scrisori, ba le dă recomandări, iar când noi am zis că  facem protest, ANTA le-a facut un proces-verbal. În loc să facă 30 pe zi, face unul pe săptămână și tot așa. ANTA ne hrănește cu scrisori”, a declarat la protest Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor Auto (APOTA).

Donațiile către PAS și autorizația obținută pentru autogară

Gara privată care este mărul discordiei a fost amenajată de compania Pond-Trans cu sediul în nordul țării. Firma a fost fondată de Parcul de Autobuze și Taximetrie Nr.9 din Briceni, care aparține familiei Pop. Aceasta a fost cel mai generos sponsor al partidului de guvernare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Despre asta, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o investigație din toamnă. Membrii familiei Pop, dar și două firme conectate la ei, au donat PAS-ului peste 600 de mii de lei.

Pond-Trans a inițiat procesul pentru a-și deschide propria gară pe strada Calea Moșilor 2 încă vara trecută, înainte de alegeri. Pe 7 iulie 2025, compania a cerut Preturii sectorului Râșcani, în administrarea căreia se află zona, să-i permită să amenajeze o autogară. În aceeași zi, pretorul Mihail Furculiță a semnat un aviz pozitiv. Astăzi, pretorul susține că a fost vorba de o simplă scrisoare, fără efect juridic.

Mihail Furculiță: - S-a depus o cerere și s-a dat răspuns. Nu suntem noi emitenții și nu suntem cei care autorizează gara. Autorizează ANTA.

Reporter TV8: - Atunci care era necesitatea acestui document pe care l-ați semnat?

Mihail Furculiță: - Din punct de vedere al salubrizării, al accesului pentru autospeciale pentru salubrizare a terenului adiacent. Doar atât. Primarul urmează să semneze dispoziția. Acesta nu este un act permisiv. Este o scrisoare dată agentului economic conform solicitării.

Chiar dacă pretorul afirmă că avizul său nu a fost un act oficial, anume scrisoarea Preturii Râșcani a stat la baza dosarului companiei Pond-Trans, depus la ANTA, în care a solicitat înregistrarea activității de autogară pe Calea Moșilor. Funcționarul de la ANTA, care a examinat dosarul, a refuzat de două ori să înregistreze compania, motivând că este necesară „decizia organului executiv al autorității publice locale”, adică decizia primarului de Chișinău Ion Ceban.

Ion Ceban: - Eu știu că Pretura sectorului Râșcani a primit o astfel de solicitare și a acționat în conformitate cu prevederile legale. În rest, autorizațiile în această privință sunt emise de autoritățile publice centrale.

Reporter TV8: - Agentul economic a făcut un demers către primarul municipiului Chișinău să autorizeze o asemenea activitate de gară?

Ion Ceban: - Voi concretiza. Eu pe zi am câte 500-1000 de scrisori. Dacă îmi permiteți, voi verifica suplimentar.

Fără a anexa la dosar o decizie a primarului așa cum i s-a cerut, pe 12 septembrie 2025, Pond-Trans a solicitat din nou la ANTA înregistrarea activității de autogară. Întâmplător sau nu, chiar în aceeași zi, SRL Autotestare, fondată și administrată de Mihai Pop, a făcut prima donație către PAS în campania electorală, în valoare de 100 de mii de lei. Pe 15 septembrie, ANTA a înregistrat Pond-Trans în „Registrul de activități conexe” - document care a permis activitatea de autogară pentru agentul economic. După asta, au urmat și alte donații ale familiei Pop către PAS în electorală.

Mihai Pop: -  Decizia primarului este o interpretare a legii, pentru că legea expres spune decizia autorității locale și anume a organului executiv. Noi am vazut-o și o vedem în continuare că Pretura la fel face parte din organul Executiv. Dacă ne uităm pe lege vedem atribuțiile pretorului de a lua decizii de amenajare a spațiilor  cu destinațíe social-economică, iar din punctul nostru de vedere, gara este un spațiu cu destinație social-economică. Legea de reglementare a activității de întreprinzător clar stipulează că e în obligația organului emitent să solicite de la celelalte structuri avize, acte permisive. În cazul în care ele nu le prezintă se percep ca răspuns tacit, un acord. Și a doua este că în cazul în care există divergențe pe interpretarea legii, prioritate are solicitantul, unde noi de fapt ne regăsim.

Reporter TV8: - A treia încercare de pe 12 septembrie, când ați notificat ANTA din nou să vă înregistreze activitatea de autogară a fost în aceeași zi în care ați făcut prima donație către PAS în campania electorală. Cum explicați această coincidență?

Mihai Pop: -   Nu știu ce să vă zic. Nu aș vrea să amestec aceste subiecte. În primul rând, donația către partidul de guvernare nu are nicio legătură cu activitatea noastră economică, pentru că noi, ca familie, avem anual alocate anumite bugete pentru biserici, case de copii, familii vulnerabile. Noi ne strîngem o dată în an și decidem ce sumă alocăm și vă putem prezenta și dovezi că sumele sunt mult mai mari decât ceea ce s-a alocat la partidul politic.

Vina este pasată pe funcționarul de la ghișeul ANTA

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în subordinea căruia se află ANTA, susține că problema a apărut din cauza unor interpretări incorecte ale legii și nu e vorba despre protejarea unor interese economice.

Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: - Acea gară a fost înregistrată în baza unui document permis oferit de către Pretura sectorului Râșcani. Ulterior, prin întrebările adresate de ANTA Primăriei orașului Chișinău, primarului general, dacă a oferit astfel de împuterniciri pentru pretori de sector, răspunsul a fost că nu a oferit.

Reporter TV8: - Nu trebuia ANTA înainte de a-i oferi dreptul de activitate să verifice actele pretorului?

V. Bolea: – Cu siguranță noi mai avem gări care funcționează în baza autorizațiilor de la pretori pe perimetrul orașului Chișinău. ANTA a primit ordin să investigheze toate cele 41 de gări și să vadă baza legală de funcționare a lor.

Reporter TV8: - Cineva din cadrul ANTA a fost penalizat pentru faptul că a emis un act permisiv autogării în baza unei scrisori a pretorului care nu era temei?

V. Bolea: - Legea a intrat în vigoare în luna iulie, cand am spus în mod expres că acceptul sau permisele sunt semnate de primar. Până atunci Codul Rutier prevedea previziuni foarte incerte de genul administrația publică locală. Și persoana care a stat la ghișeu, care a recepționat documentele și a semnat, a înregistrat, a notificat înregistrarea, probabil nu cunoștea. Era un angajat de la ghișeu. Este ghișeu unic unde se lucrează și se oferă acea notificare, pentru că gările nu funcționează în baza documentelor permisive, adică nu eliberăm autorizații de funcționare a unor gări.

Acuzațiile transportatorilor

Din toamnă, autogara privată de pe Calea Moșilor a început să activeze. Microbuzele companiei Transportlux a familiei Pop deservesc mai multe rute care circulă spre nordul țării. Două peroane, unde staționează unitățile de transport, au fost amenajate chiar lângă trotuarul de la marginea drumului. Astfel, transportatorii care pornesc din Gara de Nord se plâng că le fură pasagerii, oprindu-i din drum.

Anatol Bădărău, transportator Ocnița: „Două opriri de bază avem prin care ajung călătorii în Gara Nord. Astea sunt ambele opriri de pe strada Ismail: una vizavi de Tutun CTC și a doua oleacă mai la deal. Cum debarcă călătorii din troleibuz, obligatoriu trec pe lângă dânșii. Toți șoferii stând pe trotuarul respectiv, nici mare efort nu trebuie, pur și simplu îi trag la ei. Le arată cu mâna rutierele. Ele stau câte 4-5 în rând. Pur și simplu îmbarcă toți călătorii la rând care merg, începând cu primul sat de după Orhei și până la Briceni. Ei nu aleg. Au încărcat rutiera și au plecat. Pe măsura îmbarcării pleacă. Nici nu respectă itinerarele și nimeni nu vede lucrul ăsta. E ceva normal”.

Viorel Ciocan, transportator Edineț: „Băieții au lucrat din Gara de Nord. Ei foarte bine cunosc orele de plecare din Gara Nord și la moment, dacă nu au niciun control, ei se folosesc. Dacă cursa e la 8:20 din Gara Nord, ei se pornesc la 8:15. Vânzările din Gara Nord din luna octombrie până în luna martie vreo 60% sunt minus. Imaginați-vă la un microbuz cu 20 de locuri ce cheltuială avem. Am rămas acum numai cu cheltuielile. Nici nu acoperim cheltuielile. Chestia e serioasă.  Nu știu cât o să mai întindem. O cursă am oprit-o din octombrie. Nu o mai facem deloc. Era o cursă Edineț și câteva sate. Ne scăpa vinerea când după masă era flux de călători. Studenții și bugetarii după lucru se duceau acasă. Dacă pun mașini adăugătoare, la noi iarăși nu nimerește nimeni. Și în ziua de vineri deja tot acel flux de călători îl avem ca în zilele de lucru”.

Mihai Pop declară că fima familiei sale nu admite nereguli și face o concurență corectă.

„Să ne imaginăm două rețele comerciale în care una protestează împotrivă la alta pe motiv că dă condiții mai bune sau prețuri mai bune sau că e poziționată mai bine. Nu prea sunt de acord că toți călătorii trec pe acolo pentru că este o altă parte care vin din partea pieții din câte cunosc eu. Haideți să nu ne gândim că pasagerii noștri sunt ca o stână, unde i-ai pus acolo au venit. Nu, pasagerul alege.  Noi am căutat și alte locații și am găsit această locație. Nu a fost o decizie spontană. Am vorbit poate și la Topaz să ne ofere loc să putem încărca acolo.

De asemenea, Transportlux este acuzată că efectuează curse neautorizate și dublează rutele altor transportatori cu scopul de a le falimenta afacerile.

Anatol Badarau: „La mine pleacă microbuzul din Gara de Nord la 17:35. S-a dus șoferul meu acolo și a fotografiat cum stă la dânșii microbuzul cu 17:35, dar ei au rută la 18:10. Ei se pornesc de facto înainte la cursa noastră. Toți călătorii vin pe acolo și se îmbarcă la dânșii. Noi rămânem fără călători. Cel mai interesant că ANTA știe tot și numai teoretic lucrează, pune amenzi, dar de facto, le fac câte două amenzi pe zi și asta e tot. Straniu lucru. Nimeni nimic nu observă. Să fost alt transportator, demult era și înghițit, și boțit, și răsturnat. Asta e țara moldavă”.

Iurie Școlnic, transportator Bălți. „Concurenții? Nici nu pot să-i numesc concurenți. Ne dublează cursele. Ajung cu o oră și jumătate înainte de timp în Bălți și iarăși iau oameni și pornesc înainte, fără de a se însemna la gară. Cu gările ei nu au treabă. Ei nu activează prin gări.  Am scris ălângeri la ANTA, la CNA. Avem răspunsuri că se examinează, dar niciun rezultat pozitiv.

Cursă efectuată neautorizat, documentată de echipa TV8

La solicitarea Cutiei Negre, ANTA ne-a prezentat lista celor 29 de curse regulate deservite de Parcul de Autobuze și Taximetre nr. 9 din Briceni și SRL Pond Trans. Printre ele nu se numără cursa directă Chișinău-Bălți. Totuși, transportatorul preia pasageri pe acest itinerar la bordul unor microbuze care circulă spre alte localități, dar tranzitează capitala de nord a țării. De exemplu, pe microbuzele pe care le-am surprins la filmări erau plăcuțe pe care scria mășcat Bălți și doar cu litere mărunte erau notate rutele autorizate spre satele Criva sau Larga.

Unul dintre microbuze, pe care era scris Bălți, Lipcani, Edineț, Briceni a pornit de pe peron, plin cu pasageri, exact la ora 12.00. În lista pe care ne-a prezentat-o ANTA nu există nicio cursă autorizată la ora 12.00.

Pe de altă parte, un transportator din Gara de Nord, care deservește cursa Chișinău-Lipcani, autorizată pentru ora 12:05, avea doar trei pasageri.

Mihai Pop a respins categoric acuzațiile privind desfășurarea activității ilicite.

„Avem o cursă la 11:47 și eu vreau să cred că a fost un caz că s-a reținut un pasager pe care îl așteptau. Dacă șoferul a încălcat regulamentul, noi o să-l sancționăm post factum”, a comentat Mihai Pop.

Omul de afaceri se laudă că firma familiei sale este unica din țară care eliberează  tuturor călătorilor bonuri fiscale la achiziția biletelor. Totuși, echipa Cutiei Negre a surprins mai multe persoane care s-au apropiat de microbuze direct de pe trotuar, au plătit banii pentru călătorii șoferilor, fără a primi bonuri fiscale și au urcat în microbuze.

Mihai Pop: - Anul trecut doi băieți i-am concediat din cauza asta. Și au venit și au plâns. El dacă nu bate cec, atunci pune banii în buzunar.

Reporter TV8: - Înseamnă că dvs admiteți că se întâmplă și astfel de situații?

Mihai Pop: - Mai mult ca atât, noi penalizăm așa situații și le penalizăm dur.  

Autorizația de autogară a fost anulată de ANTA

Începând cu luna octombrie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a trimis nenumărate scrisori către ANTA, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, dar și Centrului Național Anticorupție în care s-a plâns pe activitatea gării private de pe Calea Moșilor. Într-un final, ANTA a stabilit că scrisoarea Preturii Râșcani nu putea fi temei la înregistrarea activității de autogară și pe 16 decembrie a radiat compania Pond-Trans din  Registrul activităților conexe.

ANTA a dispus ca toate microbuzele să revină în Gara de Nord. Însă, agentul economic nu s-a conformat și continuă să activeze în gara sa. Din decembrie, inspectorii ANTA au desfășurat doar 3 controale în această gară în cadrul cărora au constatat mici ilegalități și au aplicat 6 amenzi în sumă de 21 de mii de lei. 

Compania Pond-Trans nu intenționează să sisteze activitatea gării până când nu va exista o decizie definitivă a instanțelor de judecată. Pe 5 ianuarie, Pond-Trans a cerut în instanță suspendarea executării deciziei ANTA. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.  Litigiul s-a mutat la Curtea de Apel Chișinău. Prima ședință a fost programată pe 26 martie.

Miahi Pop: - A fost refuzată măsura asiguratorie. Acolo suntem la apel, dar pe fond noi nu am avut nicio ședință. Din 30 decembrie 2025 au intrat în vigoare noile prevederi ale legii actelor permisive care spune expres că în cazul în care actul permisiv nu este stipulat în lista actelor permisive atunci nimeni nu poate să-l invoce și să aplice sancțiuni. Iar autorizația de gară nu este în lista actelor permisive. Adică, subiectul este cumva epuizat.

Reporter TV8: - Dvs sunteți sigur de un eventual câștig în instanța de judecată?

Mihai Pop: - Instanța decide. Eu citesc legea și așa se spune în legea pentru antreprenori și eu mă conduc după ea. Atât!

Ministrul infrastructurii Vladimir Bolea neagă faptul că activitatea gării  ar fi  protejată de ANTA sau de reprezentanți ai guvernării. Asta în pofida donațiilor generoase pe care le-a primit PAS în campania electorală de la familia Pop.

Vladimir Bolea: - Nu contează cine și ce a donat partidului. Legea este superioară oricărui alt tip de activități și legea va fi aplicată. Dacă nu se va conforma cerințelor ANTA, în cel mai scurt timp, va fi adresare către Poliție pentru luare de măsuri mult mai riguroase în privința îndeplinirii cerințelor legale. Atât!

Reporter TV8: - Dar actele permisive au fost oferite exact atunci când se făceau donațiile către PAS.

- Nu eu mă ocup de eliberare și nici ministerul. ANTA a oferit acea permisiune și v-am spus de ce. Pentru că în luna iulie noi am modificat legea și în august au fost depuse cererile pentru recepționare. Eu nu aș vedea o legătură între ele, dar dacă dvs aveți alte dovezi, eu cred că trebuie de adresat la Poliție, pentru a face o anchetă pe segmentul justiției de văzut de ce i s-a oferit și dacă a fost sau nu a fost rea voință la acea etapă din partea angajatului de la ANTA care a oferit acele documente.

Vladimir Bolea a ținut să precizeze că autoritățile pregătesc modificări serioase la Codul Rutier, pentru a putea gestiona mai bine domeniul transportului de călători.

Vladimir Bolea: „Codul trebuie dezvoltat în interesul cetățenilor. Acum câteva luni aveam o informație că sunt peste 300 de localități care nu au nicio rută pe zi. MUSCA Noi avem 1692 de localități în Moldova și pe mine mă interesează un audit total, până la virgulă, a stării de lucruri de fapt în teritoriu. Noi ne adresam la gări, la Primării și pe această cale vreau să rog primarii să fie foarte receptivi cu acel chestionar pe care o să-l primească de la ANTA în care trebuie să răspundă au sau nu rute, se îndeplinesc sau nu rutele , de câte ori sunt acele rute și de câte ori ar avea nevoie, dacă vor să mai suplinească din varii motive. Aceste chestionare sunt făcute pentru a face o analiză clară și totală a stării de lucruri în acest domeniu”.

Clădirea gării, construită pe un teren municipal cedat în condiții dubioase

În timp ce documentam subiectul legat de activitatea gării private de pe strada Calea Moșilor, am descoperit și alte lucruri curioase. Terenul pe care se află clădirea administrativă a gării private a ajuns  din proprietatea mun. Chișinău în proprietatea unei companii, în condiții neclare. Mai mult ca atât, în judecată, există și un litigiu care se referă la clădirea gării. Edificiul ar fi fost înregistrat eronat la Cadastru și acum instituția cere radierea clădirii din Registru.

Potrivit actelor consultate de reporterul Cutiei Negre, clădirea de pe strada Calea Moșilor 2/A, în care se află sediul gării private, a fost închiriată de compania Pond-Trans. Imobilul este de fapt proprietatea firmei Diolsem și a fost construit anul trecut. Actele de recepție finală au fost semnate pe 23 iulie 2025, când Pond-Trans obținuse deja avizul pozitiv al Preturii Râșcani de a amenaja acolo o gară.

Terenul de 7 ari pe care se află clădirea a fost până nu demult municipal. Compania Diolsem a avut acolo gherete și desfășura activitate de comerț. În vara anului 2021, după ce Primăria a pornit o acțiune amplă de evacuare a gheretelor din oraș, agentul economic s-a gândit să construiască o clădire în locul gheretelor. A cerut de la Primărie un certificat de urbanism pentru proiectarea unui magazin, dar a primit refuz. Diolsem a dat Primăria în judecată.

În timp ce dosarul se afla pe rolul instanței, gheretele au fost evacuate forțat în baza unei dispoziții emise de pretorul sectorului Râșcani, Vlad Melnic. Acesta a dispus restabilirea terenului municipal la starea lui inițială.      

Diolsem s-a adresat din nou în judecată cerând despăgubiri de aproape 85 de mii de lei de la Pretură, pentru că i-a distrus gheretele, dar a pierdut procesul. Ba mai mult, agentul economic i-a achitat Preturii cheltuielile suportate la evacuarea unităților de comerț.

În timp ce Pretura obținea victorii în instanțele de judecată, Direcția generală Arhitectură a Primăriei s-a răzgândit și i-a eliberat firmei acte permisive pentru a-și construi o clădire pe Calea Moșilor 2. Prin autorizația emisă în ianuarie 2023, s-a permis doar construcția unui „obiectiv comercial cu caracter provizoriu, din elemente ușor demontabile, până la valorificarea terenului conform Planului Urbanistic General”.

Dar, SURPRIZĂ!  Astăzi, Registrul cadastral arată că terenul nu mai este municipal, ci proprietate a firmei Diolsem. Am încercat să luăm legătura cu directorul companiei Oleg Cujbă, pentru a clarifica situația. Reprezentanții Diolsem ne-au transmis că acesta s-ar afla în afara țării și revine abia în aprilie.

Am solicitat informații și de la Primărie despre cei 7 ari de teren pe care i-a pierdut municipalitatea, dar nu am primit un răspuns. Terenul a fost evaluat de Cadastru în 2009 la jumătate de milion de lei, dar de atunci valoarea lui a crescut de câteva ori.

În prezent, imobilul situat pe strada Calea Moșilor 2/A  se află în litigiu. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a cerut în judecată radierea înregistrării eronate a construcţiei.

„În urma unui control intern, instituția a stabilit că certificatul de urbanism pentru proiectare din 18 octombrie 2022 și autorizația de construire din 3 ianuarie 2023 prevedeau edificarea unui obiectiv comercial cu caracter provizoriu. Iar în procesul- verbal de recepție finală din 23 iulie 2025, prezentat ca temei de înregistrare, a fost omisă mențiunea privind caracterul provizoriu al construcției. În conformitate cu art. 4 alin. (6) din Legea privind cadastrul bunurilor imobile, construcțiile provizorii nu constituie obiect al înregistrării. Conform Codului Civil, când o înregistrare nu corespunde situației juridice reale, se poate cere rectificarea”, se arată într-un răspuns de la Cadastru.

Alt teren public acaparat și folosit ca parcare privată

Un alt teren de 33 de ari, alăturat clădirii Diolsem, a fost transformat în parcare privată. Aici staționează și unitățile de transport ale companiei Pond-Trans. Imaginile surprinse la fața locului arată că, imediat ce un microbuz pleacă de pe peronul gării private, altul, care staționează în parcare, îi ia imediat locul. (VIDEO 0012 ; 0013)

Potrivit actelor cadastrale, terenul marcat drept parcare privată este tot proprietate a municipiului Chișinău. În registru nu este notat vreun contract de arendă activ.

Mihai Pop nu ne-a putut explica în baza căror documente compania familiei sale folosește terenul pentru parcarea microbuzelor.

„Nu știu. Trebuie să verific. Dacă e ceva ilegal, trebuie să vină Poliția să ne amendeze. Chiar nu știu ce să vă zic, că e parte a terenului pe care îl închiriem noi astăzi, că e teren separat, că avem un contract cu cineva,  că nu este contract, poate șoferul abuzează. Eu nu știu”.

Tot terenul din această zonă a străzii Calea Moșilor, situat pe marginea drumului, până la sensul giratoriu de la strada Tudor Vladimirescu, pe o suprafață de 1,3 hectare este proprietate a municipiului Chișinău. Deși aici sunt astăzi mai multe magazine, în Registrul cadastral nu este notat niciun contract de arendă pe teren, iar Primăria riscă să piardă pământul bucată cu bucată.