Război în Ucraina, ziua 391: Explozii în Crimeea și plan cu 1 milion de obuze. SUA alertează privind pacea propusă de China

investigații

/VIDEO/ O nouă schemă prin care Primăria Chișinău pierde terenuri de milioane! Vladimir Andronachi, printre beneficiari

18 iulie 2022, ora 13:59

Timp de doi ani, v-am prezentat mai multe scheme prin care statul și autoritățile municipale au fost deposedate fraudulos de terenuri și clădiri publice. Aceste ilegalități aproape de fiecare dată au fost comise cu suportul și complicitatea instituțiilor de stat. Astăzi, vă prezentăm o nouă schemă de corupție prin care Primăria Chișinău riscă să piardă hectare de teren din cauza unei legi aplicate eronat. Beneficiarii sunt persoane bine cunoscute opiniei publice - fostul deputat democrat Vladimir Andronache, un fost consilier din același partid, dar și mai mulți oameni de afaceri.

Acum trei ani, Guvernul democrat condus de Pavel Filip anunța cu mare fast că va moderniza Codul Civil al R. Moldova, aplicând practici bune preluate din Europa. În mai 2018 a și propus în Parlament un proiect de lege în acest sens.

NICOLAE EȘANU, ex-secretar general Ministerul Justiției (31 mai 2018): „ Domnilor deputați, proiectul de lege supus atenției dumneavoastră cred că nu o să exagerez dacă spun că este unul dintre cele mai importante proiecte examinate de actuala legislatură a Parlamentului, deoarece Codul Civil chiar dacă nu este un act superior altor legi organice, în mod formal este considerat de foarte multe persoane drept o Constituție economică a unei țări. Proiectul de lege vine să asigure alinierea Codului Civil al R. Moldova în conformitate cu cele mai moderne reglementări în domeniu”.

În documentul voluminos, care avea zeci de pagini, s-a propus modificarea mai multor acte legislative, printre care și cele ce vizau dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel, au apărut reguli noi de joc la înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri publice, dacă pe acestea existau construcții private.

Prevederi legale aplicate eronat

Atunci când Legea pentru modernizarea Codului Civil a fost dezbătută în plenul Parlamentului, niciun deputat nu a avut întrebări la autori la acest subiect. Nimeni nu a atenționat în Parlament că noile prevederi legale vor deschide portița pentru acte de corupție și abuzuri, iar autoritățile locale vor rămâne de fapt fără terenuri de milioane.

Referindu-se în general la tot proiectul de lege pentru modernizarea Codului Civil, doar deputatul socialist Vasile Bolea a atenționat că noile prevederi vor crea probleme în timp.

VASILE BOLEA, deputat PSRM: „Odată ce va fi adoptat acest act și odată ce va fi implementat, noi nu vom avea modernizare sau evoluție, dar vom aduce haos în sistem. Ați adus unele lucruri legate de moștenire, de dobândire a dreptului de proprietate, de viață privată, sunt foarte multe lucruri care nu aș spune că sunt noi, dar sunt formulate în așa sens că cetățenii noștri și cei care vor trebui să aplice legea, o să aibă multe bătăi de cap”.

Legea a fost votată totuși de majoritatea parlamentară deținută de Partidul Democrat, iar la Cadastru au apărut rapid și solicitările de înregistrare a dreptului de superficie pe terenuri publice atât din Chișinău, cât și din raioanele țării. 

INGA GRECU STĂVILĂ, șefă adjunctă Departamentul Cadastru: „Potrivit Codului Civil modernizat, care a intrat în vigoare la 1 martie 2019, bun imobil se consideră terenul. Clădirile sau construcțiile nu mai sunt bunuri imobile. Ele sunt părți componente ale terenului. Respectiv, cine este proprietarul terenului, se prezumă că este proprietar la tot ce este amplasat pe teren. Și doar în cazul în care există un drept de superficie, atunci clădirea este bun imobil și aparține pe durata superficiei superficiarului. Astfel, pentru a aduce la normalitate situația când pe terenul statului sau al unității administrativ teritoriale sunt situate clădiri private, privatizate, adică pentru a încadra aceste situații în albia noilor reglementări ale Codului Civil modernizat, ori clădirea nu stă în aer, clădirea folosește de fapt terenul statului sau al unității administrativ-teritoriale, legea a prevăzut că de la data de 1 martie 2019 se instituie superficie în baza legii în folosul persoanelor care la acea dată dețin în proprietate o clădire înregistrată în Registrul Bunurilor Imobile pe terenul statului sau al altei autorități teritoriale sau persoane private”.

Cum a ocupat Andronachi abuziv un teren municipal

S-au găsit și dintre cei care au reușit să fenteze noua lege și au ajuns să dețină drepturi asupra unor terenuri publice pe timp nelimitat și la prețuri derizorii. Unul dintre ei este chiar fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, fugit din R. Moldova imediat după alegerile parlamentare anticipate din vara anului trecut.

Pe 28 iulie 2021, la două săptămâni după ce Vlad Andronachi fusese surprins în aeroport, plecând din țară, soția sa Nadejda a reușit să obțină drept de superficie asupra unui teren municipal de 9 ari, situat pe strada Albișoara. Nadejda Andronachi, împreună cu partenera sa de afaceri au luat în arendă de la Primăria Chișinău acest teren încă cu 9 ani în urmă, fiind amenajată aici o parcare cu vânzare de mașini. Pentru 9 ari de pământ, chiar aproape de centrul capitalei, chiriașii au plătit autorităților locale doar 17 mii de lei pe an. Asta în timp ce aici se vând mașini de lux care costă sute de mii de euro.

Parcarea de pe str. Albișoara

Potrivit contractului de arendă, semnat cu Primăria care a fost valabil doar până în 2018, Nadejda Andronachi și partenera sa de afacere Valentina Fink-Paraschiv nu aveau dreptul să privatizeze terenul și nici să construiască pe el. Odată cu înregistrarea dreptului de superficie, acestea pot folosi deja terenul municipal pe un timp nelimitat și pot iniția construcții, deoarece la Cadastru lotul este înregistrat ca fiind pentru construcții. De asemenea, legea permite transmiterea dreptului de superficie, ceea ce înseamnă că terenul poate fi vândut sau gajat la bancă, la fel ca o proprietate privată, chiar dacă este municipal.

Un control inițiat la ASP, la finele anului 2021, a scos la iveală faptul că Nadejda Andronachi ar fi obținut superficia pe teren fără a avea acest drept, iar registratorul de la Cadastru, care a examinat cererea, ar fi comis o ilegalitate.

Coincidență sau nu, dar dosarul s-a aflat în gestiunea aceluiași registrator despre care v-am povestit anul trecut la Cutia Neagră. Funcționarul înregistrase ilegal tot un drept de superficie pe 20 de ari de teren municipal, din zona luxoasă a parcului Valea Morilor, pe care își construia casă Vladimir Andronachi.

De 4 ani, Primăria nu încasează niciun leu pentru terenul parcării

Revenim la terenul parcării de pe strada Albișoara și neregulile stabilite de ASP. Legea spune că superficia putea fi instituită în folosul persoanelor fizice, doar dacă acestea aveau o construcţie pe teren, înscrisă în Registrul Bunurilor Imobile până la data de 1 martie 2019. Pe cei 9 ari de pământ de pe strada Albișoara, nu erau construcții, terenul fiind doar îngrădit pentru parcarea auto. Respectiv, foștii arendași nu aveau dreptul la înregistrarea superficiei, susține Agenția Servicii Publice. Instituția s-a adresat în instanța de judecată pentru a anula dreptul la teren înscris pe numele Nadejdei Andronachi.

Pe administratorul parcării nu l-am găsit la fața locului, dar l-am sunat la numărul de telefon indicat la intrarea în clădirea administrativă. Acesta a refuzat să vorbească despre teren și să ne spună cine este proprietarul parcării.

VADIM CHIRPII, administrator parcare: „- Da cu ce întrebare? – Noi realizăm un material la TV8 despre acest teren pe care e situată parcarea și am vrut să vă întrebăm câteva detalii. – Eu nu pot să vă dau detalii pentru că nu sunt stăpân la terenul ăsta. – Știm că nu sunteți stăpân, dar oricum administrați parcarea care se află pe acest teren. – Eu administrez parcarea, dar nu sunt stăpân la această parcare. – Adresați-vă la stăpân, pe cine este înregistrat pământul. Ce-i legat de parcare vorbiți cu stăpânul parcării, dacă vă interesează vreun automobil ceva, discutați cu mine. – Persoanele proprietare din câte înțeleg nu sunt în țară, noi nu le putem găsi. – Dar ce, asta e problema mea că nu-i puteți găsi în țară pe dânșii? – Puteți să ne spuneți cine plătește chiria pe teren? Iată pe 2022, persoanele nu erau deja în țară. Cine a plătit chiria pentru terenul ăsta? – Nu se plătește chiria pe teren la momentul dat cât nu sunt persoanele pe loc”.

Direcția Funciară a Primăriei ne-a confirmat faptul că a încasat bani din chiria terenului de pe Albișoara doar până în iunie 2018, când a expirat contractul de arendă. Iar de atunci,    beneficiarii nu au mai plătit niciun leu, pentru că folosesc terenul municipal.

Un alt teren, cumpărat de la Primăria Chișinău, a fost în proprietatea familiei Andronachi

Clădirea administrativă a parcării a fost construită pe un teren alăturat de 5 ari,  cumpărat în 2010 de către Valentina Fink-Paraschiv de la Primăria Chișinău cu 2,6 milioane de lei. Iar în august 2012, coproprietari ai lotului au ajuns oficial Vladimir și Nadejda Andronachi.

Am identificat pe Facebook profilul Valentinei Fink-Paraschiv și i-am expediat un mesaj în care am întrebat-o despre tranzacțiile cu imobilele de pe strada Albișoara, dar nu am primit niciun răspuns. Fără reacție a rămas și mesajul trimis Nadejdei Andronachi pe aceeași rețea de socializare. Aceasta a părăsit de curând R. Moldova, după ce instanța de judecată i-a permis să meargă la un curs de tratament în Austria, deși femeia de afaceri are interdicție de părăsire a țării. Nadejda Andronachi este cercetată penal împreună cu soțul său, fostul deputat democrat, într-un dosar legat de frauda bancară. 

În toamna anului trecut, la parcarea de pe Albișoara au avut loc percheziții într-un dosar penal inițiat pentru escrocherie. Poliția anunța că a destructurat o grupare criminală care falsifica contracte de vânzare-cumpărare a mașinilor, fiind implicat și un angajat al ASP. La solicitarea Cutiei Negre, Poliția a refuzat să ofere orice informații despre acea operațiune și cine sunt suspecții, motivând că ancheta penală este în desfășurare. Astăzi, parcarea lucrează în regim normal, iar administratorul ei neagă acuzațiile de escrocherie.

VADIM CHIRPII: „Aici au fost percheziții legate de un automobil care a fost cumpărat de cineva și el nu a făcut acte. A cerut plata la automobil de două ori. Asta e problema care a fost. Parcarea nu are nimic cu percheziția sau cu alte situații care se întâmplă”.

Conexiunile lui Andronachi cu „piața” de mașini de pe Albișoara

Deși administratorul a evitat să ne spună direct cine este proprietarul parcării, am identificat mai multe conexiuni care duc la fostul deputat democrat Vlad Andronachi. Mica piață de mașini de lux se numește „Dream Auto”. În 2013, la Chișinău a fost creat un SRL cu aceeași denumire. Ca fondator a figurat un offshore din Belize „Webwest Alliance”, iar administratoare era Carolina Andriuță, jurista lui Vlad Andronachi. În 2015, SRL-ul Dream Auto a fost redenumit în „Hidroenergie-Cons”, iar proprietar în acte a ajuns Fiodor Vasilicov, socrul ex-deputatului Andronachi.

Un alt indiciu este banner-ul afișat și astăzi pe clădirea din parcare, care promovează compania „Victoria Leasing”, o altă proprietate a soților Andronachi.

În noiembrie 2014, chiar înainte ca Andronachi să candideze la alegerile parlamentare, terenul de 5 ari, cumpărat anterior de la Primărie și clădirea administrativă a parcării „Dream Auto”, au fost vândute familiei Gușan. Zinaida și Anatolie Gușan sunt părinții lui Sergiu Gușan, un om de încredere al lui Andronachi. Acesta este administrator al companiei „Universal Proiect”, afiliată lui Andronachi și fondată de același offshore ca și „Dream Auto” - „Webwest Alliance”. Sergiu Gușan a reprezentat la Chișinău și un alt offshore „Black Sea Holdings”, care a preluat în 2013 SRL-ul „Universal Proiect”.

Jurnaliștii de la Rise Moldova au scris anterior că soții Andronachi au fost beneficiarii ambelor companii din Belize. Sergiu Gușan și Carolina Andriuță au primit interdicția de a părăsi țara, fiind cercetați penal pentru spălare de bani în dosarul în care este învinuit Vlad Andronachi și soția sa, beneficiari ai SRL-ului Universal Proiect.

Într-o investigație anterioară v-am povestit la Cutia Neagră  că această companie a ajuns proprietara conacului boieresc Rîşcanu-Derojinscki din centrul Chișinăului, care a fost privatizat. În anul 2009, firma lui Andronachi începuse construcția unui hotel cu 12 niveluri pe terenul fostului conac, iar Banca de Economii a investit aproape 33 de milioane de lei în construcția unui sediu la parterul viitorului hotel. Ulterior, contractul a fost reziliat, dar Băncii de Economii nu i-au fost restituite 26 de milioane de lei. 

Chiar săptămâna trecută Interpolul a decis să-l includă pe Vlad Andronachi în baza de date internațională, fiind căutat pentru arest și extrădare. Interpolul a acceptat cererea procurorilor de la Chișinău în „dosarul fraudei bancare” în care este vizată firma „Universal Proiect”.

În prezent, compania lui Andronachi, deține doar 19% din imobilul din centrul capitalei, iar restul a fost înstrăinat companiei „Exfactor-Grup”, despre care presa a scris de nenumărate ori că era apropiată guvernării democrate și a fost implicată în afaceri cu fostul lider PDM Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

Cum a ajuns „Exfactor” să gestioneze un teren municipal de 2,6 ha

Compania „Exfactor” gestionează astăzi și un teren municipal de 2,6 hectare din sectorul Ciocana al capitalei, după ce la fel, în vara anului trecut, a fost înregistrat un drept de superficie. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru care i-a atribuit terenul de pe Albișoara familiei Andronachi, iar schema a fost similară.

„Exfactor Group” a fost vizată în ultimii ani în mai multe investigații jurnalistice. Este compania care a realizat lucrări de modernizare la Aeroportul Internaţional Chişinău, după ce acesta a fost concesionat firmei „Avia Invest”, controlată de Ilan Şor. În 2018, Exfactor a cumpărat hotelul „Cosmos” de la firma „Infoton-Com, asociată cu Ilan Șor. În același an, Exfactor a fondat compania „Gările Auto Moderne” care a primit în concesiune gările și stațiilor auto din Republica Moldova pentru 25 de ani. Și tot în 2018, Exfactor a cumpărat 5 hectare de teren în apropiere de gara de Nord din Chișinău, care au aparținut companiei Finpar Invest, afiliată lui Vladimir Plahotniuc.

Terenul de 2,6 ha de pe str. Industrială gestionat de „Exfactor”

În iulie 2021, Exfactor a depus la Cadastru o cerere pentru a-și înregistra dreptul de proprietate pe 3 construcții nefinalizate, care se află pe strada Industrială, pe un teren municipal de 2,6 hectare. Pământul fusese luat în arendă de la Primăria Chișinău încă în anul 2006 de către compania „Glorinal”. Aceasta urma să amenajeze aici o piaţă pentru comercializarea materialelor de construcţie.

De-a lungul anilor, Glorinal nu a reușit să deschidă piața, iar în 2016 a încheiat un parteneriat cu firma Exfactor, care s-a obligat să construiască singură pe teren o bază de producere și depozitare. Potrivit contractului semnat de cele două firme, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, construcțiile urmau să fie finalizate până în mai 2018, iar Glorinal să primească gratuit 1% din viitorul obiectiv imobiliar.

Reporterul Cutiei Negre s-a întâlnit cu proprietarul „Glorinal”, Vasile Chirică, pentru a afla mai multe detalii despre parteneriatul cu Exfactor. Acesta a refuzat să fie filmat, dar în afara camerei a povestit că firma sa acumulase datorii la plata arendei către Primărie și atunci când a bătut palma cu Exfactor, aceștia și-au asumat să achite restanțele și să plătească arenda pe teren până va expira contractul. În contractul de parteneriat mai scrie că Exfactor trebuia     să-i achite Glorinalului două milioane de lei „în scopul compensării cheltuielilor suportate anterior” pentru terenul de pe strada Industrială.  

În vara anului trecut, registratorul de la Cadastru a înregistrat dreptul de proprietate a Exfactor-ului pe cele 3 construcții începute pe strada Industrială și a modificat tipul grevării pe terenul municipal - din arendă în superficie, dar pe numele Glorinalului. Firma avea contract de arendă semnat cu Primăria pentru 15 ani, însă actul expira peste câteva luni, în noiembrie 2021.

Astfel, existând deja un drept de superficie, Exfactor-ul poate folosi terenul public după bunul plac pentru o perioadă nelimitată de timp, plătind o redevență anuală Primăriei. Taxa stabilită a fost chiar de 3 ori mai mică decât cea de arendă care se plătea anterior pentru teren. Timp de trei ani, din 1 martie 2019 - până la 1 ianuarie 2022, Exfactor a plătit anual Primăriei doar 92 de mii de lei pentru două hectare și jumătate de pământ. Până atunci, taxa anuală de arendă constituia 277 de mii de lei. Începând cu anul 2022, autoritățile municipale au majorat redevența până la 160 de mii de lei pentru terenul de pe strada Industrială. Chiar și așa, este mai avantajos pentru Exfactor decât să cumpere pământul. Lotul de 2,6 hectare are astăzi o valoare de piață de zeci de milioane de lei. Cadastru l-a evaluat încă în anul 2009 la un preț de 10 milioane și jumătate de lei.

Am mers pe strada Industrială să vedem ce a construit pe acest teren compania Exfactor. Paznicul șantierului ne-a spus că lucrările au fost stopate de câteva luni, deși la fața locului am surprins un grup de muncitori. La vederea camerei, aceștia s-au ascuns în una dintre clădiri.

Discuție cu paznicul șantierului de construcție de pe strada Industrială: „Vă spun că nu o să găsiți pe nimeni că acum s-a stopat lucrul. Vedeți ce iarbă crește? - Dar de când s-a stopat? - Are vreo două-trei luni de zile. Dar de ce s-au stopat eu nu pot să vă spun. Iată o să vină șeful și o să vă spună, ori șeful de șantier o să vină și o să vă spună. - Dar băieții ăștia ce construiesc aici? - Iată ei stau, nu fac nimic. - Oamenii nu vin să se odihnească, să stea aici  în clădirea Exfactor. - Ei singuri nu știu la ce au venit. Iată stau cu mașina de dimineață aici.

Potrivit ASP-ului, dreptul de superficie pe cele 2,6 hectare de teren al Primăriei Chișinău a fost înregistrat eronat pe numele Glorinal.  Nici această firmă și nici Exfactorul  nu aveau înregistrate oficial construcții pe acest teren până la data de 1 martie 2019, așa cum prevede legea. Construcțiile au fost înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile în aceeași zi cu superficia pe teren, explică ASP. Instituția s-a adresat în instanță pentru a anula înscrierea din Registrul Bunurilor Imobile și se judecă astăzi cu Glorinalul.  

Vasile Chirică susține că nu știe nimic despre înregistrarea dreptului de superficie pe terenul de pe strada Industrială după Glorinal și prima dată aude că ASP a atras în judecată firma sa. Precizăm că Glorinal se află de mai mulți ani în faliment și compania este gestionată de un administrator de insolvabilitate.

„Exfactor” neagă bănuiala de corupere a registratorului de la Cadastru

Am încercat să aflăm de la directorul „Exfactor”, Vladimir Tonu cum s-a reușit înregistrarea unui drept de superficie pe terenul Primăriei, cu încălcări de procedură, după cum susține ASP. Am mers la sediul firmei din centrul capitalei. Tonu se afla în birou, dar l-a delegat pentru interviu pe avocatul care apără interesele companiei sale.

SERGIU GĂINA, avocat: „Exfactor nu a câștigat nimic prin faptul că a fost schimbat cuvântul din arendă în superficie. Plățile de utilizare a terenului s-au micșorat nu pentru că a fost schimbată arenda cu superficia, dar pentru că au fost înregistrate construcții. Autorizația de construire a fost emisă în 2018. Nu avea sens să iei superficia ca să te bucuri de drepturile prevăzute după modificarea Legii cu privire la autorizarea lucrărilor de construcție. Așa că nu putem spune că Exfactor, în cârdășie cu cineva, și-a înregistrat greșit dreptul de superficie, mai ales că este înregistrat nu după Exfactor, dar după Glorinal. MUSCA În cazul când tu la data de 1 martie 2019 deja aveai un contract, iar contractul de arendă îți stabilea strict care este dimensiunea lotului, coordonatele, atunci nu ai treabă să mergi la autoritatea publică locală și să soliciți emiterea unui astfel de plan (n.r. plan geometric pentru teren)”.

Avocatul neagă categoric o posibilă înțelegere între reprezentanții companiei  cu registratorul de la Cadastru care a examinat dosarul și i-a favorizat la înregistrarea  superficiei pe terenul de pe strada Industrială.

SERGIU GĂINA, avocat: „Exfactor s-a dus și a depus cererile pentru înregistrarea drepturilor de proprietate la ghișeu. Cui ele sunt ulterior repartizate, cine le examinează, Exfactor nu poate să știe în măsura în care el vede doar persoana care stă și cu care interacționează la ghișeu. Mai departe cum parcurg ele acest drum este în afara controlului Exfactor și noi nu putem influența”.

Directorul companiei de construcții Vladimir Tonu ne-a declarat că intenționează în următoarea etapă să cumpere terenul de 2,6 hectare  de la Primăria Chișinău.

Litigiul ASP împotriva unui businessman care a obținut superficie pe 2 ha de teren municipal

Un alt teren de peste două hectare din proprietatea municipiului Chișinău a ajuns, tot în vara anului trecut, în gestiunea unui om de afaceri pentru o perioadă nelimitată, după ce la Cadastru a fost înregistrat un drept de superficie. Și în acest caz a existat anterior un contract de arendă semnat cu Primăria, care a fost înlocuit, iar agentul economic construiește astăzi nestingherit pe acest teren. Investigația noastră a scos la iveală faptul că aceeași persoană și firmele sale au arendat sau au cumpărat de la Primăria Chișinău mai multe terenuri, cu o suprafață totală de 5 hectare.

Terenul de 2 ha de pe str. Uzinelor gestionat de Mihail Grițcan

Pe terenul municipal de 2 hectare, situat pe strada Uzinelor, pentru care ASP-ul solicită astăzi în instanță să fie rectificat dreptul de superficie, înregistrat cu încălcarea procedurii, au fost anterior mai multe construcții ce aparțineau Carierei de piatră Micăuți. În 2005, bunurile au fost vândute societății pe acțiuni Rabel. Iar 3 ani mai târziu, Primăria a acceptat să-i transmită firmei în arendă două hectare de teren pentru exploatarea imobilelor pe care le avea în proprietate. Pe parcursul anilor, societatea pe acțiuni Rabel a gajat bunurile la diferite instituții bancare, dar s-a înglodat în datorii. În 2014, în urma unei decizii definitive a Curții Supreme de Justiție, firma a fost obligată să transmită silit clădirile și dreptul pe terenul arendat de la Primărie, unei bănci în schimbul unui credit pe care nu l-a putut rambursa.

În decembrie 2020, proprietar al imobilelor a ajuns Mihail Grițcan, un om cu afaceri în domeniul construcțiilor. Acesta deține împreună cu fratele său Vasile Grițcan mai multe companii: Polistar, Iacobaș Construct și Polistar Grup.

În iunie 2021, Mihail Grițcan depune o cerere la Cadastru pentru a înregistra un drept de superficie asupra terenului de 2 hectare de pe strada Uzinelor. Cererea ajunge din nou la registratorul vizat în cazurile anterioare, iar acesta înregistrează dreptul pe teren, deși dosarul nu ar fi fost complet. Potrivit ASP-ului, Grițcan trebuia să prezinte obligatoriu un plan geometric al lotului, cu indicarea părţii din teren asupra căreia se instituie superficia, sau o confirmare în scris de la Primăria Chișinău că permite superficia asupra întregului teren municipal de 2 hectare. Asta lipsea la dosar, susține ASP, care a inițiat un proces de judecată pentru a putea rectifica Registrul Bunurilor Imobile și anula dreptul de superficie înregistrat pe numele lui Grițcan.

Omul de afaceri construiește acum pe teren un depozit. La fața locului, nimeni nu a vrut să discute cu reporterul Cutiei Negre. După ce l-a sunat pe proprietar, un angajat a intrat grăbit pe teritoriu și a închis poarta. Mai târziu am reușit să discutăm la telefon cu Mihail Grițcan, care susține că a acționat legal atunci când s-a adresat la Cadastru și nu știe nimic despre procesul de judecată inițiat de ASP împotriva sa.

MIHAIL GRIȚCAN, director SRL Polistar: „De la Primărie s-a depus tot pachetul de documente. Absolut tot, și contractul vechi, și extras, și plan și tot absolut s-a depus, tot pachetul de documente. – Și ați obținut acordul Primăriei ca să înregistrați dreptul și v-ați dus la Cadastru, da? – Eu nu mai țin minte ce am făcut că a fost demult și nu mai țin minte toate întrebările. Eu nu am numai o afacere. Eu am mai mult afaceri. MUSCA Eu am depus toate actele. Acolo oamenii care vor să-mi facă rău și pot să le scoată din dosar, duceți-vă și anchetați lucrurile astea. Nu mă deranjați pe mine cu așa întrebări. Vă rog frumos. MUSCA Eu de la Cadastru nu am primit nicio scrisoare că ei s-au adresat în judecată. MUSCA Dacă Cadastru a socotit că nu-i legal, să se adreseze în judecată. Dacă nu-i legal, las` să o anuleze. Care-i treaba atunci?”

Pentru cele două hectare de teren de pe strada Uzinelor, s-a plătit o redevență anuală Primăriei în mărime de numai 74 de mii de lei pe an, din 2019 până în 2022, ne-a informat Direcția Funciară. Abia din anul curent, taxa a fost ridicată la 129 de mii de lei pe an. Omul de afaceri declară că este gata să cumpere terenul de la Primărie, dar autoritățile locale nu i-ar fi răspuns la solicitări. Cu 13 ani în urmă, terenul a fost evaluat de Cadastru la aproape 6 milioane de lei. Dar de atunci valoarea lui de piață a crescut de câteva ori.

MIHAIL GRIȚCAN: „Primăria nu vrea să-l vândă. Primăria vrea să-și ia chirie. Eu ce treabă am cu asta? - Ați fost, ați depus dosar? Ați încercat să-l cumpărați? – Am scris vreo 3 cereri la Primărie. Niciun răspuns, nimic. MUSCA  Dvs nu sunteți corectă față de problema mea. Eu nu sunt implicat în politică. Nu sunt în laundromat. – Dar noi nu scriem doar despre politicieni. Aici e vorba de un teren municipal. - Eu sunt om de afaceri care lucrez și care plătește taxe la stat. Dacă eu vreau să mă dezvolt în țara noastră și am cumpărat niște imobile. Eu eram bucuros să le cumpăr cu terenul, dacă era privat era încă mai bine. Ce treabă am eu acum dacă așa e legislația la noi?” 

Primăria a ratat jumătate de milion de lei

În anii precedenți, Primăria a ratat venituri din arenda acestui teren. Compania Rabel, care ocupase anterior pământul a acumulat datorii de peste jumătate de milion de lei față de Primărie. Banii ar putea să nu mai fie recuperați, pentru că firma Rabel a falimentat. Primăria ne-a răspuns că „materialele cu privire la validarea creanțelor au fost transmise administratorului de insolvabilitate” al firmei. Pe de altă parte, acesta nu cunoaște nimic despre datoria societății Rabel pentru arenda terenului de pe strada Uzinelor.

ANDREI POSTICĂ administrator de insolvabilitate SA Rabel: „Nu știu, în tabel Primăria nu figurează ca creditor. Cel puțin în tabel nu este. Poate ei au depus-o și nu s-a examinat. Asta e altă situație”.

Scandaluri în care a fost vizată familia Grițcan

Actualul proprietar al construcțiilor de pe terenul Primăriei, Mihail Grițcan a mai fost în atenția jurnaliștilor de investigații, fiind vizat în anchete ce țin de tranzacţii  cu terenuri municipale. Ziarul de Gardă a scris anterior despre un teren de pe strada Mircești, care a fost luat în arendă de la Primărie, apoi cumpărat de firma Polistar a fraților Grițcan și ulterior vândut unei alte companii care a construit acolo, cu abateri de la lege, un bloc locativ. Compania constructoare avea legături cu un fost şef al Inspecţiei de Stat în Construcții.

În 2014, Ziarul Național scria despre construcția scandaloasă a unui bloc de locuit lângă parcul La Izvor. Terenul fusese luat în arendă de la Primăria Chișinău în 2010 de Olimpiada Griţcan, mama fraților Vasile și Mihai Grițcan, o bătrână care avea pe atunci 75 de ani și locuia într-un sat din raionul Căușeni. Deși în contractul de arendă semnat cu Primăria scria că pe teren va fi construit un „obiectiv comercial”, ulterior pământul a fost vândut de Grițcan unei firme care a ridicat acolo un bloc locativ.

MIHAIL GRIȚCAN: „Acolo, când m-am apucat, am vrut să construiesc pentru ce a fost dat terenul, acela din parc. Au venit toți oamenii ceia și cereau bani de la mine. Erau puși la cale. Și eu cam știu de cine erau puși la cale, pe timpul cela. Eu știu, dar nu vreau să spun prin telefon. Și eu am zis că nu dau bani la nimeni, scap de el și îmi caut de drumul meu și m-am refuzat. M-am dus să construiesc în partea cealaltă, să-mi iau autorizație și nu au vrut să-mi dea autorizație, la Buiucani.Eu am început acolo, adică nu eu, noi familia am vrut să construim. Au început problemele. Tot cineva a pus la cale să-mi creeze probleme și mă deranjau. Am vândut, pentru că am ridicat mâinile în sus. Am zis că duceți-vă naibii de țara asta de nebuni. Eu nu am mai construit blocul, care e problema dvs? La Buiucani pot să vă spun și numele consilierului care m-a sunat și m-a amenințat, pe timpul cela la Primărie. Mi-a zis că tu nu o să construiești niciodată aici. Și nu am construit. Am vândut și m-am dus în drumul meu, pentru că mafia e mare în țară. Oamenii care plătesc bani și primesc autorizații, ei construiesc blocuri locative și merg înainte în Chișinăul ăsta”.

Încă 3 ha de pământ, cumpărat sau arendat de la Primărie de familia Grițcan

Mama omului de afaceri, Olimpiada Grițcan a mai cumpărat de la Primăria Chișinău un teren de 12 ari pe strada Uzinelor 138, unde a fost pornită construcția unui centru comercial. În 2019, bătrâna i-a transmis imobilele, prin donație, fiului său Mihai Grițcan.

Tot Olimpiada Grițcan a arendat în 2010 de la Primăria Chișinău 82 de ari de teren pe strada Vadul Bâcului, cu intenția de a construi o bază de producție și depozitare. Pe teren sunt înregistrate mai multe construcții nefinalizate, care în toamna anului trecut la fel au ajuns prin donație la Mihai Grițcan de la mama sa.

MIHAIL GRIȚCAN: „Eu l-am cumpărat la licitație cu un scop. Am vrut să fac depozit mare de materiale de construcție. Poate la anul o să mă apuc. Poate o să crească copiii mai mari și o să vrea să se apuce ei. Asta e problema mea. Eu am luat atunci, 12 ani în urmă. Care e treaba dvs? - De ce ați înregistrat acele drepturi de arendă pe mama dvs. De ce nu pe numele dvs, a companiei Polistar? De ce pe numele mamei, o bătrână care stă într-un sat? – Corect. Mama a vrut să facă pentru noi, pentru copii ceva ca să stea acasă și să nu plece peste hotare. – Mama, la 80 de ani din sat ia terenuri în Chișinău ca să facă, da? – Care-i problema? Contravine legii că e pe numele ei? Eu asta vreau să vă întreb.  – Nu contravine, dar e dubios. E lipsă de transparență. - Asta trebuia să fie afacere de familie. Iată de ce s-a pus pe mama. Ca să pui pe companie trebuie să te duci la registrul comerțului, să scoți extras până la licitație. Asta e umblătură și timp pe drum. Asta e cheltuială de bani, taxe la Registru. Care e problema că eu mă duc ca persoană fizică și mă înregistrez și o cumpăr ca persoană fizică? Eu nu văd nicio problemă”.

Pe strada Uzinelor, compania Polistar a fraților Grițcan  mai are câteva terenuri, cu o suprafață totală de două hectare, pe care le-a arendat, iar apoi le-a cumpărat în rate de la Primăria Chișinău. Aici își desfășoară activitatea compania „Iacobaș Construct”, gestionată tot de Mihail Grițcan. 

MIHAIL GRIȚCAN: „- Dvs și companiile dvs anterior au mai luat în arendă...- Am luat și o să mai iau, pentru că eu îmi permit. Eu am bani. Dvs uitați-vă la venituri, ce venituri am eu, în primul rând.

Fost consilier PDM, beneficiarul unor terenuri într-o zonă de lux a Chișinăului

De-a lungul anilor, Primăria Chișinău a pierdut nu doar terenuri de la periferia capitalei, unde diverși agenți economici își dezvoltă afaceri, dar și pământuri în zone rezidențiale, considerate de lux pentru chișinăuieni. De exemplu, un fost consilier local din Căușeni al Partidului Democrat, a ajuns beneficiarul unor terenuri din sectorul Râșcani al capitalei, profitând de prevederile legii care permit înregistrarea dreptului de superficie pe terenuri publice. Înregistrările la Cadastru au fost efectuate de același funcționar. Ex-consilierul democrat este cunoscut opiniei publice, fiind anterior condamnat penal pentru evaziune fiscală de 21 de milioane de lei.

Într-o zonă de lux, aproape de centrul capitalei, pe stradela Aerodromului, deține astăzi terenuri Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială Căușeni a Partidului Democrat. Primul teren din zonă, de 10 ari,  ex-consilierul Petru Gogu l-a cumpărat în anul 2012. După cum ne-au spus vecinii, în afara camerei video, imediat după această achiziție, au fost asaltați de Gogu cu diverse oferte să le vândă casele pe care le aveau aici. Construcțiile vechi nu se mai încadrează în peisajul acestui cartier împânzit cu imobile luxoase.

Zona rezidențială de lux din sectorul Râșcani unde a cumpărat terenuri familia Gogu

În iunie 2014, familia care locuia chiar alături de terenul cumpărat de Petru Gogu, și-a vândut casa cu 15 ari de pământ. Imobilele nu au fost însă înregistrate pe numele lui Petru Gogu, ci al fiului său Marin. Ulterior, o jumătate cotă parte a fost trecută în proprietatea unei rude a acestora Ion Gogu. Cei 15 ari de teren nu au fost privatizați de vechii proprietari ai casei și aparțin oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut dreptul de superficie pe teren. Registratorul de la Cadastru i-a acceptat cererea cu abateri de la lege. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului pe care era aplicată doar parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, fară nicio semnătură.

INGA GRECU STĂVILĂ, șefă adjunctă Departamentul Cadastru: „Iată 15 ari și casa e aici. Respectiv, registratorul a înregistrat superficia pe întregul teren, fără plan, fără ca Consiliul să spună nu, eu îți dau doar atâta superficia”.

În plus, funcționarul de la Cadastru a înregistrat dreptul de superficie doar pe numele lui Marin Gogu, deși o jumătate cotă-parte din imobile are oficial alt proprietar - Ion Gogu. În Registrul Bunurilor Imobile fiind introdusă mențiunea „pentru toţi coproprietarii”.

Și mai mult șochează răspunsul primit de la Primăria Chișinău. La solicitarea Cutiei Negre, autoritatea locală a precizat că acest teren nu este astăzi atribuit nimănui. Asta înseamnă că Gogu nici măcar nu plătește o redevență pentru teren în bugetul Primăriei. Agenția Servicii Publice a inițiat un proces de judecată împotriva lui Marin Gogu, pentru a rectifica dreptul de superficie înregistrat pentru cei 15 ari de teren municipal.

7 ari care nu au putut fi legalizați de foștii proprietari ai casei, dar cumpărați cu ușurință  de Gogu de la Primărie cu 700 de lei

Vizavi de terenul aflat în litigiu, Ion și Marin Gogu au o altă proprietate - o casă veche pe care au cumpărat-o în 2017. Aceasta este situată pe 7 ari de teren, care la fel au aparținut Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu Primăria pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanța supremă. Autoritatea locală a reușit să demonstreze la CSJ că terenul public a fost ocupat abuziv.

În vara anului trecut însă, Ion Gogu a reușit însă să obțină drept de superficie pe cei 7 ari de teren, în aceeași zi în care a fost înregistrat și dreptul pe lotul de alături după Marin Gogu. Peste câteva luni, în noiembrie 2021, Consiliul Municipal Chișinău a decis să-i vândă pământul lui Ion și Marin Gogu. 

În decizia CMC prin care s-a acceptat vânzarea terenului, nu scrie exact prețul plătit de Gogu, fiind inclusă doar mențiunea „preț normativ". Cutia Neagră a aflat că Gogu a plătit Primăriei un preț derizoriu - 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, iar astăzi valoare lui de piață este de câteva ori mai mare.

Direcția Funciară a Primăriei ne-a informat că este deja înregistrat și un proiect de decizie pentru vânzarea unei părți din celălalt teren, cu drept de superficie pe Marin Gogu, tot la preț normativ. Decizia urmează să fie votată de CMC. În 2005, lotul de 15 ari a fost evaluat de Cadastru la aproape un milion de lei.

Cei care locuiesc în zonă îl cunosc pe fostul consilier din Căușeni, Petru Gogu și în afara camerelor video ne-au declarat că anume el ar fi cumpărat terenurile.

Petru Gogu a evitat să dea răspunsuri despre tranzacțiile imobiliare de la Chișinău

Petru Gogu nu mai deține funcții publice din noiembrie 2019 și în zadar am încercat să-l căutăm în orașul Căușeni, acolo unde a fost consilier local și unde avea deschisă o fabrică de țigări. Mai mulți oameni ne-au spus că acesta nu mai locuiește la Căușeni. Ar fi fugit din țară după ce a fost vizat într-un dosar penal deschis pentru contrabandă cu țigări. Iar fiul său Marin Gogu s-ar afla în Federația Rusă, ne-au spus localnicii în afara camerei video. Pe de altă parte, avocatul acestora a negat informația și ne-a asigurat că clienții săi nu au fugit din R.Moldova.

Deoarece Petru Gogu nu mai este consilier raional la Căușeni, am încercat să-l căutăm la această adresă din oraș. Aici este înregistrată una dintre companiile sale. Tot aici își are viza de reședință fiul său Marin Gogu. Nu am găsit pe nimeni acasă. Vecinii ne-au spus că aici locuiește mama lui Petru Gogu care este bolnavă și stă la pat, iar fostul funcționar mai vine uneori să o viziteze.

Pe aceeași stradă din orașul Căușeni își are viza de reședință și Ion Gogu, cel care s-a legat cu Marin Gogu în afacerea imobiliară de la Chișinău. Încercările noastre de a-l găsi aici au eșuat. Actualii proprietari ai casei ne-au spus că acesta nu mai locuiește aici. Ei au cumpărat imobilul cu patru ani în urmă.

Discuție cu proprietara casei: „- Pe Ion Gogu îl cunoașteți? - Nu-l cunosc. Nu-i rudă de-a dumneavoastră? -Nu,nu. Pe doamna Lidia Gogu, da. Eu de la ea am cumpărat casa. Dar cine-i Ion… - Dar pe Petru Gogu îl cunoașteți, care a fost consilier raional? - E fratele Lidiei. Ei sunt mai mari ca mine. Eu nu-i cunosc”.

Imediat după vizita echipei Cutiei Negre la Căușeni, am fost contactați la redacție de avocatul lui Petru și Marin Gogu, care s-a interesat pentru ce îi căutăm. Prin intermediul avocatului, le-am trimis acestora întrebările pe care le avem vizavi de tranzacțiile imobiliare de la Chișinău. Până la publicarea investigației, nu am primit niciun răspuns.

Ex-consilierul democrat, condamnat pentru evaziune fiscală de 21 milioane lei

Fostul lider democrat de la Căușeni, Petru Gogu, a fost implicat în 2017 într-un mare scandal, după ce s-a aflat că fabrica sa de țigări a făcut evaziune fiscală de zeci de milioane de lei. Atunci, oamenii legii au descins cu percheziții la fabrică, iar Petru Gogu și fiul său au fost arestați. Marin Gogu administra compania „Imperial Unit”, care deținea fabrica de țigări. Iar coproprietară a firmei era o societate din Dubai, unde tatăl său Petru Gogu era acționar. 

Compania fusese indicată de Gogu  în prima sa declarație de avere, depusă din funcția de consilier local la Căușeni, iar în următorii ani a dispărut din declarații.

Petru și Marin Gogu au scăpat în 2017 de închisoare după ce și-au recunoscut integral vina și au întors statului 21 de milioane de lei, prejudicii cauzate prin evaziune fiscală. Dosarul a fost judecat într-o lună, în procedură simplificată. Judecătoria Chișinău le-a aplicat celor doi doar amenzi, deși pentru evaziune fiscală în proporții mari, aceștia riscau să ajungă după gratii pentru 5 ani.

În 2018, presa a scris că aceeași fabrică de țigări din Căușeni era vizată într-un nou dosar penal, deschis de această dată pentru contrabandă. Angajații SIS și PCCOCS au făcut atunci noi percheziții la fabrica lui Gogu. La începutul anului curent, procurorii au anunțat că au anihilat o schemă infracțională de fabricare și vânzare a țigărilor, inclusiv în zonele duty-free. Iar jurnaliștii au scris că ar fi implicată din nou fabrica de la Căușeni.

În prezent, SRL-ul Imperial Unit, care deține fabrica, nu mai este înregistrat pe numele lui Gogu, ci al unei companii străine. Iar ca beneficiar apare un cetățean din Ucraina. Pe de altă parte, clădirea din Căușeni, în care își are sediul juridic „Imperial Unit” continuă să fie în proprietatea lui Marin Gogu.

Dosar penal la CNA privind înregistrarea dreptului de superficie pe terenuri publice

Revenind la terenurile publice și neregulile identificate la înregistrarea dreptului de superficie, am aflat că Centrul Național Anticorupție verifică în prezent dacă a existat o schemă de corupție la Cadastru. O anchetă penală a fost deschisă după sesizările primite de la ASP. Centrul Anticorupție a refuzat să ne spună câți registratori au statut de bănuit sau învinuit în acest dosar. 

ANGELA STARINSCHI, ofițer de presă CNA: „CNA a examinat 3 sesizări din partea Agenției Servicii Publice, care se refereau la unele abateri de la lege comise de unii registratori la înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri din Chișinău. În urma examinării acestora a fost inițiată o urmărire penală, într-un caz. Într-un alt caz s-a intentat o procedură contravențională. Iar în cel de-al treilea caz, în urma examinării, a fost încetată procedura din motivul expirării termenului de prescripție”.

Reprezentanta Departamentului Cadastru ne-a dezvăluit că aproape în toate cazurile identificate în urma unui control la ASP, în care s-a depistat înregistrarea dreptului de superficie asupra unor terenuri din Chișinău cu abateri de la lege, este vizat un singur registrator. După ce a fost deconspirat, acesta și-a luat concediu de îngrijire a copilului și nici măcar nu a putut fi demis din funcție.

Conducerea Direcției Funciare a Primăriei Chișinău recunoaște că municipalitatea ratează venituri de milioane de lei în buget, după ce mai multe terenuri au fost înregistrate cu drept de superficie cu abateri de la lege.

ANDRIAN GRIGORIȚCHI, șef adjunct Direcția Relații Funciare, Primăria Chișinău:În momentul în care autoritatea a constatat că în Registrul Bunurilor Imobile a fost înregistrat dreptul de superficie fără respectarea drepturilor legale, noi ne-am adresat către Departamentul Cadastru, Agenția Servicii Publice să fie radiat acest drept. – Și aveți multe astfel de cazuri? – Avem foarte multe cazuri. Sunt foarte multe litigii la ziua de astăzi. Departamentul Cadastru a constatat într-adevăr că unii registratori au încălcat prevederile legale și ei inițiază acțiuni în rectificare. MUSCA Sunt  zeci de mii de terenuri, imposibil să le ținem la control pe toate, dar cum noi depistăm momentan se adresează la Cadastru să fie radiat acest drept de superficie, deoarece trebuie să fie decizia Consiliului, prin care să fie stabilite hotarele terenului pentru care se instituie superficia. Da, persoana are dreptul legal la superficie, dar suprafața exactă o stabilește anume Consiliul, nu proprietarul terenului în cauză. Atâta timp cât nu există o decizie a Consiliului nu poate persoana să înregistreze drept de superficie, cu excepțiile care sunt prevăzute în lege”. 

Achiziția unui soft pentru monitorizarea contractelor de arendă

În prezent, Primăria Chișinău caută soluții pentru a putea monitoriza mai bine situația contractelor de arendă și a evita ocuparea abuzivă a terenurilor. 

ANDRIAN GRIGORIȚCHI, șef adjunct Direcția Relații Funciare, Primăria Chișinău:La moment este o licitație publică pentru elaborarea unui soft mult mai sofisticat, mai performant, care ar identifica astfel de cazuri practic la zi. Să sperăm că în viitorul apropiat să avem elaborat acest soft care ne-ar permite momentan să depistăm persoanele în cauză...Solicităm contractarea unui serviciu care la ziua de azi să ne prezinte toate datoriile, toate încetările de contract, să nu se mai întâmple așa cazuri.

Din martie 2019, de când au intrat în vigoare prevederile Codului Civil modernizat, Departamentul Cadastru a înregistrat peste 100 de terenuri din municipiul Chișinău cu drept de superficie după persoane fizice sau companii.

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul  International Media Support (IMS).

Război în Ucraina, ziua 391: Explozii în Crimeea și plan cu 1 milion de obuze. SUA alertează privind pacea propusă de China
Război în Ucraina, ziua 391: Explozii în Crimeea și plan cu 1 milion de obuze. SUA alertează privind pacea propusă de China
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
/VIDEO/ Ziua Internațională a Poeziei, marcată pe 21 martie: Versuri puse pe muzică de artiști autohtoni
/VIDEO/ Ziua Internațională a Poeziei, marcată pe 21 martie: Versuri puse pe muzică de artiști autohtoni
/VIDEO/ Avocată: „Nu am nicio problemă să se facă reforme dure, dar cultivarea urii față de judecători e o abordare greșită”
/VIDEO/ Avocată: „Nu am nicio problemă să se facă reforme dure, dar cultivarea urii față de judecători e o abordare greșită”
/DOC/ Trei apartamente, 14 conturi bancare și datorii: Declarația de avere a lui Nicu Popescu
/DOC/ Trei apartamente, 14 conturi bancare și datorii: Declarația de avere a lui Nicu Popescu

investigații

/VIDEO/ /INVESTIGAȚIE/ Cobasna: „MacGuffin-ul” rusesc dintre Ucraina și NATO

20 martie 2023, ora 15:17

De la butoi cu pulbere la operațiuni psihologice: Cazul unui depozit de muniții din timpul Războiului Rece, care a ajuns în prim-planul intrigilor internaționale

Doi străini se întâlnesc într-un tren și discută. Primul arată un pachet de pe raftul cu bagaje: „Ce este înăuntru?”. Proprietarul pachetului răspunde: „Este un MacGuffin”. Primul întreabă: „Ce este un MacGuffin?” Răspunsul: „Ei bine, este o capcană pentru leii din ținuturile muntoase ale Scoției”. Primul bărbat obiectează – „Dar nu există lei în ținuturile muntoase ale Scoției!”. Răspuns: „Ei bine, atunci nu există nici MacGuffin!”.

În industria cinematografică, un MacGuffin se referă la un dispozitiv narativ – de obicei un obiect misterios și dorit –, care împinge intriga mai departe. Determină succesiunea unor întâmplări semnificative, dar propria sa importanță este adesea învăluită în mister. 

În cunoscuta peliculă „Pulp Fiction”, faimosul MacGuffin este o servietă al cărei conținut radios este ascuns mereu publicului, la fel ca documentele secrete din thrillerele lui Alfred Hitchcock, regizorul cel mai asociat cu această tehnică. Hitchcock, cel care a oferit și anecdota străinilor din tren, ca poveste de origine a termenului, a descris MacGuffin-ul drept un „obiect urmărit de spioni – însă publicului nu îi pasă de asta”. 

Cobasna este un MacGuffin geopolitic. Satul din Transnistria, regiune separatistă a Moldovei, găzduiește cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est, o relicvă a Războiului Rece, păzită de aproximativ 1.500 de soldați ruși. Amplasarea depozitului, la circa 200 de kilometri de granița cu un stat membru NATO, România, și la doar doi kilometri de frontiera cu Ucraina, i-a garantat acestuia atenție din partea guvernelor și a spionilor. Între timp, publicul – în acest caz, oamenii care locuiesc în zonă – au fost în mare parte indiferenți de prezența acestuia.

Primăria satului Cobasna. Foto: Ilie Gulca

Totuși acest lucru se schimbă pe măsură ce războiul din Ucraina provoacă tulburări politice în Moldova. În ultimele șase săptămâni, liderii de la Chișinău și Tiraspol au acuzat guvernele rus și, respectiv, cel ucrainean că ar complota pentru răsturnarea lor. Satul Cobasna este din ce în ce mai citat în acuzații de intrigi geopolitice și acțiuni subversive. Investigația de față examinează credibilitatea și contextul acestor acuzații.

După un an de război de uzură, atât forțele ucrainene, cât și cele rusești se bazează foarte mult pe armele din epoca sovietică, lansând avertismente cu privire la deficitul de muniții. Se estimează că depozitul de la Cobasna adăpostește aproximativ 20.000 de tone de muniții vechi sovietice. Plângerile de lipsă de obuze au provocat speculații că cele două părți implicate în războiul din Ucraina privesc depozitul ca pe un mijloc de a-și reaproviziona trupele. Cu toate acestea, nu este clar dacă munițiile de la Cobasna mai pot să fie utilizate din cauza vechimii lor. Depozitul a fost inspectat ultima dată de observatori internaționali în urmă cu aproape 20 de ani. Conținutul său actual – cantitatea și starea stocului – este cunoscut doar de armata rusă și de aliații săi transnistreni.

Războiul din Ucraina a provocat, de asemenea, temeri că depozitul ar putea fi aruncat în aer – fie accidental de o rachetă rătăcită, fie în mod deliberat printr-un act de sabotaj al Ucrainei sau al Rusiei. Experții din Moldova – o țară care consideră trupele rusești de la Cobasna drept un afront adus suveranității sale – au susținut că explozia ar putea egala forța bombei atomice aruncate asupra orașului japonez Hiroshima în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Alți experți spun că explozia ar putea să fie comparabilă cu deflagrația din 2020, care a distrus zona portuară și cea centrală a orașului Beirut din Liban. Deși este imposibil de măsurat impactul precis al unei explozii, majoritatea estimărilor vorbesc despre un dezastru umanitar și de mediu, care depășește cu mult teritoriul regiunii transnistrene.

„Prezența unei cantități atât de mari de muniții vechi într-un singur loc reprezintă un pericol fizic pentru populația din zonă”, a declarat William Hill, fost șef al Misiunii OSCE în Moldova, care a supravegheat evacuarea parțială a munițiilor în perioada 2001-2004. „Munițiile sunt vechi, iar munițiile vechi nu devin mai sigure. Cel mai mare pericol este că o parte sau toate ar putea să explodeze. Și, deoarece există multe acolo, ar fi o explozie destul de mare.”

Riscul unei detonări accidentale la Cobasna a fost sporit de ostilitățile militare din Ucraina. „Războiul este dezordonat și am văzut deja cum conflictul se extinde departe de linia frontului”, a spus Emily Ferris, expertă pe Rusia și Eurasia la Royal United Services Institute, RUSI, un think tank pe probleme de apărare și securitate cu sediul la Londra.

Ca exemple ale acestei extinderi, ea a menționat atacuri asupra infrastructurii din sudul Rusiei și în profunzimea teritoriului ucrainean, precum și cazuri în care resturi de rachete au aterizat în Polonia și Moldova. „Unele dintre acestea sunt întâmplătoare, altele nu”, a spus ea. „Dar cu cât cele două părți se apropie de un război de uzură, cu atât comportamentul devine mai riscant.” Ferris a spus că, în special, agențiile de informații militare ruse și ucrainene au manifestat un apetit tot mai mare pentru risc, plănuind atacuri ambițioase departe de linia frontului. „Este un fel de război paralel, care are loc între cele două agenții de informații.”

Poziția Transnistriei în Moldova este aproximativ similară rolului Donbasului în Ucraina și al Osetiei de Sud în Georgia. Toate sunt teritorii separatiste, care conferă Rusiei putere asupra țărilor ce încearcă să îi părăsească sfera de influență. Cobasna servește drept instrument de presiune asupra Chișinăului în cadrul negocierilor pentru soluționarea conflictului transnistrean. Efortul internațional de a evacua stocurile periculoase din depozitul de la est de Nistru, supravegheat de OSCE, a fost blocat în 2004, când Transnistria a refuzat să mai  coopereze. Rusia spune că prezența sa militară în regiune este necesară pentru a asigura paza depozitului, în timp ce Moldova susține că Moscova folosește obiectivul ca pretext pentru a-și menține prezența militară în regiune. Kremlinul își descrie trupele din Moldova drept forțe de menținere a păcii. Cei care privesc Rusia ca fiind cea mai mare amenințare la adresa păcii în regiune tratează această descriere – la fel ca anecdota despre leii din ținuturile muntoase ale Scoției – cu neîncredere.

Cum s-a ajuns aici?

Moldova vede în Ucraina o reflecție a sa. Ambele sunt foste republici sovietice care au căutat legături mai strânse cu țările din vestul lor. Făcând acest lucru, cele două state au provocat o opoziție violentă din partea minorităților vorbitoare de limbă rusă din estul lor. Crescând în Moldova în ultimul deceniu de stăpânire sovietică, am văzut manifestații la care s-a revendicat emancipare națională și reunificarea cu România, vecinul nostru din vest cu care avem aceeași limbă. Tinerii de la acea vreme erau recrutați pentru ocupația sovietică a Afganistanului. Teama de a muri într-un război îndepărtat a alimentat antipatia față de Moscova.

Pe măsură ce Moldova independentă a ieșit din ruinele sovietice, a creat legături puternice cu România. Acest lucru a alarmat Transnistria, o fâșie de teritoriu la est, între fluviul Nistru și granița cu Ucraina. Populația de acolo a fost istoric mai empatică față de Rusia; majoritatea locuitorilor vorbesc mai degrabă rusa decât româna. În 1992, militarii moldoveni și separatiștii transnistreni au intrat în război. Un conflict aprig, de cinci luni, s-a încheiat cu mediere rusească. În cadrul acordului de armistițiu, Rusia a pus la dispoziție aproximativ 500 de militari pentru o forță comună de menținere a păcii, care urma să supravegheze o zonă-tampon, ce separa teritoriul administrat de Tiraspol, capitala regiunii secesioniste, de cea mai mare parte a țării aflată sub jurisdicția Chișinăului. Acești militari ruși de menținere a păcii au completat efectiv forța mai mare, care fusese lăsată la depozitul din Cobasna.

Serghei Palamarciuk, primarul satului Malîi Kuialnik, raionul Podilsk, regiunea Odesa. Foto: Ilie Gulca 

Transnistria a devenit un avanpost al influenței ruse, iar politica și economia sa a ajuns în mâinile unei elite represive pro-Kremlin. Jurnaliștii străini tind să o descrie ca pe un parc tematic al Uniunii Sovietice, înghețată în timp, cu piețele sale publice dominate de statuile lui Lenin și Marx. Fabricile din epoca sovietică din regiune nu sunt la fel de atrăgătoare, ci mai curând reprezintă niște relicve ale influenței îndelungate a Moscovei. Transnistria a fost puternic industrializată de sovietici, iar economia ei este astăzi dominată de producție. Fabricile sale sunt puternic subvenționate de Moscova – nu plătesc aproape nimic pentru gazul rusesc ce le satisface nevoile energetice.

Activitatea energofagă de producere a oțelului reprezintă mai mult de jumătate din producția industrială a Transnistriei. Aceasta se desfășoară în orașul Râbnița, unde o uzină deținută în trecut de oligarhul rus apropiat de Kremlin, Alisher Usmanov, a atras muncitori din toată regiunea, inclusiv din Ucraina.  

„Tinerii care s-au dus la muncă la Râbnița au ajuns să rămână acolo”, a spus Serhiy Palamarciuk, primarul satului Malîi Kuialnik, raionul Podilsk, un oraș de peste graniță din Ucraina. „Acum doar părinții lor au rămas aici.”

Palamarciuk a declarat că cea mai mare parte a localitățiil sale a fost în general rusofilă până la invazia din februarie 2022. Rachetele rusești au lovit o unitate antiaeriană din localitate. Aviația rusă a distrus întreaga infrastructură a unității antiaeriene din sat la primele ore ale zilei de 24 februarie, omorând peste 20 de soldați, bărbați și femei. 

„După atac, atitudinea față de Rusia s-a schimbat radical”, a declarat Palamarciuk. În trecut, a spus el, mulți din sat și-au pus speranța într-un „boom economic” în Transnistria. „Asta nu s-a întâmplat niciodată. Raiul promis a dispărut”, a explicat el. „Unde este Rusia, nu poate să existe bunăstare”. 

Satul Malîi Kuialnik este situat în regiunea Odesa, în raionul Podilsk, lângă Cobasna. La sfârșitul anului trecut, am vizitat această zonă pentru a afla atitudinea localnicilor ucraineni față de depozitul de muniții rusești de peste segmentul de graniță cu regiunea transnistreană. Am intrat în Ucraina printr-o vamă prin care au trecut sute de mii de refugiați ucraineni în decursul unui an de ostilități militare. 

În vama ucraineană, am văzut mulțimi de oameni nervoși și neliniștiți. Unii bărbați se certau cu grănicerii din cauza că nu aveau permisiunea să părăsească țara. Femeile și copiii lor plângeau în autobuze. Drumul spre Podilsk a fost presărat cu puncte de control și cu obstacole antitanc. Traficul era redus, în mare parte, mașini vechi și camioane de epocă sovietică. În comparație cu vizitele anterioare, am văzut puține vehicule moderne. Cei care își puteau permite astfel de mașini se pare că fugiseră de război.

Ar putea Rusia să atragă Transnistria în război?

Prezența militară rusă în Transnistria îngrijorează de mult Kievul. După anexarea Crimeii în 2014, Ucraina a săpat un șanț de-a lungul frontierei cu Transnistria. Toate punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu regiunea separatistă au fost închise de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut. „Transnistrenii sunt implicați în acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Palamarciuk. „Localnicii din satele de graniță înțeleg că situația este mai gravă pentru că trupele rusești au ocupat Transnistria”.

Cele 20.000 de tone de muniție păzite de trupe rusești nu pot fi evacuate din Transnistria cu ușurință. Regiunea separatistă nu are o pistă de aterizare militară și s-a bazat pe un acord informal cu Moldova pentru legăturile sale aeriene. În 2001-2004, în cadrul unui efort de dezarmare supravegheat de OSCE, legătura feroviară a Transnistriei cu Ucraina a fost folosită pentru a transfera o parte considerabilă a stocului de muniții de la Cobasna în Rusia. Având în vedere că procesul de dezarmare este blocat de mult și granița cu Ucraina închisă, Rusia poate să aibă acces astăzi la munițiile de la Cobasna doar dacă forțele sale din Ucraina ar putea să facă joncțiunea cu cele din Transnistria.

Speculațiile că Transnistria ar putea să intre în război în Ucraina sunt aproape la fel de vechi ca războiul însuși. La sfârșitul lui aprilie 2022, la două luni după invazie, un comandant rus de rang înalt, Rustam Minnekayev, a declarat că ocuparea coastei de sud a Ucrainei ar putea să deschidă „o altă rută” spre Transnistria, unde, susținea el, populația vorbitoare de rusă ar fi persecutată. Afirmația, pentru care nu a oferit nicio dovadă, se aseamănă cu pretextul Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Câteva zile mai târziu, în Transnistria au fost semnalate o serie de mici explozii, vizând antene radio și instalații militare și de securitate. Regimul secesionist a vorbit atunci de lansarea unor drone deasupra depozitului de muniții Cobasna și s-au tras focuri de armă în sat.

Președintele autoproclamat al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat că forțele ucrainene ar fi orchestrat atacurile „teroriste” pentru a atrage regiunea în război. Kievul a negat acuzațiile. Potrivit lui Kamil Calus, expert al think tank-ului din Varșovia, Centrul pentru Studii Estice, atacurile au fost „cel mai probabil organizate de sau cu participarea serviciilor secrete rusești”. În opinia sa, prin aceste manevre s-a urmărit crearea unui sentiment de nesiguranță generală, destabilizarea Moldovei și prezentarea Ucrainei drept stat terorist. Alți analiști au sugerat că Rusia ar fi organizat atacurile sub steag fals pentru a deschide calea intrării în război a Transnistriei, care să servească drept rampă de lansare a unui asalt asupra orașului ucrainean Odesa.

Adevărat sau fals, obiectivul militar urmărit de Kremlin a început să pară din ce în ce mai improbabil pe măsură ce rezistența ucraineană a forțat armata rusă să-și reducă obiectivele inițiale de război. Astăzi, Transnistria rămâne la sute de kilometri de cele mai apropiate forțe ruse din Ucraina, iar orașele-cheie dintre acestea – Odesa, Mykolaiv și Herson – sunt sub controlul ferm al Ucrainei. Analiştii sunt sceptici că trupele ruse şi transnistrene – despre care se crede că numără câteva mii de militari – ar putea juca un rol semnificativ în război. Majoritatea covârșitoare a acestor trupe sunt slab pregătite și recrutate la nivel local. Chiar și unitatea celor 1.500 de paznici de la Cobasna, bunăoară, este formată în mare parte din transnistreni care și-au câștigat cetățenia rusă.

Fără să facă față ucrainenilor în luptă, trupele din Transnistria servesc o funcție precisă pentru Rusia. Potrivit lui Artem Filipenko, expert în cadrul Institutului Național pentru Studii de Securitate din Kiev, contingentul ar putea fi folosit pentru „acțiuni de spionaj și sabotaj” în sudul Ucrainei. Cu toate acestea, o valoare mai mare este simpla amenințare că aceste trupe ar putea fi cumva aduse în joc, așa cum se subliniază în frecventele comunicate ale Tiraspolului despre exerciții militare și pregătirea generală pentru luptă. „Ucraina este forțată să țină cont de prezența acestui contingent și să mențină forțe în regiunea Odesa pentru a descuraja orice atac din Transnistria”, a spus Filipenko. 

Pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Foto: novostipmr.com

Autoritățile secesioniste transnistrene au refuzat să răspundă la întrebări, în timp ce ambasada Rusiei în Moldova nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Potrivit lui Emily Ferris de la RUSI, efortul de război rus ar fi putut avea mai mult folos pentru Transnistria dacă ar fi reușit obiectivul său inițial, expansiv, de a crea un coridor sudic, pe direcția Mariupol - Crimeea - Odesa. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, a spus ea, Transnistria ar fi putut servi drept bază logistică, contribuind la întărirea liniilor de aprovizionare rusești. „Are resurse limitate, dar, cel puțin, nu este un teritoriu inamic ostil, spre deosebire de restul Ucrainei”.

Acum când Rusia și-a limitat obiectivul militar la fronturile de sud și de est, după cum a spus Kremlinul, costul aducerii unui alt teritoriu în război depășește cu mult orice beneficii. „Să deschidă un alt front când nu s-ar putea conecta cu el, când liniile lor de aprovizionare sunt deja întinse – cred că ar fi practic peste puterile lor.”

Cu toate acestea, avertismentele că Transnistria s-ar putea alătura conflictului nu s-au stins. În decembrie anul trecut, șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova a declarat că Rusia va lansa o ofensivă împotriva Republicii Moldova în 2023, în vederea conectării cu Transnistria. „Întrebarea nu este dacă, ci când se va întâmpla asta”, a declarat Alexandru Musteață pentru postul TVR Moldova. El a menționat pe scurt depozitul de muniții, sugerând că ar putea fi un obiectiv al invaziei ruse. „Una dintre ipoteze este utilizarea acestor muniții într-o posibilă confruntare militară”, a spus el.

Ar putea fi folosite în război munițiile de la Cobasna?

Invazia pe scară largă a Ucrainei a lovit Moldova mai tare decât pe vecinii săi. Economia celei mai sărace țări din Europa depinde de remitențe, în timp ce scena sa politică este disputată de liderii care militează pentru aderarea la UE și cei care optează pentru legături mai strânse cu Rusia. Populația de 2,6 milioane a crescut cu aproximativ 84.000 de refugiați ucraineni anul trecut. Moldova are cea mai mare proporție de refugiați ucraineni pe cap de locuitor în comparație cu alte țări din Europa. Atacurile asupra rețelei electrice a Ucrainei au dus la pene de curent și fragmente de rachete căzute pe teritoriul Moldovei. Rachetele rusești care traversează spațiul aerian moldovenesc au determinat suspendarea perioadă a zborurilor de pasageri. Întreruperea aprovizionării cu energie – până de curând dependentă în întregime de gazul rusesc – a dus la o creștere exponențială a inflației, ridicând prețurile bunurilor de bază cu peste o treime. Mii de moldoveni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva dificultăților economice, mulți dintre ei locuitori săraci și în vârstă din zonele rurale care susțin opoziția prorusă.

La începutul lunii februarie, premierul Republicii Moldova Natalia Gavrilița a demisionat, invocând crizele declanșate de războiul din Ucraina. Câteva zile mai târziu, președinta proeuropeană, Maia Sandu, a acuzat Rusia că ar complota pentru răsturnarea guvernului actual. „Sabotorii cu pregătire militară, camuflați în haine civile” plănuiau, a spus ea, să atace instituțiile statului și să ia ostatici. Ea a cerut Parlamentului să aprobe legi care acordă puteri lărgite serviciilor de securitate – o mișcare ce a stârnit critici din partea activiștilor locali pentru drepturile omului. Declarațiile Maiei Sandu au venit la doar câteva zile după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un avertisment similar, spunând că serviciile speciale ucrainene au descoperit un complot rusesc de destabilizare a Republicii Moldova.

Rusia a reacționat la declarațiile guvernelor de la Chișinău și Kiev. Pe 23 februarie, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat că a dejucat un complot ucrainean de invadare a Transnistriei. Ca pretext pentru invazie, a spus ministerul, serviciul de securitate ucrainean plănuia o operațiune sub steag fals prin care agenții săi, deghizați în soldați ruși, să lanseze atacuri din Transnistria. Două săptămâni mai târziu, la începutul lunii martie, autoritățile separatiste transnistrene susținute de Rusia au declarat că au dejucat un complot ucrainean de asasinare a liderului secesionist, Vadim Krasnoselski. Ucraina a respins toate acuzațiile și le-a calificat drept provocări și „operațiuni psihologice” lansate de Moscova.

Puțini analiști cred că Ucraina va lansa o ofensivă în Transnistria. „Mi se pare incredibil că ucrainenii ar încerca un fel de incursiune terestră, deoarece acest lucru ar încălca integritatea teritorială a unei alte țări – lucru de care este acuzată Rusia în prezent”, a spus Emily Ferris de la RUSI. De asemenea, nu există niciun indiciu că Rusia intenționează să atace Moldova. Institutul pentru Studiul Războiului din SUA este de părere că Rusia nu are capacitatea pentru un astfel de atac și că ultimele sale afirmații par să facă parte dintr-un efort mai larg de destabilizare a Republicii Moldova, posibil prin pregătirea terenului pentru un atac sub steag fals în Transnistria.

Narațiunea oficială rusă a fost însoțită de tot mai multe mențiuni despre Cobasna pe canale neoficiale. Un articol recent de pe un blog militar rusesc a speculat că Ucraina ar putea încearca să acapareze depozitul de muniții de la Cobasna pentru a-și aproviziona trupele. Afirmații similare au fost amplificate și pe rețelele de socializare prin declarații care susțin că Transnistria ar fi prins în capcană depozitul de muniții pentru a preveni căderea acestuia în mâinile ucrainene. 

Totuși există o problemă majoră cu afirmațiile că fie Ucraina, fie Rusia, de altfel, ar putea folosi depozitul pentru a furniza stocul în scădere a armatelor lor de obuze. Cele mai noi muniții fabricate păstrate la Cobasna „au probabil cel puțin 40 de ani”, a spus William Hill, fostul ambasador OSCE în Moldova. El a făcut parte din echipa internațională care a inspectat depozitul în timpul efortului de dezarmare de scurtă durată de la începutul anilor 2000. „Nu este foarte util în scopuri militare.” Din cauza vechimii lor, a spus Hill, cea mai mare parte a munițiilor nu ar mai fi suficient de sigură sau de fiabilă pentru a fi folosite în luptă.

Un oficial moldovean a confirmat că cea mai mare parte a munițiilor au depășit cu mult data-limită de utilizare. „În perioada 2004-2007, cea mai mare parte a acestor muniții expirase deja sau se apropia de sfârșitul termenului de valabilitate”, a declarat Valeriu Mija, secretar de stat la Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Emily Ferris de la RUSI a precizat că inspecțiile internaționale anterioare au arătat că depozitul conținea doar arme sovietice degradate, care nu ar fi de niciun folos într-un război activ. „Chiar dacă obuzele nu ar fi degradate”, a spus ea, „mi-ar fi greu să cred, în primul rând, că sunt încă utilizabile sau compatibile cu armamentul actual al Rusiei și, în al doilea rând, că ar putea schimba cu adevărat cursul războiului în favoarea Moscovei.”

Există riscul unei explozii la Cobasna?

Douăzeci de mii de tone de muniții sovietice degradate ar putea avea o valoare mică în prima linie a războiului? Ar putea totuși să ajungă să joace un rol în conflictul mai larg? Atât Rusia, cât și Ucraina au capacitatea de a arunca în aer depozitul Cobasna, deși motivele lor pentru a face acest lucru sunt mai degrabă improbabile.

Vara trecută, Ucraina a atacat zeci de depozite de muniții rusești în Donbas, folosind rachete Himars furnizate de SUA pentru a lovi ținte în spatele liniilor frontului. Aceste atacuri, însă, au distrus munițiile destinate câmpului de luptă, mai degrabă decât stocul degradat. Depozitele erau de altfel situate pe teritoriul ucrainean, deși într-o regiune aflată sub control rusesc. Un atac masiv ucrainean asupra a ceea ce este oficial teritoriul Moldovei, o țară prietenă, ar fi greu de justificat. Probabilitatea ridicată a victimelor civile ar trebui să acționeze ca un alt factor de descurajare, deoarece ar putea pune în pericol sprijinul diplomatic și militar occidental de care depinde Ucraina. Întrucât Cobasna se află la doar doi kilometri de granița cu Ucraina, explozia va avea cu siguranță un impact și asupra civililor ucraineni.

De asemenea, este greu de estimat cum ar putea Rusia să beneficieze de aruncarea în aer a Cobasnei. O explozie la depozit ar ucide sute de soldații proprii, precum și civili dintr-un teritoriu aliat, în special aproximativ 1.000 de locuitori ai satului Cobasna. Un atac cu steag fals, efectuat doar pentru a implica Ucraina, ar putea, teoretic, să servească obiectivelor Rusiei. Cu toate acestea, subterfugiul ar trebui să evite suspiciunile aliaților Ucrainei – lucru greu de crezut, având în vedere reputația Rusiei. Artem Filipenko de la Institutul Național pentru Studii de Securitate din Kiev a spus că un atac rusesc asupra Cobasnei este totuși de imaginat doar în condițiile în care Rusia urmărește scopul să obțină avantaje tactice din posibile dezastre. „Ar trebui să luăm în considerare disponibilitatea Rusiei de a recurge la provocări și crime. După cum vedem, ei amenință și Centrala nucleară Zaporojie”, a spus el, invocând numeroasele avertismente că ciocnirile în apropierea centralei electrice din estul Ucrainei ar putea provoca un accident catastrofal.

Cu toate acestea, cel mai mare pericol pentru Cobasna poate proveni încă din cea mai prozaică dintre amenințări – o explozie accidentală, posibil declanșată de protocoale de siguranță laxe sau resturi de rachete sau o combinație a celor două. Mai mulți experți au pus la îndoială dacă munițiile au fost depozitate corespunzător. „Nimeni nu a lăsat înregistrări scrise despre tipul munițiilor și unde exact sunt păstrate”, a spus Ion Leahu, un colonel în retragere al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Preocupări similare au fost evidențiate într-un raport OSCE, în urma vizitei ambasadorilor din noiembrie 2006 la Cobasna – ultima inspecție a unei echipe internaționale. Raportul spunea că nu există un inventar exact al munițiilor, în timp ce păstrarea acesteia ar putea fi afectată de modul în care a fost depozitată: „Înălțimea stivelor, absența completă a benzilor și paletizării și lipsa spațiului dintre acestea îngreunează accesul și ar putea astfel împiedica procedurile de verificare și contabilitate, ceea ce ar putea afecta siguranța.”

În cazul în care Cobasna iese nevătămată din război, experții spun că munițiile ar trebui distruse la fața locului, mai degrabă decât să fie transportate în Rusia. Întrucât distrugerea la fața locului este un proces costisitor și complex, Moldova ar trebui să înceapă să se pregătească pentru aceasta prin convocarea unei conferințe a țărilor și organizațiilor dispuse să contribuie, potrivit lui Sergiy Gherasimciuk, expert în securitate și director executiv adjunct al Centrului de Politică Externă, Ukrainian Prism, de la Kiev. „Dacă Rusia este învinsă, va fi mult mai ușor să începeți procesul”, a spus el.

Stanislav Secrieru, analist senior la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, de la Paris, a spus că o înfrângere a Rusiei ar putea crea o oportunitate pentru o înțelegere politică între Chișinău și Tiraspol. Cu toate acestea, a avertizat el, o Rusie slăbită în anii 1990 a reușit încă să-și mențină influența în conflictele din Georgia și Moldova cu regiunile lor separatiste. „Ar trebui evitate presupunerile liniare că înfrângerea Rusiei va schimba automat status quo-ul în Transnistria, Osetia de Sud și Abhazia”.

Încercările eșuate pentru identificarea unei soluții în aceste teritorii – eșecul prelungit de a le face sigure – rezonează cu soarta pulberei de la Cobasna. În 2004, când relațiile dintre Rusia și Occident au fost mai bune, pauza în evacuarea armamentului condusă de OSCE a fost văzută ca un regres temporar. „Ne-am gândit că ne vom întoarce la retragerea munițiilor în câteva luni sau câțiva ani”, a spus William Hill, fost ambasador în Moldova. Nimeni nu a avut în vedere la momentul respectiv că situația ar rămâne înghețată așa timp de 19 ani.”

Nu am putut să călătoresc la Cobasna pentru această investigație, deoarece autoritățile transnistrene au restricționat accesul jurnaliştilor  de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, într-o călătorie anterioară, cu trei luni înainte de invazia rusă în Ucraina, am fost uimit de cât de plăcut arăta satul Cobasna. Dincolo de satele din jur, care au un aspect de mizerie rurală – drumuri rele și case dărâmate. Prin comparație, Cobasna are case îngrijite și drumuri asfaltate.

Primarul satului, Leonid Ivanovici Kuratov, mi-a spus la telefon că satul își datorează norocul depozitului de muniții de la periferie.

„Oamenii de aici lucrează în unitatea militară”, a spus el. „Sunt tratați bine, au salarii bune. Nu le este frică [de o explozie] pentru că aceasta este slujba lor.” El a vorbit cu nostalgie despre o perioadă dinaintea războiului, când sătenii de pe ambele părți ale graniței cu Ucraina se vizitau unul pe celălalt. "Ce s-a întâmplat cu ei? Americanii i-au transformat în zombi! I-au schimbat pe ucraineni din rădăcini!”

Ilie Gulca este jurnalist de investigație din Chișinău. Acest articol a fost realizat în cadrul Fellowship for Journalistic Excellence, susținut de Fundația ERSTE, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editare de Neil Arun.

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate
/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
Activitatea Centrului Unic de Gestionare a Crizei, sistată: CSE a aprobat o decizie în acest sens
Activitatea Centrului Unic de Gestionare a Crizei, sistată: CSE a aprobat o decizie în acest sens
/VIDEO/ Scandalul de la o benzinărie din orașul Râșcani: Cum un fals a devenit un videoclip viral
/VIDEO/ Scandalul de la o benzinărie din orașul Râșcani: Cum un fals a devenit un videoclip viral
Președinta cere crearea Curții Anticorupție: „E naiv ca unii judecători să creadă că vor bloca sistemul și vom privi neputincioși”
/VIDEO/ Președinta cere crearea Curții Anticorupție: „E naiv ca unii judecători să creadă că vor bloca sistemul și vom privi neputincioși”
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2023 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram