19 aprilie 2022, ora 19:35

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, privind declararea neconstituționalității legii cu privire la interzicerea simbolurilor agresiunii ruse: Z, V și panglica „Sfântul Gheorghe”.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Potrivit deciziei Curții, actul adoptat în lectură finală de Parlament se bucură de statutul de „lege”, chiar dacă încă nu a intrat în vigoare. În acest sens, Curtea a precizat că, odată sesizată, ea poate verifica constituționalitatea unei legi atât înaintea publicării ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cât și după publicare.

Pentru a verifica dacă proiectul de lege contestat a fost adoptat de Parlament, Curtea a interpelat Parlamentul. Aceasta a primit un răspuns pe 13 aprilie, semnat de președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, prin care a fost informată că, la 13 aprilie 2022, proiectul nu a fost adoptat în lectură finală de plenul Parlamentului și că acesta are statut de proiect de lege.

Prin urmare, Curtea constată că nu este competentă să exercite controlul de constituționalitate în privința unui proiect de lege și a declarat inadmisibilă sesizarea deputaților BCS.

La 12 aprilie 2022, deputații Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, s-au adresat la CC și au solicitat declararea declararea neconstituționalității amendamentului la Codul Contravențional, votat în prima lectură de Parlament, prin care se interzic simbolurile de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității: semnele Z, V și panglica „Sfântul Gheorghe”.

Astăzi, 19 aprilie, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că a promulgat legea care interzice simbolurile Z și V, dar și panglica Sf. Gheorghe. Șefa statului susține că Republica Moldova nu poate accepta folosirea simbolurilor invaziei ruse în Ucraina. Totodată, a dat asigurări că moldovenii vor putea comemora în continuare, eroii celui de-Al Doilea Război Mondial. 

„Războiul pornește din intoleranță și neînțelegere... Simbolurile pe care le incriminăm nu sunt despre războiul de acum 77 de ani, ci se referă la războiul de azi din Ucraina. Nu putem promova acțiuni care sunt asociate cu suferințe și care îndeamnă la teroare, distrugeri și violuri”, a subliniat Maia Sandu într-un briefing de presă. 

Pe 14 aprilie, Parlamentul a votat în lectura finală proiectul cu privire la interzicerea însemnelor războiului. Pentru au votat 53 de deputați PAS.

Atunci, Deputații BCS au blocat tribuna Parlamentului în timp ce proiectul de lege era dezbătut.

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vladimir Voronin, a declarat că îi este rușine pentru tot ce se întâmplă în Parlament și pentru acest proiect.

„Iată dacă ne uităm în sală, bunelul lui Lilian Carp a primit unicul ordin pentru soldați. Doamna prim-ministru, bunelul ei tot cu medalie a fost decorat. Tatăl meu nu am avut norocul să-l cunosc nici pe fotografie pentru că a căzut apărând Kievul. Și noi acuma ridicăm mâna asupra celui mai sfânt simbol, lenta Victoriei. Nou ne este rușine cu ce s-ar explica. Cum nu s-ar vorbi în fiecare familie buneii străbuneii toți au fost. Mi-i rușine și nici nu știu cum să mă comport. Îmi este rușine de raportul tău și de tot ce se petrece aici”, a declarat Vladimir Voronin.

În replică, deputatul Radu Marian, a declarat: „Mie îmi este rușine că astfel de simboluri au ajuns pe tancuri, insemnele aramtei ruse, care acum fac acest război. Nu mai putem tolera ca simbolurile războiului să fie în Republica Moldova”.

Potrivit proiectului, se interzice confecționarea, vânzarea, deținerea, în vederea răspândirii, și utilizarea în public a atributelor și simbolurilor ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni.

Nerespectarea interdicției prevede amenzi de la 4 500 de lei la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore. În cazul persoanelor juridice sau cu funcții publice amenzile se ridică de la 18 000 de lei la 30 000 de lei.

22 noiembrie 2024, ora 20:41

Start alegerilor prezidențiale în România. Dacă alegătorii de pe teritoriul țării vecine se vor prezenta la urne duminică, pentru românii aflați în alte țări, secțiile de votare s-au deschis de astăzi. În Republica Moldova au fost amenajate 59 de birouri electorale unde sunt așteptați moldovenii cu cetățenie română. Cei care și-au exercitat deja votul spun că au urmărit îndeaproape lupta celor 14 candidați înscriși în cursă și așteaptă schimbări importante în țara vecină. 

Cele 59 de secții de votare amenajate în țara noastră s-au deschis la ora 12.00. La Consulatul General al României de la Chișinău au fost amenajate două dintre ele, iar unii s-au grăbit să fie printre primii alegători. Este și cazul familiei Frunzeti, care a venit din satul Hîrtopul Mare, raionul Criuleni pentru a vota.

„ Azi avem zi liberă și am hotărât cu soțul, întreaga familie să venim să ne facem datoria. Noi am votat pentru o Românie prosperă, pentru o Românie integră și nu e prima dată când votez din diasporă, am votat și pentru Republica Moldova din diasporă și acum votez pentru România. - De câți ani dețineți cetățenia română?- Noi am reușit să vizităm toată Europa datorită acestei cetățenii, de aceea suntem obligați, avem o datorie față de statul român că ne-a oferit această posibilitate”.

„ Așteptările noastre sunt la fel ca până acum, să fim susținuți și noi ca popor și să prosperăm împreună”. 

Iar Alexandru Gurduza a venit la secția de votare cu drapelul României.

„ Sunt fericit și onorat că am reușit să votez pentru președintele țării noastre a României și cred că alegerea noastră va fi corectă fiindcă noi permanent moldovenii simțim suportul și financiar și politic. La toate manifestările și naționale, a noastre moldovenești merg cu drapelul acesta, astăzi nu am luat drapelul UE, dar permanent sunt două drapele cu mine”. 

Cristian este din București, dar a fost prins cu treburi la Chișinău, așa că a decis să fie printre primii care votează.

„ Am votat împotriva la ce avem la ora actuală în România, împotriva populismului, am votat pentru ceva nou. Sper că decizia mea a fost bună și să nu regret după cinci ani, pentru că, din păcate am votat întotdeauna cel mai mic rău și cred că am făcut-o și de data asta”. 

„ Să fie o Românie bogată, modernă, aproape de noi să fie cu Doamne Ajută”.

„ Să fie o țară democrată, integră, cu o economie bună alături de Republica Moldova”.

La scrutinul prezidențial din România sunt înscriși, în total, 14 candidați, dintre care patru sunt independenți. Printre cele mai cunoscute nume în Republica Moldova se numără: Elena Lasconi, George Simion, Mircea Geoană, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Alegătorii spun că au analizat minuțios ce poate fiecare candidat în parte.

„ Zilele acestea am ascultat și pe unii și pe alții și am apreciat cine merită să conducă mai departe. Nu trebuie să uităm că și la rău și la bine, românii au fost alături de Moldova. - Veți participa și la parlamentare? - Numaidecât”.

„ Să fie un președinte pentru popor, pentru toți românii de pe tot globul. - Ați urmărit campania electorală?- Desigur, numaidecât, am apreciat care face rost să dăm votul”.

„ Sincer vorbind nici nu ai avut pe cine să analizezi, sunt toți niște persoane corupte care nu face să-i iai în seamă deloc. - Nuuu, sunt câțiva, sunt, sunt. Sunt careva, dar mă rog, pentru persoana care am ales-o aceia și merită”. 

Cele 59 de secții de votare vor activa astăzi până la ora 21:00, iar în weekend vor fi deschise de la ora șapte dimineața. Moldovenii cu cetățenie română pot vota în baza cărții de identitate, buletinului sau pașaportului de toate tipurile. Turul doi al alegerilor prezidențiale din România va avea loc peste două săptămâni, însă până atunci, chiar săptămâna viitoare, pe 1 decembrie vor avea loc deja alegerile parlamentare. Și atunci românii de peste hotare vor putea vota trei zile consecutiv.