20 iunie 2022, ora 17:55

La 14 iunie s-au împlinit trei ani de când fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a plecat din R. Moldova. A fugit  imediat ce formațiunea sa a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor. De atunci, procurorii i-au înaintat învinuiri lui Plahotniuc în mai multe cauze penale, dar fostul politician așa și nu a ajuns să fie căutat de Interpol pentru arest și extrădare. Vă spunem unde s-a blocat procesul.

De 8 luni de zile, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nu au ajuns să examineze demersul depus de procurori pentru aplicarea arestului preventiv pe numele lui Vladimir Plahotniuc în dosarul numit generic „Metalferos”. Examinarea se tergiversează din noiembrie 2021 din cauza avocatului lui Plahotniuc, care înaintează tot felul de cereri, iar acestea sunt transmise, după competență, Curții Supreme de Justiție.

9 cereri la CSJ pentru strămutarea dosarului

Am identificat pe site-ul CSJ zeci de încheieri care se referă la cererile avocatului Lucian Rogac de strămutare a dosarelor. Nouă dintre acestea vizează anume demersul procurorilor pentru arestul preventiv al lui Plahotniuc în dosarul Metalferos. Toate cererile apărătorului au fost respinse de CSJ. Ultima încheiere fiind emisă de instanța supremă pe 1 iunie curent.

Procurorii au cerut chiar și amendarea avocatului pentru tărăgănare intenționată a procesului, dar, deocamdată, lucrurile nu s-au mișcat din loc.

Dosarul se află în gestiunea magistratului Serghei Papuha, de la Judecătoria Ciocana. Iar anterior s-a aflat în examinare la judecătorul Veaceslav Martînenco, căruia i-a expirat primul mandat eliberat pe un termen de 5 ani și acum se află pe lista de așteptare pentru a fi numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.   

VITALIE ROȘIORU, procuror: „Apărătorul se folosește de anumite lacune din codul de procedură penală. În primul rând sunt înaintate sistematic cereri de recuzare a judecătorilor, iar ulterior cereri de strămutare a cauzei la Curtea Supremă. Dosarul automat se transferă de la judecătorie la CSJ să examineze această cerere și ulterior să o restituie înapoi pentru examinare. Se fixează o altă ședință și când ajungem la acea ședință din nou se găsesc careva motive. Se înaintează iarăși o cerere de strămutare și așa de 6-7 luni. Însăși examinarea propriu-zisă nu a început. Noi considerăm ca o metodă de tergiversare a examinării, deoarece considerăm aceste cereri formale. - Cât poate dura asta? Dvs nu puteți întreprinde nimic? – Instanța poate să aplice amendă. Noi am înaintat în cadrul procesului și un demers în acest sens, dar deja instanța decide. – Ați cerut amendarea avocatului? – Da, în una din ședințe am cerut pentru că am făcut un calcul câte cereri de recuzare și câte cereri de strămutare s-au depus și este evident că se tergiversează”.

Avocatul lui Plahotniuc refuză să comenteze situația

Contactat pentru a comenta acuzațiile care i se aduc de către procurori, avocatul lui Vladimir Plahotniuc ne-a promis un comentariu. Dar ulterior, nu ne-a mai răspuns la telefon.

În cererile de strămutare a dosarului privind arestul lui Vladimir Plahotniuc, avocatul a indicat diferite motive printre care faptul că magistrații de la Judecătoria Ciocana nu ar fi imparțiali sau l-au supus unor acțiuni de intimidare.

Vladimir Plahotniuc a fost pus sub învinuire în „dosarul Metalferos” în noiembrie 2021, pe trei capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani  în proporții deosebit de mari. Cauza penală a fost inițiată în 2019, iar în cadrul anchetei, oamenii legii au stabilit că statul ar fi fost prejudiciat cu 1,2 miliarde de lei.

Vladimir Plahotniuc a fost beneficiarul mai multor companii offshore, care au obținut zeci de milioane de dolari de la întreprinderea de stat Metalferos, după ce au intermediat exportul metalelor feroase, susțin procurorii.

Dosarul fraudei bancare

În mai 2020, pe numele lui Plahotniuc fusese emis un mandat de arest în contumacie într-un alt dosar - Frauda bancară. Și de această dată fostul lider PD a fost învinuit pe trei capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, săvârșite în proporții deosebit de mari.

În mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo declara că există suficiente probe care ar demonstra implicarea lui Plahotniuc în „furtul miliardului”. Dar de atunci dosarul nu a ajuns pe masa judecătorilor.

 ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „Unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc. Dispunem de probe incontestabile care indică că anume cetățeanul Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la BEM, prin intermediul grupului Șor, acoperit în consecință de mijloacele financiare ale Băncii Naționale a Moldovei, în total peste 100 de milioane de dolari. Suma a fost direcționată spre cumpărarea pachetului de acțiuni a unei bănci, clădirile companiei ASITO, Casa Modei, Hotelul Național. De asemenea, banii primiți din creditele de la BEM erau utilizați de Plahotniuc în scop personal sau de companiile afiliate acestuia pentru procurarea unui avion, achitarea curselor charter personale, dar și ale persoanelor din anturajul acestuia.

Fostul lider PDM nu este căutat de Interpol

De la fuga lui Plahotniuc, la Interpol au fost depuse două solicitări din partea organelor de drept din R. Moldova privind anunțarea acestuia în căutare internațională. Prima cerere a fost trimisă în toamna anului 2019, iar a doua - în decembrie a aceluiași an. Totuși, Interpol-ul  a refuzat în iulie 2020 să-l  includă pe Vladimir Plahotniuc în lista persoanelor anunțate în căutare internațională și a decis radierea datelor acestuia din bazele de date ale organizației. De atunci, fostul lider PDM este căutat doar pe teritoriul R. Moldova.

VIOREL ȚENTIU, șef Biroul Interpol Moldova: „Eu pot să vă confirm că Plahotniuc nu este căutat la nivel internațional.

Sunt solicitări transmise în adresa Comisiei de Control al Fișierelor. Sunt cereri transmise care sunt în curs de examinare. Acest proces este gestionat de către procurorii anticorupție și nu ar fi corect să mă expun eu cu privire la situația actuală sau la aceste cereri”.

Când ar putea examina Interpolul ultima cerere în privința lui Plahotniuc 

Procurorii anticorupție ne-au confirmat că au trimis repetat o cerere la Interpol în privința lui Plahotniuc, în toamna anului trecut, dar sunt încă în așteptarea unui răspuns.

OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, procuror: „Ultimul demers pe care noi l-am înaintat la Interpol a fost pe 1 octombrie 2021, în privința lui Vladimir Plahotniuc. Este o adresare repetată în adresa secretariatului general al Interpol, așa să spunem pe scurt. Cerea emiterea unei difuziuni de căutare internațională în privința lui Vladimir Plahotniuc. Dacă se acceptă difuziunea, atunci în baza de date Interpol, este vizibil ca fiind căutat în toate țările membre, inclusiv cu mențiunea de arest. Acolo, o comisie, se numește  Comisia de Examinare a Fișierelor, este o comisie autonomă în cadrul Interpolului, urmează să examineze repetat solicitarea noastră. - Dar în cererea asta repetată dvs ați anexat și ceva materiale noi sau cam ceea ce în 2020 s-a remis? - Au fost anexate și materiale noi. Noi încercăm să convingem comisia că învinuirile în adresa domnului Plahotniuc nu au o conotație politică. Sperăm noi că își vor reexamina concluziile din 2020 și totuși o să fie dl Plahotniuc inclus în difuziunea respectivă, o să fie anunțat în căutare. - Da un termen nu există la comisia ceea? - Noi știm doar că Comisia acum este în ședințe, însă noi nu știm dacă comisia a planificat examinarea cererii noastre din 1 octombrie 2021, pentru sesiunea de acum. Următoarea sesiune dacă nu greșesc o să fie în toamnă. Noi putem să cunoaștem despre un termen concret când se examinează atunci când Comisia poate să ne expedieze anumite anchete pentru explicații. Spre exemplu, un astfel de caz a fost cu Ilan Șor în februarie-martie 2022. Noi am completat acea anchetă și am expediat-o înapoi în comisie. Am convins Comisia de Fișiere că de fapt nu este un caz politic și comisia a acceptat difuziunea. Similar a fost în cazul domnului Vladimir Andronachi. Iarăși ni s-a expediat o cerere de explicații, de îndeplinire a unei anchete, noi am îndeplinit-o, dacă nu mă greșesc în mai 2022 și am remis-o comisiei. Asta înseamnă că, cel mai probabil, în cazul domnului Andronachi va fi examinată în sesiunea carea se va încheia în luna iunie.

Dacă procurorii ar obține un nou mandat de arest pe numele lui Plahotniuc, în dosarul Metalferos, autoritățile ar putea depune o nouă cerere la Interpol pentru căutarea oligarhului în afara țării.

VITALIE ROȘIORU, procuror: „Persoana și așa este anunțată în căutare, dar arestul preventiv va permite anunțarea în căutare internațională și eventual, dacă este identificat în careva stat, reținerea și extrădarea”.

Plahotniuc, vizat în alte 3 dosare penale

În prezent, procurorii au în gestiune mai multe dosare penale în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Într-un caz este acuzat de spălare de bani, după ce a primit pe contul personal dividende și împrumuturi de la câteva companii offshore, în sumă de peste 200 de milioane de lei. Transferurile au fost efectuate între anii 2016-2019.

De asemenea, Vladimir Plahotniuc este cercetat pentru îmbogățire ilicită. Cauza penală a fost inițiată de PCCOCS în noiembrie 2021, după ce procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanța de refuz în efectuarea urmăririi penale, emisă în vara anului 2021.

Anterior, Serviciul de Informații și Securitate a transmis o sesizare procurorilor în care anunța că Plahotniuc este beneficiarul efectiv al unor bunuri din străinătate estimate la peste 160 de milioane de lei.  Este vorba despre vilele lui Plahotniuc din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și un yaht, înregistrate în Elveția, care urmează a fi puse sub sechestru de autoritățile străine, la solicitarea procurorilor moldoveni. Vilele au fost descoperite de jurnaliștii de investigație de la Rise Moldova încă în anul 2018.

Centrul Anticorupție anunța că Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a indisponibilizat 52 de bunuri ce aparțin lui Plahotniuc, în valoare totală de 486 de milioane de lei. Era vorba de 4 conturi bancare cu aproape 20 de milioane de lei, capitaluri sociale în 5 companii, 32 de imobile locative și nelocative și 11 mașini aflate pe teritoriul R. Moldova.

Vladimir Plahotniuc este vizat și în dosarul numit generic ASP. Procurorii verifică cum au fost emise acte de identitate pe numele mai multor persoane din anturajul lui Plahotniuc, cu încălcarea procedurilor, inclusiv în lipsa solicitanților acestor acte.

Amintim că ASP i-a perfectat lui Plahotniuc și o identitate falsă. Actele pe numele Novak Vladislav Vladimir au fost emise la solicitarea SIS-ului în vara anului 2018.

04 iunie 2023, ora 22:15

Mai multe cratere imense care amintesc de cele lăsate de meteoriți căzuți au apărut în ultimii ani în preajma unor sate din Republica Moldova. Gropile cu adâncime de peste zece metri nu au însă o proveniență cosmică, ci sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală adoptată în urmă cu cinci ani în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. 

Aceeași lege îi obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei. Cutia Neagră Plus a inspectat timp de câteva luni mai multe gropi de împrumut din republică și a descoperit grave încălcări. 

La câteva sute de metri de la intrarea în satul Coștangalia, raionul Cimișlia, la hotarul unor lanuri de grâu și a unor plantații de viță-de-vie se cască două cratere imense. Adânciturile de aproape zece metri în pământ sunt urme lăsate de o companie care a construit drumul de legătură dintre satul Porumbreni și orașul Cimișlia.

Specialiștii le numesc „gropi de împrumut”. De aici, constructorii de drumuri au primit dreptul legal să extragă lut sau nisip pentru ridicarea terasamentului șoselei moderne inaugurate cu mare fast în toamna anului trecut. Drumul a fost inaugurat, compania de construcții turcească Onur și-a luat banii. E vorba despre 30 de milioane de euro. Iar craterele de pe teritoriul satului Coștangalia au rămas să sperie localnicii. 

O lege adoptată încă în anului 2018, le permit companiilor să extragă argilă și lut de pe terenuri aflate în preajma drumurilor în construcții, cu condiția ca după încheierea lucrărilor, acestea să astupe gropile și  să aducă terenul în stare inițială. Lucru care nu se întâmplă aproape niciodată. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

“Ne aflăm pe una din “gropile de împrumut” din satul Coștangalia, raionul Cimișlia. În total, primăria a oferit Administrației de Stat a Drumurilor 13 hectare de pământ, pentru a extrage argilă și argilă nisipoasă, pentru construcția drumului M3”

Angajații companiei Onur s-au apucat abia acum să astupe dezastru pe care l-au lăsat în urma exploatării terenurilor publice. În ziua în care am mers să filmăm gropile de împrumut din Coștangalia, un escavator și șase camioane lucrau de zor. La escavarea acestor terenuri, firma a comis mai multe abateri de la legislație. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație 

“Conform legislației, o groapă de împrumut nu trebuie să aibă mai mult de cinci metri adâncime. Eu am un metru optzeci și cinci. Dacă ne uităm atent la această groapă, o să observăm cu ochiul liber că ea este mult mai adâncă.“

Prejudicii de milioane aduse mediului

Escavarea la o adâncime mai mare de cinci metri poate să producă mai multe efecte nefaste asupra mediului, să perturbeze circulația apelor subterane, risc de poluare cu uleiuri si alte substanțe toxice, explică experții. Ina Coșeru, președinta Comisiei de mediu spune că adâncimea de cinci metri este stabilită deoarece “asta presupune bineînțeles că mai repede poți să recultivezi locul, nu periclitezi apele freatice dacă e cinci metri, pentru că apele freatice sunt până la 30 de metri.” 

Am arătat imaginile filmate lui Sergiu Bejan, directorul Administrației de Stat a Drumurilor, una dintre instituțiile responsabile de monitorizarea procesului de extragere a argilei. Bejan crede că inspectorii ar trebui să facă mai multe vizite inopinate pentru a tăia din poftele constructorilor.

Observațiile noastre sunt confirmate și de constatările inspectorilor de mediu. Ion Bulmaga, directorul Inspectoratului de Mediu, ne-a spus că verificările făcute de ei au arătat că firma turcească a efectuat extrageri mult peste cantitatea stabilită în proiect. Prejudiciul adus statului este de aproape șapte milioane de lei. 

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că: “În urma controalelor efectuate de colaboratorii Inspectoratului de Mediu au fost depistate patru cazuri de extragere în afara perimetrilor atribuite. Au fost calculate și prejudiciile cauzate mediului prin aceste extrageri ilicite. Avem un prejudiciu de peste 250 de mii, peste trei milioane și două prejudicii de un milion treizeci și trei de mii și de aproape două milioane.” 

Primăria Coștangalia regretă că a permis extragerea

La aproape 3 ani de când a permis companiei Onur să extragă nisip, primarul localității, Efim Strogoteanu, își regretă decizia. “Prin decizia consiliului local au fost alocate aceste terenuri pentru “gropi de împrumut”. Însă, la moment, vă zic că îmi pare rău că am luat așa decizie, deoarece acolo s-au extras cantități enorme”, a ținut să menționeze primarul localității.

Primarul mai spune că în timpul escavării, compania de construcții a produs mai multe pagube.

“S-a deteriorat drumul, cu gropi. A mers de mai multe ori greiderul care a împrăștiat tot pietrișul care mai era. Acum, când plouă, este practic imposibil de ajuns în sat. Și, nu s-a alocat nici un ban pentru reparația acestui drum. Oamenii erau nemulțumiți. Treceau mașini de mare tonaj prin sat și deteriorau drumul, cutremura tocmai și casa. Și au construit un pârău, au pus două tuburi și noi am avut inundații. Noi ne-am adresat la Administrația de Stat a Drumului, au venit niște experți, care dacă au fost trimiși de dânșii, tot interesele lor le-au apărat”, a mai precizat acesta pentru Cutia Neagră Plus.

Am mers la sediul companiei Onur din Comrat pentru a vorbi cu reprezentanții companiei. În Oficiul firmei am găsit doar două secretare. Am lăsat numărul de telefon și ni s-a promis că vom fi apelați. Până la moment însă nu am fost sunați de reprezentanții Onur. 

Pe teritoriul Republicii Moldova există în prezent 25 de “gropi de împrumut”. Ne-am propus să facem o inspecție la câteva dintre acestea pentru a vedea dacă situația de la Coștangalia este un caz singular. Ceea ce am descoperit însă ne-a îngrozit. Craterele imense lăsate de izbeliște la marginea satelor arată că extragerea necontrolată a argilei de către companiile de construcție a drumurilor este un fenomen răspândit la scară largă.

Gropi ca după bomardament

În apropierea localității Cornești din raionul Ungheni am găsit o situație similară cu cea de la Coștangalia. Încă din 2018 întreprinderea moldovenească Rutador SRL a început extragerea argilei. Anul trecut compania de drumuri a terminat de săpat, și-a luat utilajele și a plecat. Argila extrasă de la Cornești a fost folosită pentru construcția unei porțiuni de șase km de drum care ocolește localitatea Bahmut, raionul Călărași. Construcția centurii Bahmutului s-a aflat deseori în atenția presei, deoarece lucrările au durat tocmai șapte ani.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“Ne aflăm în apropiere de localitatea Bahmut. Nu! Nu este acel Bahmut, care este cunoscut de către toți și unde se duc astăzi lupte grele. Este Bahmutul din raionul Călărași, Republica Moldova. Deși, ceea ce a lăsat aici firma de construcții după extragerea argilei, seamănă ca și cum ar fi căzut o bombă. Ia uitați-vă aici ce crater. Locuitorii ne-au spus că acum mai bine de un an au avut loc ultimile extrageri și, de atunci, nimeni nu a mai venit să astupe aceste gropi. Ia uitați-vă, efectiv au abandonat această groapă. Aici s-a format și un mic lac.”

La doar câțiva metri de acest crater, găsim altul și mai mare. Nici în acest loc nu au fost respectate angajamentele pe care firma și le-a luat. Imaginile de aici par a fi inspirate din filme cu apocalipsă. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“O groapă imensă. Cred că are mai mult de 10 metri înălțime. E greu să ne dăm seama. Au luat cât au putut. N-au ținut cont nici de cele mai elementare reguli de mediu. Observați! e mult mai mult decât cinci metri înălțime. Și au abandonat acest loc, la voia întâmplării, la voie mamei natură.”

“Ploile-nevoile”

Primarul orașului Cornești, Valeriu Morari, spune că anterior în acest loc a fost pășune iar firma a promis că va efectua toate lucrările de amenajare a terenului imediat după terminarea drumului. “Practic, la finalizarea lucrărilor de drum, cariera trebuie să fie amenajată conform standardelor care sunt - Să pună copaci? - Da! - Să pună iarbă! - Da!”, a declarant Morari.

Întrebat dacă a semnalat inspectorilor de mediu încălcările, primarul ne-a spus că el nu cunoaște normele de exploatare. “Da! Într-adevăr, adâncimea este foarte mare, dar eu, standardele date nu le cunosc. Dar, mai sunt alte instituții abilitate care trebuie să verifice”, s-a apărat acesta.

L-am sunat pe Anatol Mihalache, dirigintele de șantier, angajat de Rutador să fie responsabil de “groapa de împrumut” de la Cornești. Mihalache a dat vina pe vreme pentru întârzierea lucrărilor de acoperire a gropilor.

 ”Noi în toamnă, în noiembrie, înțelegeți, ploile-nevoile, n-ai cum lucra acolo. În primăvară iarăși la fel, toată luna aprilie a plouat. Am vrut să intervenim mai devreme. Nu am putut. Acum cu summit-ul ista toată tehnica a fost luată la Anenii Noi.  Noi am vrut mai devreme. Au fost ploile și nu am putut. Acolo nici nu puteai să te ridici sus. Acum săptămâna asta am ieșit cu lucrările la Bahmut și ne ocupăm și cu groapa de împrumut”, ne-a spus Mihalache la telefon.  

Drumul promis în schimbul lutului se lasă așteptat

În schimbul lutului gratuit oferit de primăria Cornești, Rutador urmează să repare și un km de drum de la intrarea în sat. 

Primarul se plânge că a transmis mai mult solicitări către companie și autorități, a primit asigurări că lucrările de reparație vor începe curând, dar cei responsabili încă nu și-au onorat angajamentul. “Conform programului de lucrări, asfaltarea drumului de acces spre Cornești a fost planificat să fie executat după finalizarea drumului de ocolire a satului Bahmut. Dat fiind faptul că lucrările au fost finalizate înaintea începutului sezonului rece al anului, iar temperaturile scăzute nu ne permit execuția a lucrărilor de asfaltare, antreprenorul va executa lucrările garantate îndată ce temperatura mediului ambiant va permite execuția lucrărilor de asflatare. Iaca!”, a citat primarul de Cornești dintr-un răspuns primit de la Rutador.  

Dirigintele de șantier ne asigură că în curând Rutador își va îndeplini promisiunea și va demara lucrările de reparație a drumului. “De la monumet până la calea ferată se repară total drumul ăsta. Este așa ceva, este ordin, banii sunt pregătiți pentru așa ceva. Până în august noi trebuie să finalizăm toate lucrările legate de drumul ăsta”, ne-a dat asigurări reprezentatul companiei.

Și Sergiu Bejan ne-a spus că reparația drumului va începe în scurt timp. “Noi îl facem, pentru că obiectul abia se finalizează. Acum noi facem rectificări în bugetul fondului rutier. Nu noi, dar ministerul. Și noi avem preconizați acești 900 de metri”, ne-a precizat șeful ASD. 

Au plătit amenda, dar spun că nu au comis nici o ilegalitate

Și în satul Troița Nouă din Anenii Noi, Rutador a lăsat în urmă un peisaj apocaliptic. O imensă pată galbenă și mormane de pământ tronează pe unul din dealurile acoperite cu iarbă fragedă. 

Inspectoratul pentru Protecția Mediului  spune că la exploatarea acestei gropi cu împrumut au fost extrase cantități de argilă mai mari decât prevedea proiectul de execuție. Prejudiciul adus statului este de peste 250 mii de lei.

Reprezentantul companiei neagă însă aceste acuzații și spune că Rutador a exploatat chiar mai puțin decât i s-a permis. “Nu! Asta nu e adevărat. Da noi acolo, tehnologic trebuia să facem suprafețele orizontale și trebuia să lucrăm cu tehnică grea. Temporat acolo poate mai adânc (n.r. am săpat) pe unele locuri, dar cantitatea scoasă este mult mai mică decât aceea care este permisă”, ne-a spus la telefon Sergiu Guțu, dirigintele de șantier, responsabil de groapa de la Troița Nouă.

Acesta este contrazis însă de șeful de la drumuri, care spune că Rutador a fost chiar amendată pentru încălcările depistate. “La Troița Nouă antreprenorul a fost amendat că a depășit acel volum pe adâncime, cu suma de 235 mii de lei, pe care a achitat-o. Și a fost impus să restabilească înapoi acele cote care au fost decapate și preîntâmpinat că dacă se mai repetă, desigur că urmările vor fi cu mult mai complicate”, a declarant Sergiu Bejan pentru Cutia Neagră Plus. 

O nouă “groapă de împrumut” – un nou crater

Același tablou dezolant îl găsim și la Hănăsenii Noi din raionul Leova. Primăria localității a oferit 59 de ari pentru extragerea argilei, folosită la reabilitarea drumului republican ce leagă Leova de Cantemir. Terenul a fost exploatat de firma turcească Ozka care și-a asumat ca după finalizarea lucrărilor să planteze copaci și arbuști pe pământul pustiit. În locul lor, la aproape un an distanță găsim în continuare o groapă imensă.

Sergiu Bejan ne asigură că Administrația de Stat a Drumurilor va avea grijă ca firmele să-și îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în contract. ”În caz când admitem că se întâmplă ca antreprenorul nu-și onorează obligațiunile, atunci rămâne garanția de bună execuție. Finalizăm recultivarea deja din această garanție. Orice groapă de împrumut va fi dusă până la sfârșit 100% de administrația drumurilor”, a precizat Bejan. 

Ina Coșeru, președinta Comisiei de Mediu, spune că legislația are lacune și urmează să fie făcute mai multe modificări la Codul subsolului, inclusiv la exploatarea “gropilor de împrumut”. ”Noi o să facem fondul de recultivare funcțional, pentru că el era inclus în codul subsolului, dar nimeni niciodată nu a respectat acest fond. Fondul trebuie să fie o categorie aparte la agentul economic, care să respecte un plan de recultivare anual și atunci peisajele apocaliptice dispar. Se exploatează două hectare, după asta se recultivează, următorul teren și iar se recultivează. Noi creăm acum instrumente de monitorizare, de presiune în cazul în care agentul economic nu respectă și elaborăm și regulamentul de recultivare. Deci toate instrumentele care pot fi utilizate pentru a ieși din situația asta. Pentru că avem foarte multe locuri care au schimbat imaginea Republicii Moldova. Și multe cariere sunt într-adevăr în locuri valoroase din punct de vedere al peisajelor - de-a lungul Prutului, de-a lungul Nistrului”, ne-a informat deputata. 

“Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile. De aceea noi am refuzat continuarea colaborării.”

Anticipând probabil că firmele de construcții nu se vor ține de cuvânt, mai multe primării au refuzat să le ofere terenuri pentru extragerea argilei. Așa s-a întâmplat la Rădeni, unde Administrația de Stat a Drumului a solicitat consiliului local să ofere 40 de hectare în folosință unei companii de construcții.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, spune că inițial primăria a dat acordul, dar într-un final a refuzat să permită extragerea argilei de pe terenul localității. “Noi am avut drumuri în șantier în localitate și vreau să vă spun că campioanele oricum crează disconfort, începând cu îmbrăcămintea rutieră a drumurilor existente, disconfortul locuitorilor prin nivelul înalt de gălăgie și praful care este mult, urmare a acestor lucrări. Noi am avut discuții și locuitorii au dat acceptul doar cu condiție ca să fie făcute careva investiții. Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile - nu conservează groapa din care extrag argila, nu plantează. De aceea noi am pus o pauză și am refuzat continuarea colaborării”, a menționat primarul comunei Rădeni. 

Pe urmele lutului

Am pornit această investigație de la ipoteza că firmele de construcții abuzează de permisiunea de exploatare a gropilor cu împrumut și fură argilă și pentru alte scopuri. Mai multe surse ne-au confirmat că furtul argilei din “gropile de împrumut” este o practică frecventă pe șantierele din țară. Ne-am propus să verificăm această ipoteză. Am mers la Leova, acolo unde era un șantier în lucru activ. Două zile am stat pe urmele camioanelor care cărau lutul extras pentru construcția drumului spre podul de la Bumbăta. Nu am reușit să identificăm nici un camion care să se fi abătut de la traseu.

În schimb, am observat că groapa din care se extrăgea lut era una imensă, iar adâncimea depășea cei cinci metri legali. Am arătat imaginele filmate de la Leova șefului de la Inspectoratul de Mediu. Ion Bulmaga a remarcat și el că adâncimea pare să nu corespundă cadrului legal. Cu exactitatea, spune acesta, va fi posibil de stabilit însă doar după efectuarea controalelor. 

“Din ceea ce văd eu aici, s-ar părea inițial că sunt lucrări la o adâncime mai mare. Dar, nu cunosc care a fost nicelul solului până la începutul lucrărilor. Aceste puncte sun fixate în acele contracte. Ulterior, urmează să ieșim la fața locului să le contrapunem, punctele din proiectul atribuit și punctele din natură, pentru a vedea dacă sunt devieri sau nu”, a declarant Bulmaga.