21 iulie 2022, ora 16:36

Deputata Partidului Politic „ȘOR” Marina Tauber, vizată în două cauze penale pornite pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat” și „falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Politic „Șor” pentru semestrul I al anului 2022”, a fost scoasă din sala de ședință a Parlamentului de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), pentru a merge în biroul său unde în aceste momente au loc percheziții.

„Doamna Tauber, vă rog frumos... Urmați-mă, vă rog frumos”, a declarat procurora de caz Mariana Botezatu.

Deputata s-a conformat și a urmat ofițerii CNA, cu care a mers împreună în biroul său din Parlament, unde au loc verificări în prezența acesteia.

„Rău lucrează la voi tot sistemul. Nici procurorii nu cunosc ce trebuie să facă. Voi ați văzut că noi i-am căutat și i-am găsit în sfârșit”, a afirmat Tauber.

Marina Tauber a rămas din nou fără imunitate. Cele două cereri înaintate de procurorul general interimar, Dumitru Robu, privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputatei, au fost votate joi, 21 iulie, de deputații PAS și ȘOR.

În dimineața zilei de 21 iulie, procurorii anticorupție și ofițerii CNA au descins cu percheziții la mai multe sedii ale formațiunii, într-un dosar penal pornit pe faptul finanțării ilegale a partidului.  La scurt timp după ce procurorii au descins cu percheziții, formațiunea a venit cu o reacție în care susține că „guvernarea PAS a pornit un nou episod de răfuială politică cu Partidul ȘOR”.

Marina Tauber a rămas fără imunitate pentru a treia oară. Asta după ce Parlamentul Republicii Moldova a aprobat joi, 26 mai, cele două cereri înaintate de către procurorul general interimar Dumitru Robu privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputatei Partidului ȘOR Marina Tauber, fiind bănuită de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Deputata a rămas fără imunitate parlamentară și în septembrie 2019. Atunci, aceasta a fost acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat în cadrul dosarului „frauda bancară”.

 Tot atunci pe 16 septembrie și deputata Reghina Apostolova a rămas fără imunitate parlamentara. 

„Sunt probe precum că deputații Marina Tauber și Reghina Apostolova începând cu 17 august 2012 au participat activ la devalizarea băncii. Marina Tauber, fiind acționar la Unibank, a creat condițiile necesare ca Ilan Șor să poată devaliza banca. Cele doua deputate au participat activ la frauda bancară”, a declarat atunci Robu.

Peste un an, în octombrie 2020, Tauber a fost scoasă de sub urmărire penală.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.