24 mai 2022, ora 07:59

Procurorii anticorupție, în comun cu ofițerii CNA și SIS au descins cu percheziții acasă la fostul șef de stat, Igor Dodon. Au loc percheziții inclusiv la alte locații și imobile deținute prin persoane interpuse. 

Potrivit Procuraturii, descinderile au loc în cadrul unui dosar penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii de corupere pasivă, prevăzute de art.324, care se pedepsește cu până la șapte ani de închisoare. 

De asemenea, fostul șef de stat este bănuit de acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminala, pentru care riscă cel puțin trei ani de închisoare, de trădare de patrie, care se pedepsește cu cel puțin 12 ani de detenție și de îmbogățire ilicită, pentru care ar putea face alți până la 7 ani de pușcărie.

Săptămâna trecută, fostul deputat Iurie Reniță, cel care a făcut denunț la Procuratură în dosarul faimosului „kuliok”, a anunțat că Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Igor Dodon, precum și anularea aceleiași Ordonanțe, semnată de fostul procuror-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vasile Levițki.

Prin această Hotărâre a CA Chișinău, a fost deschisă calea legală pentru reînceperea urmăririi penale.

În vara anului trecut, Procuratura Anticorupție a anunțat că a dispus neînceperea urmăririi penale în cadrul procesului penal pornit în baza denunțului lui Iurie Reniță prin care cerea investigarea circumstanțelor rezultate din înregistrările video în care Igor Dodon ar fi primit de la fostul lider PDM o pungă, în care se prezuma că ar fi fost bani. Procuratura a decis atunci că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni.

Dodon a fost recent subiectul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Ancheta a scos la iveală schema prin care fostul președinte Igor Dodon și-a cumpărat casa de milioane de la Buiucani, tăinuind proveniența banilor. Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele noastre susțin că Igor Dodon  a investit din start  în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Detalii, în INVESTIGAȚIE. 

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.