Când toată lumea încearcă să obțină cât mai multă energie verde, Republica Moldova nu poate sta deoparte, mai ales că riscăm în orice moment să rămânem fără curent electric din cauza situației din regiune. Cu pași modești și stângaci, observăm că și în țara noastră acest sector prinde contur. 

Pe dealuri și coline vedem zeci de turbine eoliene, care transformă vântul în curent electric. Și panourile solare fac parte din acest peisaj, unul care, în viitor, ar trebui să fie o normalitate. Unii își instalează panouri pentru propriul consum, alții creează adevărate parcuri fotovoltaice și livrează energie în rețelele publice. Și-ar dori ca prețul kilowattului să coste mai mult, ca să-și scoată mai repede banii investiți. 

Interesul pentru energia solară este în creștere, în ultima perioadă. Doar în acest an, avem peste 150 de producători noi, dar oricum suntem cu mult în urma obiectivului stabilit de Guvern. Am atins abia 3 la sută, de trei ori mai puțin decât fusese prognozat. Afacerile din soare și din vânt sunt profitabile în Republica Moldova? Echipa proiectului Moldova Gândește de la TV8 a discutat cu mai multă lume care este implicată în acest proces.

„Este cel mai mare parc fotovoltaic. Cadou sută la sută, nu trebuie să întoarcem nimic”, a declarat directorul parcului fotovoltaic Criuleni, Vasile Frunză.

Parcul cu cele aproape 7500 de panouri solare a costat în jur de 4 milioane de euro și este parte a unui grant obținut de Republica Moldova încă acum 10 ani.

Ziua în care am filmat era una excelentă, cu mult soare și aer curat. La amiază, panourile produseseră vreo 7 800 de kW oră, care, vânduți în rețea, aduc companiei un venit de circa 9 mii de lei.

„Astăzi avem o zi foarte bună. Mergem în paralel cu ziua de ieri. Ieri am produs 16 mii de kW. Cu acești kw - o familie cheltuie pe zi 1,5 - 2 kw. Cam la zece mii de gospodării sunt aprovizionate. Dacă să facem comparație, Criuleni are 3 mii de familii, atunci aprovizionăm Criuleniul și încă vreo două”, a menționat directorul parcului fotovoltaic Criuleni, Vasile Frunză.

În prezent, parcul fotovoltaic vinde energie la două companii, cu prețuri diferite, care sunt negociate.

„Dacă am început în luna aprilie activitatea cu 88 de bani fără TVA, acum vindem a 2 companii - cu 99 de bani si deja la 1 oct cu 1 leu fără TVA și la Premier Energy tot cam așa”, a mai adăugat Vasile Frunză.

Cea mai bună zi din istoria parcului a fost atunci când a produs 22 de mii de kW. A fost o zi de mai. În schimb, iarna puterea scade:

„- Ziua noi folosim energia noastră. Dar noaptea noi procurăm de la Premier Energy.
 - De ce nu folosiți a voastră?
 - Noaptea nu producem.
 - Dar nu puteți să stocați?
 - Sunt acumulatoare, dar...”.

Niciun kilowatt nu se pierde. Evidența lor este strict monitorizată în această încăpere, toată plină de camere de supraveghere.

„Total avem 3 milioane, 541 de mii din decembrie. Dar până în decembrie, mai avem două luni”, a declarat directorul parcului fotovoltaic Criuleni, Vasile Frunză.

„Când privesc în urmă, prin ce am trecut, a fost o decizie curajoasă”, a vorbit proprietarul unei case „solare”, Dinu Bubulici.

Aventura lui Dinu Bubulici de a-și instala panouri solare pe casă a început cu vreo 3 ani în urmă. Pe atunci, era în proces de construcție a locuinței. 

Tot discutând cu tatăl său, au decis să investească în sistemul alternativ de aprovizionare cu energie electrică, pentru a mai reduce ulterior din costuri:

„Amortizarea și răscumpărarea este direct proporțională cu prețul de achiziție a energiei electrice. Respectiv, cu cât energia este mai scumpă, cu atât timpul de răscumpărare este mai mic. Dacă ne uităm la prețul de pe piață, este foarte mare. Respectiv, timpul de răscumpărare a scăzut. Orice investiție care se răscumpără în 5-7 ani este o investiție profitabilă. Cam în asta și intră panourile fotovoltaice. Acum, la prețul actual 10 ani este timpul de răscumpărare a investiției. Durata lor de viață este chiar și 25 de ani. Deci, o perioadă de care putem să profităm”.

Datorită panourilor solare, practic nu achită deloc pentru energie. Vara, când volumul este mai mare, oferă surplusul în rețeaua publică, iar iarna își cere energia înapoi:

„Cu livratul în rețea, stăm în felul următor. Noi, cât afară este soare, durata zilei e mare, producem o cantitate mai mare de energie. 80 la sută o livrăm în rețea. Pe perioada rece a anului, producem o cantitate mai mică. Și dacă avem pompe de căldură, condiționere, noi o folosim cantitatea din vară în perioada rece”.

Acum, panourile solare îi asigură circa 5 kilowatt, ceea ce înseamnă în jur de 70 la sută din consumul zilnic.

Vântul este o altă sursă de energie verde. În Republica Moldova, sunt zeci de astfel de turbine. Două eoliene am găsit la hotarul dintre satele Drăgușenii Noi și Ciuciuleni, din raionul Hâncețști. Însă, doar una lucra atunci când filmam reportajul.

Conform regulilor, turbinele trebuie instalate la cel puțin 300 de metri distanță de cea mai apropiată localitate. Nu că reprezintă vreun pericol, ci pentru a proteja sătenii de zgomotul pe care îl produc. M-am dat puțin mai departe această eoliană și voi încerca să demonstrez cum se aude la momentul de față.

„- Vrem să vă întrebăm de eoliene acestea, le auziți din sat?
 - Dar ce înseamnă asta?
 - Eoliene ce înseamnă?
 - Da.
 - Iată instalațiile acestea. Moriștile. Le auziți din sat?
 - Cum să nu le auzim? Huiesc și noaptea.
 - Le auziți, da? Eu acum nu le aud. Ori noaptea e mai liniște...
 - Noaptea, da, huiesc. Noi suntem taman aici de la vale. Se aud noaptea cum huiesc”.

„- Iaca huiesc, nu le auziți cum huiesc?
 - E de la ele, da?
 - Da. Huiala asta este de la dânsele.
 - V-ați obișnuit deja cu zgomotul? Cam de un an sunt aici, în sat....
 - Da.
 - La început cred că oricum ați avut o strângere de inimă, când le instalează...
 - Păi, dacă nimeni nu știe ce înseamnă ele.
 - Dar la un an distanță, ați aflat răspunsuri?
 - Nu știu, nu cunoaștem nimic”.

„- Nu știm, poate ceva radiații produc ele.
 - Vă este frică puțin de ele?
 - Lumea este îngrijorată, care au poamă pe aici”.

Nu produc radiații, ne asigură lectorul Octavian Magos, de la Universitatea Tehnică din Moldova. Ne-a prezentat, în cel mai simplu mod, cum funcționează o turbină eoliană. Dar, pentru că nu suntem pe deal, ci în laborator, palele au fost puse în funcțiune nu de vânt, ci de curentul electric.

„Aici in laborator, noi avem o instalație pentru studiul energiei eoliene. Nu emite radiații”, a declarat lectorul universitar, UTM, Octavian Mangos.

Banii aduși de vânt se duc tot pe vânt? Cel mai bine știu răspuns la această întrebare oamenii care dezvoltă afaceri în acest domeniu. Iurie este unul dintre ei. Aflat de opt ani în Statele Unite, cu frați stabiliți în Franța, au decis să investească acasă, în energia eoliană. Era anul 2019, dar ideea a devenit realitate abia anul trecut, în luna septembrie.

„Noi le-am dat drumul în septembrie, am avut noiembrie, decembrie, ianuarie. Am produs foarte bine, avem vânt bun. Am cumpărat pământ, am autorizație, ca să punem încă două. Deja cu banca avem credit, istorie bună, ne-am onorat. Cu legea aceasta a echilibrării, ne-am oprit, ea nu este în folosul nostru făcută”, a vorbit angajatul unei companii de energetică din Statele Unite, Iurie.

Așa numita lege a echilibrării înseamnă că fiecare producător de energie alternativă trebuie să anticipeze cât va produce timp de o lună. Estimarea trebuie să fie comunicată distribuitorului de energie, cu care are încheiat un contract.

„Au făcut o lege, care se zice că este europeană. Noi trebuie să spunem cu o lună înainte cât o să producem pe o lună înainte. După care trebuie să spunem cu trei zile înainte, ca să putem ajusta. Noi suntem creștini, din Biblie știm că numai Dumnezeu știe încotro se duce și cum vine. Nu pot să spun eu acum ce va fi în luna noiembrie. Chiar dacă la meteo ne arată. Poți face niște calcule, dar dacă nu este vânt deloc, nu poți produce. Și atunci am făcut teste ca să nimerim. În luna mai, legea a intrat în vigoare”, a declarat angajatul unei companii de energetică din Statele Unite.

Dacă vântul a bătut bine și a obținut timp de o lună mai multă energie electrică, atunci surplusul ajunge la Moldelectrica, o companie a statului. Însă, spune bărbatul, prețul pe care-l primește pentru volumul în plus este aproape în jumătate cât cel pe care-l livrează în rețea. Iar, dacă produce mai puțină energie decât a estimat, atunci Moldelectrica achită pentru el, la un preț mult mai mare - de circa 3 lei:

„Când statul s-ar implica să ajute la luarea creditelor, ar fi un plus. Și încă: să se dea un preț fix mai mare. Atunci s-ar umplea Moldova de moriști. Ei au făcut așa ceva: dacă aduci una nouă în Moldova, îți dă ceva subvenții - 30%. Republica Moldova, eoliene mari cu capacitate de 1000-1500 noi nu este nicio morișcă. Am sunat la companii mari, ne-au spus că Moldova nu este în UE și nu aduc să instaleze noi. Adică, au făcut facilități la imposibil. Asta nu cred că PAS-ul a făcut, dar este dinainte. Să facă facilități la adusul mărfii. E transport, care vine, descarcă și s-a dus. Dar noi pentru asta am plătit 60 de mii de dolari în plus, al două moriști”.

Pe de altă parte, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, afirmă că oamenii de afaceri specializați în producerea energiei verzi, ar trebui să investească și în echipamente de măsurare.

„Interesul nostru este consumatorul final, pe el să-l protejăm. Doi. Noi ne dorim să avem mai multă energie verde. Dar și asta implică niște responsabilități. Nu este doar un business care investești și scoți bani. Am comunicat asta. Cei care instalează și produc energie verde trebuie să aibă sisteme de echilibrare. Să măsoare câtă cantitate produce. Când ei își asumă să producă o anumită cantitate, dar nu o livrează, Moldelectrica trebuie să ia de undeva energia la prețuri mai mari. Fiecare producător trebuie să facă calcule, sa investească in echipamente și să facă graficul”, a declarat ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

„Nu există niciun serviciu meteorologic din lume care v-ar oferi niște prognoze cu siguranță sută la sută”, a vorbit șeful, secția Cercetări aplicative în climă, Gherman  Bejenaru.

Din spusele specialistului de la Hidrometeo, Republica Moldova nu este o țară cu vânturi prielnice pentru afacerile cu turbinele eoliene:

„Cei care investesc in serviciul eolian, trebuie să se documenteze bine. Nu este cea mai bună țară, din punct de vedere al vânturilor stabile”.

Cel mai bine, vânturile bat primăvară și parțial toamna. Pe lângă energia eoliană și cea solară, mai sunt încă două tipuri de energie regenerabilă: cea pe bază de biogaz, dar și centralele hidroelectrice.

„Sunt peste 100 de producători de energie din surse regenerabile, cei ce beneficiază de contorizată netă sunt peste 500”.

„Avem și 75 de producători de peleți și bricheți”, a menționat șefa-adj., Direcția Politici, Agenția Eficiență Energetică, Irina Țerigrădean.

Agenția de Eficiență Energetică este structura care are misiunea de a valorifica sursele de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea surselor financiare pentru astfel de proiecte. La întrebarea cum susțin autoritățile publice centrale pe cei care vor să producă energie verde, Irina Țerigrădean nea spus că sunt câteva mecanisme de suport, cum ar fi aplicarea tarifului fix pentru producătorii mari de energie sau contorizarea netă pentru persoanele fizice, care-și instalează sistemele acasă doar pentru propriul consum. Sau sau nu suficiente aceste măsuri pentru a încuraja un număr și mai mare de persoane să dezvolte acest tip de energie, va fi clar, în timp.

„Ponderea surselor regenerabile in producerea energiei electrice este de doar 3 la sută, mai avem de lucru. Dar tendințele Republicii Moldova sunt ca în 2030 să fie de peste 20%, iar în 2050 - de 50%”, a declarat șefa-adj., Direcția Politici, Agenția Eficiență Energetică, Irina Țerigrădean.

Potrivit datelor oferite de Universitatea Tehnică din Moldova, anul trecut energia solară și eoliană a reprezentat circa 2,8 procente din volumul total de energie electrică, consumat în Republica Moldova.