19 februarie 2025, ora 17:44

Deputații ar putea examina, mâine, în prima lectură proiectul privind fuziunea PA și PCCOCS. Propunerea a fost înaintată Biroului permanent, după consultările publice de astăzi. În cadrul dezbaterilor, șeful adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a avertizat că noua structură PACCO ar putea duce la un „dezmăț al criminalității”.

„Vorbim în continuare la ceea ce se va întâmpla, o să fie haos, o să fie un dezmăț al criminalității din simplul motiv că nu o să aibă cine investiga aceste fapte. Dacă considerați că poliția și CNA se vor descurca fără procurori, țin să vă dezamăgesc, nu lucrează niciun sistem din Europa doar pe sistemele polițienești. Tot timpul aceste sisteme sunt lucrative doar atunci când sunt supervizate de un procuror, iar procurori următorul an de zile nu veți avea noua structură. Deci, dacă vreți să vedeți cum arată haosul, votați cât mai repede în a doua lectură această lege ca să ne convingem cu toții cum arată acest haos”, a declarat Iachimovschi.

El a explicat că o astfel de schimbare bruscă ar putea afecta investigarea corupției electorale înainte de alegeri și bloca dosarele penale în judecată:

„Care este temeiul? Dacă vorbim pe partea de corupție electorală, nu vom avea o procuratură care să se ocupe de chestiunea asta înainte de alegeri. 30 de zile nu-i posibil. Toate dosarele ce țin de frauda bancară în instanța de judecată vor stagna. Judecătorii o să încerce să trimită citații la procurori și n-o să aibă cine să se ducă. Nu poți lua un dosar de la jumătate de cale, să vină un procuror nou și să reprezinte mai departe acuzarea de stat. Și nu doar de frauda bancară, și restul cauzelor penale. O să fie foarte greu și rezultatul este total imprevizibil la ce o să avem noi de făcut”.

În plus, el a subliniat că nu există critici la adresa PA și PCCOCS din partea Comisiei Europene. „Ba mai mult, au fost chiar, într-un ultim raport public, a fost apreciată activitatea instituției unde activez eu și chiar și în cadrul procedurilor de screening”, a adăugat reprezentantul PA.

Iar deputata PAS, Olesea Stamate, a solicitat în cadrul consultărilor publice ca proiectul privind crearea PACCO să fie trimis spre examinare Comisiei de la Veneția, înainte de adoptare: 

„Următoarea plenară a Comisiei de la Veneția este în martie, iar cealaltă în iunie, ceea ce oferă timp suficient pentru a discuta toate propunerile și obiecțiile la acest proiect de lege. Asta în contextul în care o asemenea reorganizare în context electoral își mai are loc”.

Și Ministerul Justiției a identificat riscuri în reforma procuraturilor specializate.

„Prima îngrijorare rezidă în continuarea dosarelor existente și transmiterea acestor dosare. Ne dorim să nu fie prejudiciate dosarele existente. O altă îngrijorare rezidă în transmiterea către noua entitate a necesarului pentru a funcționa. E vorba de sediu, echipamente și alte aspecte de ordin tehnic”, a declarat secretarul de stat al Ministerul Justiției, Stanislav Copețchi.

Precizăm că la consultările publice organizate de Comisia juridică din Parlament au participat reprezentanți de la Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Centrul Național Anticorupție, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor. De asemenea, la discuții au fost prezenți deputați și membri ai societății civile, care joacă un rol esențial în monitorizarea procesului legislativ.

Pentru o abordare eficientă și coerentă, a fost constituit un grup de lucru instituționalizat, care va contribui la definitivarea textului legislativ. Proiectul privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) a fost elaborat de 29 de deputați PAS, în urma unei decizii a Consiliului Suprem de Securitate din 20 ianuarie 2025. Potrivit autorilor, inițiativa vine ca răspuns la creșterea amenințărilor de corupție electorală, deseori facilitate de rețele criminale organizate.

TV8.md amintește că de dimineață, Veronica Dragalin și-a dat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție. Aceasta a solicitat eliberarea din funcție începând cu data de 21 martie 2025. În ultimul său discurs, din fotoliul de procuror-șef Anticorupție, Dragalin a îndemnat deputații să voteze împotriva fuziunii celor două procuraturi specializate.

21 februarie 2025, ora 13:01

Deputata Marina Tauber a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025. Aceasta a zburat la Istanbul la câteva zile după ce judecătorii i-au ridicat interdicția de a călători în afara țării. Procuratura Anticorupție a venit cu precizări pentru TV8 după ce deputatul PAS, Andrian Cheptonar, a declarat aseară, la „Cutia Neagră” că Tauber a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa și că procurorii nu ar fi luat măsuri pentru a preveni plecarea acesteia din țară.

„Deputatul PAS a răspândit o informație vădit falsă (...) dând vina pe procurori anticorupție”, subliniază PA.

Procurorii explică că pe 26 decembrie 2024, au solicitat prelungirea interdicției, invocând riscul de eschivare de la justiție:

„Părăsirea teritoriului Republicii Moldova de către inculpata Marina Tauber ar crea posibilitate ca ultima eventual să se întâlnească cu figuranți cu statut de învinuit în cauza penală și ar purcede la comiterea infracțiunilor cu caracter similar. (...)

De altfel, probele prezentate instanței de judecată, și anume, rezultatele măsurilor speciale de investigație arată că în timpul urmăririi penale (noiembrie 2022), fiind deja sub o măsură preventivă aplicată de către instanța de judecată, inculpata comitea infracțiunea în continuarea, controlând fluxul de mijloace bănești pe teritoriul Republicii Moldova, din care urmau a fi achitați protestatarii, fiind sub arest la domiciliu. Din aceste considerente solicităm aplicarea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara, ca măsură de constrângere proporțională cu riscul de comiterii de noi infracțiuni și inclusiv, riscul eschivării de la prezentarea în instanță de judecată atunci când prezența inculpatei va fi obligatorie”.

Cu toate acestea, instanța a considerat că deputata nu mai prezintă riscuri pentru buna desfășurare a procesului penal și nu a dat curs solicitării PA: 

„Ținând cont de prezența domiciliului stabil, de comportament exemplar al inculpatei, instanța de judecată consideră că un comportament corespunzător al acuzatului, fără lezarea intereselor prioritare ale societății de luptă cu criminalitatea, ar putea fi atins fără prelungirea în continuare a măsurii preventive obligarea de a nu părăsi țara, ținând cont că riscurile ce au stat la baza aplicării acestei măsuri au decăzut”.

Procuratura Anticorupție subliniază că nu există reglementări legale care să permită contestarea deciziilor instanțelor privind măsurile preventive. În martie 2024, Procuratura a propus Ministerului Justiției modificări la Codul de Procedură Penală, pentru a acorda procurorilor dreptul de a contesta astfel de decizii, însă propunerile nu au fost până acum adoptate de Parlament.

Marina Tauber a cerut încă în septembrie 2024 judecarea cauzei în lipsa sa - un drept care nu poate fi îngrădit de procuror sau instanță. Iar pe 7 ianuarie 2025, deputata a părăsit Republica Moldova prin Aeroportul Chișinău, cu ruta aeriană spre Istanbul, Turcia. De atunci, au avut loc ședințe de judecată în lipsa inculpatei pentru a nu tergiversa examinarea cauzei.

Am contactat-o pe Marina Tauber pentru o reacție, însă nu ne-a răspuns la apeluri.

TV8.md amintește că Marina Tauber este cercetată pe opt capete de acuzare, printre care falsificare de rapoarte financiare în perioada campaniei electorale și acceptarea finanțării ilegale a partidului Șor din partea unui grup criminal organizat. Tauber pledează nevinovată. Deputata se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, Canadei și SUA, pentru „tentative de destabilizare a Republicii Moldova”.