Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a făcut publice solicitările de explicații din partea Guvernului Republicii Moldova privind cazul procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo. Potrivit avocatului Victor Munteanu, CEDO nu a fost convinsă că probele din dosarul penal, care au stat la baza reținerii și menținerii în arest la domiciliu a lui Stoianoglo, au fost suficiente pentru a convinge un observator obiectiv că el ar fi comis pretinsele acțiuni pentru care i-au fost pornite dosare penale.
De asemenea, Curtea Europeană a cerut Guvernului să explice de ce autoritățile i-au interzis lui Alexandru Stoianoglo să participe la întruniri publice și să comunice cu presa pe durata procedurilor penale în privința sa.
Totodată, autoritățile Republicii Moldova urmează să dea explicații dacă reținerea și arestul la domiciliu a lui Alexandru Stoianoglo au fost justificate de faptul că acesta a refuzat în mod repetat să își folosească funcția de procuror general pentru a iniția dosare penale împotriva diferitor membri ai opoziției.
De asemenea, CEDO a solicitat Guvernului justificarea faptului suspendării lui Stoianoglo din funcția de procuror general și îngrădirea accesului la instanțele naționale pentru a contesta această măsură.
„Curtea nu doar că a solicitat Guvernului să se justifice pentru persecutarea politică a lui Alexandru Stoianoglo, dar și i-a oferit posibilitatea să încerce să repare abuzurile comise în privința lui prin inițierea procedurii de reglementare amiabilă pentru a nu se ajunge la o eventuală condamnare a Republicii Moldova și la plata prejudiciilor din banii cetățenilor”, menționează avocatul Victor Munteanu.
Șeful suspendat al Procuraturii Generale, Alexandru Stoianoglo, s-a plâns la CEDO la începutul acestui an, considerând ilegale acțiunile de urmărire penală pe numele său.
La sfârșitul lunii noiembrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a încheiat urmărirea penală pe numele lui Stoianoglo pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Mai exact Stoianoglo este acuzat că, la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, ar fi dispus achitarea îndemnizației de concediere în mărime de peste 160 de mii de lei, prejudiciind astfel bugetul Procuraturii, deoarece, la acel moment, Chitoroagă avea statut de învinuit într-un dosar penal.
Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie, iar ulterior a fost suspendat din funcție, după ce în biroul de serviciu, dar și în locuința sa au avut loc percheziții. Acesta este învinuit de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. Stoianoglo califică acuzațiile care i se aduc drept răzbunare din partea președintei Maia Sandu. Șefa de stat a negat orice implicare și a cerut procurorilor și judecătorilor să fie corecți și echidistanți.
TV8.md reamintește că pe 23 mai, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a luat act de raportul de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo, în perioada mandatului său, care a durat până în octombrie 2021. Astfel, Stoianoglo poate fi demis. După examinarea raportului, CSP a anunțat că va propune eliberarea acestuia din funcția de procuror general.
Comisia de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo a emis la începutul lunii mai un raport în privința activității acestuia la șefia Procuraturii Generale. Membrii Comisiei i-au oferit lui Stoianoglo calificativul nesatisfăcător și doar 2 puncte. Procurorul general suspendat a primit calificative la capitolul eficiență, integritate, comunicare internă și externă, dar și pentru managementul resurselor umane. Potrivit concluziilor membrilor Comisiei, deciziile adoptate de către Stoianoglo privind rotația procurorilor din procuraturile teritoriale, cărora le-a cerut să plece din sistem și inițierea procedurilor disciplinare în privința unor procurori sau angajați care nu au cedat presiunilor, arată un management defectuos al resurselor umane.
Raportul Comisiei a fost prezentat Consiliului Superior al Procurorilor, pentru examinare și adoptarea unei decizii în privința lui Alexandru Stoianoglo. Potrivit ultimelor modificări operate la legea cu privire la procuratură, dacă activitatea lui Stoianoglo obține calificativul „nesatisfăcător”, acesta ar urma să fie demis de către șefa statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
La rândul său, Stoianoglo a contestat raportul de evaluare a performanțelor după ce Comisia i-a oferit calificativul „nesatisfăcător” la capitolul eficiență, integritate, comunicare internă și externă, dar și pentru managementul resurselor umane. Stoianoglo a calificat procesul drept o „absurditate” menționând că nu a luat în viața lui „așa note”.
În 23 noiembrie, anul trecut, Consiliul Superior al Procurorilor a decis constituirea unei comisii de evaluarea a activității lui Alexandr Stoianoglo, la solicitarea președintei Maiei Sandu. Atunci, s-a stabilit că din comisie vor face parte cinci membri. Ulterior, președinta Comisiei, Lidia Bulgac, s-a retras, iar un alt membru a anunțat că nu poate participa. Într-un final, performanțele lui Stoianoglo au fost evaluate de o Comisie în componența căreia s-au regăsit: juristul Artur Reguș, care a fost președinte al Comisei, Angela Popil, Ion Matușenco și expertul internațional Drago Kos.
Avocații lui Alexandr Stoianoglo s-au plâns la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru că procurorului general suspendat din funcție i s-ar fi încălcat dreptul la libera exprimare și libera circulație. A doua cerere se referă la decizia Consiliului Superior al Procurorilor din data de 5 octombrie prin care Stoianoglo a fost suspendat din funcție.
Alexandr Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie după ce Consiliul Superior al Procurorilor a dat curs demersului depus de deputatul Lilian Carp. Stoianoglo este învinuit pe cinci capete de acuzare precum abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. El se declară nevinovat. La începutul lunii decembrie, Stoianoglo a fost eliberat din arest la domiciliu, iar în prezent este cercetat sub control judiciar.
