/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1037: Misterul prăbușirii, plicuri capcană și momele vii. Rusia a atacat masiv și după Crăciun

investigații

/VIDEO/ Cum a continuat schema de la ASP după fuga lui Plahotniuc din Moldova: Conexiunile cu Andronachi și Vîlcu

28 noiembrie 2022, ora 08:48

Stela Mihailovici

Ilie Gulca

Schema pusă la cale în timpul lui Vladimir Plahotniuc prin care oligarhul fugar avea dividende din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice, despre care v-am vorbit în ediția trecută a Cutiei Negre, a fost preluată în vara anului 2020 de două firme bulgare apărute peste noapte. Am găsit urmele businessman-ului Alexandru Vîlcu și ale fostului deputat democrat Vladimir Andronachi.

După ce Vladimir Plahotniuc a fugit din R. Moldova, banii obținuți din taxele royalty achitate de Agenția Servicii Publice pentru soft-ul de personalizare a actelor și-au schimbat destinatarul. Mai exact, pe 22 mai 2020, compania lituaniană UAB Garsu Pasaulis a cedat drepturile asupra soft-ului companiei Optimo Service Ltd din Bulgaria.

Solicitată să explice cum a ajuns Garsu Pasaulis să renunțe la soft, un reprezentant al companiei ne-a răspuns pe email că ASP a fost cea care a insistat să fie cooptată o altă firmă care să gestioneze programul de personalizare a actelor.

„Povestea cu Optimus din Bulgaria a început pe vremea COVID. La începutul anului 2020, Agenția Servicii Publice din R. Moldova a remis diverse solicitări față de noi legate de implementarea și întreținerea soft-ului. În discuțiile cu ASP, clientul a propus să aibă o persoană terță, care să preia de la noi întreținerea softului. În același timp, am primit propuneri de cooperare de la Optimo din Bulgaria. Nu aveam suficiente informații despre Optimo și competența lor, așa că nu am vrut să avem nicio relație directă cu Optimo.

În timp ce ASP insista cu reclamațiile sale, noi i-am propus clientului (ASP) să ia în considerare încheierea unui acord cu Optimo (fără să fim implicați într-o astfel de relație), prin care Optimo să preia soft-ul de la noi și întreținerea acestuia. Noi urma să nu mai fim responsabili pentru asta.

ASP a fost de acord și astfel, în mai 2020, am încheiat un acord cu trei părți în aceleași condiții. Toate obligațiile noastre legate de soft au fost transferate/asumate de o terță parte - Optimo Service. Noi, la rândul nostru, nu ne-am opus ca noul operator să folosească sistemul dezvoltat pentru clientul nostru, acordând drepturi exclusiv pentru acest proiect. După aceea, nu am mai fost implicați în relația dintre Agenție și Optimo și nu mai avem cunoștințe despre relația lor”,explicat Andrius Lukosevicius, director al Secției Securitate de Imprimare a companiei UAB Garsu Pasaulis.

Firme bulgare cu interpuși ruși

Optimo Service Ltd a fost fondată pe 27 noiembrie 2019, cu jumătate de an înainte de a prelua dreptul de gestionare a soft-ului de la Garsu Pasaulis. Firma avea un capital social de doar 100 leve bulgare, echivalentul a 50 de euro, conform extrasului din Registrul comercial din Bulgaria, obținut de Cutia Neagră, cu sprijinul rețelei globale de jurnaliști de investigații OCCRP.

Fondatorul Optimo Service este Serghei Pirojkov, un cetățean al Federației Ruse, născut în 1957 în regiunea Rostov. În calitate de manager al firmei figurează cetățeanul bulgar Tsvetan Stoyanov Dimitrov.

Compania are ca genuri de activitate vânzări de software, configurarea serverelor de la distanță, furnizarea și instalarea de echipamente electrice și produse electronice. Conform unei declarații depuse de Pirojkov la Ministerul bulgar de Finanțe, în 2019 compania bulgară Optimo Service nu a avut nicio activitate.

Sediul firmei se află în Sofia, capitala Bulgariei, în cartierul de lux „Manastirski Livadi”. Reporterul Centrului de Jurnalism de Investigații Bivol din Bulgaria, partenerul Cutiei Negre la realizarea acestei anchete, a mers la sediul firmei pentru a discuta cu proprietarul.

Clădirea în care se află oficiul Optimo Service găzduiește un restaurant și o asociație de asistență medicală. Optimo Service împarte ultimul etaj al blocului cu un salon de frumusețe. Nicio inscripție nu indică prezența în această locație a importantului partener al Agenției Servicii Publice și al Garsu Pasaulis.

Cea care a deschis ușa reporterului Bivol a fost o angajată a salonului de frumusețe. În afara camerei video, aceasta a spus că la capătul coridorului este un birou în care „lucrează doi băieți ruși la calculatoare – Serioja și Anton. Numai că cei doi bărbați vin rar la serviciu”.

Pe 26 octombrie 2020, Optimo Service a transferat angajamentele sale față de ASP către o altă firmă din Bulgaria - Optimo IT Solutions LTD. Proprietarul acestei companii este nimeni altul decât Tsvetan Stoianov, angajatul cetățeanului rus Serghei Pirojkov în Optimo Service.

Cu două săptămâni mai devreme de acest acord, Tsvetan Stoyanov a cumpărat o companie mai veche și i-a schimbat denumirea în Optimo IT Solutions.

5,6 milioane de euro plătite de ASP firmei bulgare într-un singur an

La aproape două luni de la preluarea companiei de către Tsvetan Stoianov, în conturile Optimo IT Solutions au început să curgă banii de la Agenția Servicii Publice din Moldova, drept taxe royalty pentru actele perfectate. Astfel, în perioada 24 noiembrie 2020-13 august 2021, ASP a efectuat 19 plăți, în valoare totală de 5,6 milioane de euro, către această companie, conform unor documente ajunse în posesia Cutiei Negre.

Despre transferul dubios de drepturi asupra soft-ului către firmele bulgare a vorbit anterior la Cutia Neagră și directorul ASP, Mircea Eșanu:

„Pentru mine este straniu când o companie, fie ea și tipografie, cesionează practic cu titlu gratuit unei companii bulgare creată peste noapte și care încasează ulterior 5,6 milioane de euro timp de un an de zile. Noi vorbim de sume exorbitante. Arătați-mi, vă rog, o companie care face o pomană de 5 milioane și jumătate de euro”.

Reporterul Bivol a mers și la sediul Optimo IT Solutions aflat în centrul capitalei Bulgariei pentru a vorbi cu proprietarul firmei. Oficiul este într-un edificiu de epocă, iar accesul în curte este interzis. O angajată a companiei care oferă spațiu pentru închiriere a spus inițial că nu știe dacă există firma Optimo IT Solutions în clădire.

Ulterior, femeia a contactat la telefon un bărbat care s-a prezentat drept contabil, dar a refuzat să facă legătura cu proprietarul Optimo IT Solutions.

- Bună ziua, suntem de la centrul de jurnalism de investigații Bivol. Căutăm firma Optimo IT Solutions. Cine reprezintă firma în Bulgaria? Cetățeni moldoveni, ruși sau români?
- Nu, sunt cetățeni bulgari. Și proprietarul cred că este bulgar.
- Cum se numește?
- Nu pot să vă spun așa pe de rost. Nu țin minte acum. Înțelegeți că nu îi pot ști pe toți pe nume. Avem peste 50 de clienți. Trebuie să mă uit în acte ca să vă pot spune.
-        Cu ce se ocupă firma, software, servicii în domeniul IT?
-        Vorbiți cu contabilul-șef.
-        Bună ziua.
-        Da.
-    Suntem de la media de jurnalism de investigații Bivol. Căutăm firma Optimo IT Solutions. Este pe adresa asta, str. 11 august, nr. 17.
- Da.
- Cine reprezintă firma în Bulgaria și cu ce se ocupă?
- Sigur ați văzut în registrul comercial cine o reprezintă.
- Este reprezentată de un cetățean rus, Serghei Pirojkov?
- Păi, căutați-l. El nu este aici, la această adresă. Noi suntem o companie de contabilitate. Eu sunt managerul firmei.
Totuși, ce fel de activitate are firma?
-   De ce mă interogați? De ce să vă dau eu niște informații? Există conducere, există proprietari. Vă dați seama că, cel puțin, ca furnizor de servicii, sunt condiții de confidențialitate, care se respectă. Noi nu putem să facem publice astfel de informații.
- Bine, dar firma este înregistrată pe această adresă, de aceea noi am venit la această adresă. Nu avem idee cum să luăm legătura cu proprietarii.
- Aveți idee, dacă ați ajuns aici.
- Firma are afaceri cu țări ca Republica Moldova, România, Lituania?
-   Nu vom spune acum ce fel de afaceri are și ce nu are. Voi sunteți procurori, investigatori sau cine ca să vă spunem ce afaceri are? Nu avem cum să vă oferim informații.
-   Bine, dar puteți să ne faceți legătura cu proprietarii, căci nu putem să îi găsim?
-   Haideți să facem așa, trimiteți-ne o solicitare oficială, scrisă și o să vedem.
-   Unde să trimitem, la ce adresă?
-    Aici, pe adresa companiei. Sunt curieri, există serviciu poștal.
-   Dați-ne un email, niște contacte.
- Ei pot să răspundă la întrebări.

Ulterior, reporterii Cutiei Negre au sunat la sediul Optimo IT Solutions pentru a discuta cu Tsvetan Stoianov. Secretara companiei a spus să trimitem întrebările pe email la care nu am mai primit răspuns.

Parteneriatul bulgarilor cu o companie din Chișinău

Revenim la vara anului 2020 atunci când schema cu taxa de royalty a fost preluată de firma bulgară Optimo Service. La o lună după cedarea drepturilor asupra soft-ului de personalizare a actelor, compania a decis să-și ia un partener în R. Moldova care să-i reprezinte interesele în raport cu Agenția Servicii Publice. Firma a informat ASP-ul, printr-o scrisoare, că SRL IT-LAB GRUP se va ocupa de gestionarea soft-ului. Conexiunile duc la omul de afaceri Alexandru Vîlcu despre care presa a scris că ar fi apropiat de Igor Dodon.

Potrivit scrisorii expediate ASP-ului de firma bulgară, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, IT-LAB GRUP urma să se ocupe nu doar de deservirea tehnică a soft-ului, dar să gestioneze tot procesul de administrare a afacerii. Firma moldovenească urma să dețină ștampila companiei Optimo Service, să semneze acte, să primească și să efectueze plăți în numele firmei bulgare.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, fondatorul IT-LAB GRUP, Alexei Cioban, a declarat că nu a prestat niciun serviciu pentru ASP, deoarece nu a mai ajuns să colaboreze cu firma bulgară. Acesta susține că a fost contactat direct din Sofia, dar a evitat să spună cu cine a purtat negocieri.

ALEXEI CIOBAN, director IT-LAB GRUP: -Noi am avut discuții despre un parteneriat potențial. Am fost și la ASP, am discutat, dar să încheiem contract nici cu ASP, nici cu compania bulgară nu am ajuns până la acest subiect. Nu am făcut niciun lucru, nu am primit niciun ban, nu am vrut să colaborăm cu compania asta.

Reporter TV8: - Dar ce trebuia să faceți mai exact?

Alexei Cioban: – Să deservim partea tehnică a soft-ului, a echipamentului care era sau nu știu dacă este acum instalat la ASP.

Reporter TV8: – Și de ce nu ați mers până la final?

Alexei Cioban: – Am discutat cu ASP, am aflat mai multe detalii și am spus că nu este specificul nostru. Noi am refuzat.

Reporter TV8: - Dar cum ați ajuns să discutați cu ei, cine v-a recomandat, cum i-ați găsit?

Alexei Cioban: – Ei ne-au găsit pe noi. Au sunat și au propus să fim parteneri pe piața moldovenească.

Reporter TV8: - Dar comunicarea cu reprezentanții Optimo Service a avut loc la Chișinău? Cu cine v-ați întâlnit? Cu cine ați discutat? Doar la telefon ați dus tratative?

Alexei Cioban: – Da.

Reporter TV8: - Dar cum, ei v-au semnat o procură prin care să le reprezentați interesele?

Alexei Cioban: – Ei au semnat. Eu nu am semnat niciun contract. Pentru ca să mă duc acolo (n.r. la Agenția Servicii Publice) să discut, trebuia să fie un document.

Reporter TV8: - Dar cu cine discutați la telefon?

Alexei Cioban: – Foarte multă bătaie de cap am avut cu acest caz și nu mai vreau mai departe.

Reporter TV8: – Ați fost chemat și la audieri de procurori pe cauza asta?

Alexei Cioban: – Nu vreau să comentez. A fost ceva.

Pe de altă parte, documentele consultate de Cutia Neagră arată că parteneriatul dintre Optimo Service și IT-LAB a durat jumătate de an. Contractul de colaborare a fost întrerupt pe 5 ianuarie 2021.

Conexiunea cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu

Firma lui Alexei Cioban, delegată de bulgari să le apere interesele în Moldova, își are adresa juridică în sectorul Râșcani al capitalei, pe stradela Studenților 2/4. Conform actelor cadastrale consultate de echipa Cutiei Negre, clădirea în care activează IT-LAB aparține companiei Tehnovin aflată în proprietatea omului de afaceri Alexandru Vîlcu.

Întrebat direct dacă Vîlcu i-a propus această colaborare cu firma bulgară pentru administrarea soft-ului ASP, Alexei Cioban a negat categoric acest lucru.

Reporter TV8: - Dl Vîlcu v-a recomandat această colaborare cu firma bulgară? Prin intermediul lui ați ajuns la ei?

Alexei Cioban: – Nu, direct am fost contactați.

Reporter TV8: - Ei așa v-au identificat? Au sunat și bună ziua, noi vrem să lucrăm cu dvs? Pare straniu.

Alexei Cioban: – De ce? Se întâmplă și așa.

Reporter TV8: – Nu ați avut nicio înțelegere sau discuție cu dl Vîlcu la subiectul ăsta?

Alexei Cioban: – Vîlcu este clientul nostru. Noi am avut întrebări că compania mea ar fi de fapt al lui și eu sunt persoană interpusă, dar nu este așa, pentru că noi avem mulți clienți, lucrăm. Vîlcu este unul dintre clienții noștri și nu dintre cei mai mari.

Echipa Cutiei Negre a reușit să ia legătura și cu Alexandru Vîlcu, plecat din Moldova înainte ca oamenii legii să-i bată la ușă și să facă percheziții în casa sa în cadrul dosarului „blanchete pentru pașapoarte”.

Într-un schimb de mesaje pe Messenger cu reporterul Cutiei Negre, Alexandru Vîlcu a recunoscut că a încercat să aranjeze parteneriatul cu firma din Bulgaria și i-a propus o colaborare firmei IT-LAB. Astfel, Vîlcu îl contrazice pe Alexei Cioban care a infirmat implicarea partenerului său în cazul ASP.

ALEXANDRU VÎLCU, om de afaceri: „Da, am fost contactat de cineva să preiau anumite lucrări ce țin de soft-ul de la ASP, dar în urma evaluării soft-ului cu firma partener și a lucrărilor care erau necesare de făcut, am înțeles că nu vom fi în stare să facem acest lucru și am refuzat fără a începe. Noi am încercat cu Alexei să facem un parteneriat cu cei din Lituania, dar după o analiză, Alexei a înțeles că nu va reuși să facă față acestui lucru și a refuzat. Și acolo, credeți-mă, nu se vorbea de cifrele care le-am citit în dosare și în presă. Era o propunere decentă pentru Moldova. Vorbim de câteva zeci de mii, și nu de milioane. La acea adresă unde activează IT-LAB, noi oferim spații în chirie și avem peste 50-60 de chiriași. Alexei este unul dintre ei, care nu are nicio treabă cu mine. El are afacerea lui pe care a început-o cu mulți ani în urmă. Prima dată am conlucrat cu el în anul 2008, când aveam niște contracte cu Moldtelecom. De atunci conlucrăm. El este admin-ul nostru pentru servere și rețea și ne acordă servicii outsourcing”.

Ziarul de Gardă a scris anterior într-o investigație despre colaborarea firmelor lui Alexandru Vîlcu și Alexei Cioban la întreprinderea de stat Moldtelecom, unde au livrat echipament tehnic de milioane de lei.

În septembrie curent, Alexandru Vîlcu a primit mandat de arest, în lipsa sa, în dosarul „blanchetelor de pașapoarte”, după ce nu s-a prezentat la audieri la cererea procurorilor. El respinge acuzațiile că ar fi unul dintre beneficiarii schemei de la ASP și susține că a inițiat propria investigație pentru a afla cine a beneficiat de banii furați din pașapoarte.

ALEXANDRU VÎLCU, om de afaceri: „Vreau să vă asigur că eu de acolo nu am mâncat. Eu nu am avut treabă cu pașapoartele sau cu alte acte din Moldova. Niciodată nu m-am ocupat cu afaceri care sunt în afara legii. Pe mine mai puțin m-a interesat firma din Bulgaria. Mai mult m-a interesat în baza căror acte mi s-a pornit dosarul penal. Le-am văzut și sunt ridicole. Eu am vrut să aflu cine sunt persoanele care au profitat în urma acestei șmecherii și de ce m-au băgat pe mine în această situație. Am înțeles cine a profitat mulți ani la rând de această schemă și cine a ieșit basma curată din toată afacerea asta fără să răspundă și să pretindă că este un înger. Am aflat foarte multe lucruri interesante și am dovezi că treaba e mult mai încurcată decât o prezentați dvs”.

Omul de afaceri a refuzat să ne dezvăluie ce probe a descoperit și cine sunt persoanele despre care spune că au avut de câștigat din actele emise de ASP.

Omul lui Vladimir Andronachi în schema de la ASP?

Un alt personaj vizat în dosarul blanchetelor de pașapoarte este fostul deputat democrat Vladimir Andronachi. Procuratura Anticorupție afirmă că a stabilit „preliminar” conexiuni între companiile bulgare Optimo Service și Optimo IT Solutions cu Andronachi, dar și legături cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu.

Într-un răspuns la solicitarea Cutiei Negre, Procuratura a precizat că verifică implicarea lui Vîlcu și Andronachi în schema de la ASP.

„Ce ține de legăturile între companiile bulgare Optimo Service Ltd și Optimo IT Solutions Ltd cu Alexandru Vîlcu și Vladimir Andronachi, vă aducem la cunoștință că preliminar între aceste persoane fizice și juridice a fost stabilită legătură de conexitate, însă circumstanțele faptice ale acestor legături încă sunt verificate de organul de urmărire penală. În acest sens, urmează să fie formulate cereri de comisii rogatorii. Din acest motiv, la această etapă procesuală, informații certe la acest subiect nu vă putem oferi”, a menționat Procuratura Anticorupție.

Surse ale Cutiei Negre au comunicat că legătura dintre Vladimir Andronachi și companiile din Bulgaria era asigurată de jurista familiei fostului deputat, Carolina Andriuța. Femeia ar fi gestionat de la Chișinău firmele bulgare. Nu am reușit să verificăm aceste acuzații.

Cu toate acestea, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru Cutia Neagră că Andriuța are statut de învinuit în cauza penală „pentru complicitate la abuz în serviciu și spălarea banilor”. Însă, în privința acesteia nu sunt adoptate hotărâri, investigațiile și administrarea probatoriului fiind în derulare, au precizat procurorii.

Carolina Andriuța a administrat mai multe companii conectate la Vladimir Andronachi. În prezent, aceasta se află pe banca acuzaților într-un dosar ce vizează frauda bancară, împreună cu Nadejda Andronachi, soția fostului parlamentar.

Aceeași persoană a reprezentat și compania Energokapital în litigiul cu pretinsa bancă republicană a Transnistriei, conform unei decizii de judecată emisă în stânga Nistrului.Între 2014-2016, Energokapital a intermediat vânzarea de energie electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan consumatorilor din dreapta Nistrului. Cutia Neagră a publicat anterior mai multe interceptări telefonice care arătau că Andronachi dădea indicații directorului Energokapital și aproba transferul de dividende în offshore-uri din schema energetică.

I-am transmis, prin intermediul avocatului, mai multe întrebări fostului deputat Vladimir Andronachi, reținut recent în Ucraina și extrădat în R. Moldova. Acesta se află în prezent în penitenciar. Dar, până la publicarea investigației, nu am primit niciun răspuns. Potrivit avocatului său, Andronachi pledează nevinovat în dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”.

Reporter TV8: - Eu v-am remis săptămâna trecută câteva întrebări pentru dl Andronachi în dosarul pașapoartelor. Voiam să precizez dacă avem vreun răspuns de la dumnealui.

Oleg Mîța, avocat: - Nu.

Reporter TV8: - Dar ați reușit să-i transmiteți întrebările sau nici nu v-ați întâlnit?

Oleg Mîța: - Da. Eu v-am explicat că dumnealui nu mi-a dat răspuns deodată. A spus că vrea să le studieze. Până acum nu mi-a dat careva reacții. Eu o să mă duc zilele astea la dânsul în penitenciar și o să-l întreb în raport cu aceste întrebări, dacă el are careva răspunsuri.

Reporter TV8: - Dar dvs în calitate de avocat ne puteți spune dacă ați făcut cunoștință cu învinuirile care se aduc în dosarul pașapoartelor și cum pledează clientul dvs?

Oleg Mîța: - În acest dosar, dumnealui a fost pus oficial sub învinuire. Evident că vina nu își recunoaște. În general, a explicat procurorilor că nu cunoaște nimic despre asemenea acțiuni legate de așa-zise scheme de perfectare a pașapoartelor.

Oleg Mîța este și avocatul Carolinei Andriuța în dosarul fraudei bancare ajuns deja în judecată. În ce privește cauza penală ce vizează ASP-ul, apărătorul susține că clienta sa nu are statut de învinuit și la fel pledează nevinovată.

Vila de lux a fostului director ASP a ajuns sub sechestru

O altă persoană care a primit mandat de arest în lipsa sa în dosarul blanchetelor de pașapoarte este fostul director ASP Vladislav Zara. În mai 2020, acesta și-a pus semnătura pe acordul adițional încheiat cu compania Garsu Pasaulis când firma de la Vilnius a cedat drepturile asupra soft-ului de personalizare a actelor către Optimo Services din Bulgaria. În mandatul lui Zara, a fost organizată în mare grabă și o nouă licitație pentru achiziția blanchetelor de pașapoarte. Licitația a fost anulată după ce Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a semnalat riscuri de fraudare în favoarea companiei lituaniene Garsu Pasaulis.

Recent, Procuratura Anticorupție a estimat prejudiciul provocat în dosarul „blanchete pentru pașapoarte” la 817 milioane de lei. Oamenii legii au aplicat sechestru pe 38 de bunuri imobile ale figuranților din dosar. Printre acestea se numără și vila de lux care aparține fostului director al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara.

Pe 10 mai curent, angajații SPIA au făcut percheziții la domiciliul lui Zara în prezența soției sale, deoarece fostul șef al ASP plecase deja din Moldova. Reporterii Cutiei Negre au localizat imobilul de lux al familiei Zara. Casa se află într-o zonă selectă, lângă pădure, în renumitul cartier din Durlești „Poiana Domnească”.

Deși este finisată pe interior, după cum am văzut în imaginile făcute publice de Procuraturădin timpul perchezițiilor, dar și pe exterior, cum se vede la fața locului, are gard pe tot perimetrul terenului de 7 ari, o curte bine amenajată și chiar piscină în ogradă, casa familiei Zara nu este înregistrată oficial la Cadastru. Fostul director ASP a indicat vila în ultima declarație de avere depusă la ANI, ca fiind la etapa de construcție. Dar cu 4 ani în urmă, terenul pe care se află casa a fost ipotecat la bancă pentru un credit de două milioane de lei.

Vladislav Zara a lucrat toată viața la stat. A fost inspector în Garda Financiară, apoi a trecut la Serviciul Vamal. Din iunie 2013 a condus întreprinderea de stat Gările și Stațiile Auto, apoi Agenția Medicamentului, iar din mai 2020 până în august 2021 a fost director la ASP.

De-a lungul anilor, Vladislav Zara a indicat în declarațiile de avere veniturile soției sale din afacerea pe care o administrează, dar și cadouri și donații generoase primite de la părinți: în 2014 - 10 mii de euro, în 2015 - peste 100 de mii de lei, iar în 2017 și 2018 - donații de la tatăl său în valoare de 1,6 milioane de lei.

Părinții i-au mai donat în 2014 un apartament de 117 metri pătrați pe care l-a vândut ulterior cu 90 de mii de euro. Tatăl fostului director ASP, Aurel Zara, conduce filiala din Bălți a unei instituții bancare și a făcut parte din conducerea organizației teritoriale din Bălți a Partidului Democrat.

Afară de vila luxoasă pe care și-a construit-o în cartierul de elită „Poiana Domnească”, Vladislav Zara a făcut și achiziții scumpe. De exemplu, în 2020 și-a cumpărat în leasing o mașină de marca BMW nou-nouță, pentru care a plătit 92 de mii de euro.

Tot în 2020, în declarația de avere, Zara a indicat o nouă afacere. Soția sa, Evelina Zara, s-a asociat într-o firmă cu fostul deputat democrat Eugeniu Nichiforciuc. Compania ECO PROFELECTRIC deține licență pentru furnizarea energiei electrice.

Contactat prin intermediul avocatului său, fostul șef al Agenției Servicii Publice a transmis reporterului Cutiei Negre că pledează nevinovat, dar a refuzat să discute, motivând că declarațiile sale ar putea să prejudicieze ancheta.

Litigiul de milioane dintre ASP și Optimo IT Solutions din Bulgaria

În aprilie 2022, Agenția Servicii Publice a organizat o licitație pentru achiziția blanchetelor pentru acte. La tender au participat firme din 9 state, iar câștigătoare a fost desemnată o companie de stat din Polonia. Aceasta s-a oferit să livreze 3 milioane de blanchete cu aproximativ 130 de milioane de lei. Un an în urmă, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, ASP condus de Vladislav Zara a încercat să desfășoare în grabă o licitație similară. Atunci, compania lituaniană Garsu Pasaulis venise cu o ofertă de patru ori mai scumpă, de 500 de milioane de lei.

La licitația din anul curent, Agenția Servicii Publice a selectat și o companie franceză care să producă un soft nou de personalizare a actelor de identitate, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a mașinilor. De această dată, ASP a avut grijă să-și înregistreze dreptul asupra soft-ului. Astfel, au fost excluse taxele royalty pe care le plătea anterior fiecare cetățean care-și perfecta un document.

MIRCEA EȘANU, director ASP: „Noi din august anul trecut nu mai debursăm pentru partea de royalty. Noi ne-am asigurat că soft-ul pe care îl utilizăm este în deplina noastră proprietate, cea a ASP-ului. Noi nu mai cotizăm în pușculița asta de royalty, bani care plecau în țări străine”.

Problemele ASP-ului însă nu s-au terminat aici. Instituția a ajuns într-un litigiu cu firma Optimo IT Solutions din Bulgaria după ce a refuzat să-i plătească taxele royalty din septembrie 2021. Dosarul se află în arbitrajul de la Chișinău.

Mariana Rață: - Ce datorie aveți la ei?

Mircea Eșanu: - Nu vă spun că o să știe cât să pretindă de la noi.

Mariana Rață: - Dar ei cât pretind?

Mircea Eșani: - Ei pretind că avem datorii, dar ei nu știu cât anume. Noi am fost răutăcioși și nu le-am furnizat documentele care confirmă câte acte am personalizat. Pe baza acestor cifre ei ar fi putut calcula exact care este datoria. Suma este mare. Ea nu este existențială pentru ASP în acest moment, dar în cazul în care Procuratura și instanța de judecată nu își vor face treaba, dar după mine este un caz evident de corupție și delapidare în proporții exorbitante, noi riscăm destul de mult să pierdem în arbitraj”

/VIDEO/ Casierul din Dubai! Cum a „stors” Plahotniuc milioane de euro din pașapoartele moldovenilor și conexiunile cu alte scheme

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Licitația ASP de jumătate de miliard de lei! Ofertele prezentate la tender și riscurile identificate de SIS

Stela Mihailovici

Ilie Gulca

/VIDEO/ Cum mâncăm de sărbători? Mesele copiase pot provoca probleme de sănătate

/VIDEO/ Pericolul crizei energetice: De ce să economisim? Expert: „Invazia Rusiei afectează direct Moldova”

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1037: Misterul prăbușirii, plicuri capcană și momele vii. Rusia a atacat masiv și după Crăciun

/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri

/DOC/ Căldură mai scumpă pentru Chișinău și Bălți? Termoelectrica și CET-Nord cer majorarea tarifelor

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic.

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră.

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”.

Lipsa semnăturilor electronice

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte.

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări.

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți.

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme.

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau.

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari.

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi.

Astfel, softul „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând.

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică.

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”.

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice.

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Stela Mihailovici

Energia termică s-ar putea scumpi cu peste 40 la sută. Termoelectrica și CET Nord au cerut tarife mai mari din 2025. /Schema de la Biroul Interpol Moldova prin care zeci de străini cerecetați penal scăpau de căutare internațională ar fi fost pusă la cale de fostul ministrul al justiției și șef la SIS, Vitalie Pîrlog. Despre asta au scris jurnaliștii de la Bloomberg. /Un bărbat din capitală s-a ales cu arsuri ușoare după ce în apartamentul lui s-a produs o explozie. Suflul deflagrației a aruncat în aer geamurile locuinței.