28 noiembrie 2022, ora 08:48

Schema pusă la cale în timpul lui Vladimir Plahotniuc prin care oligarhul fugar avea dividende din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice, despre care v-am vorbit în ediția trecută a Cutiei Negre,  a fost preluată în vara anului 2020 de două firme bulgare apărute peste noapte. Am găsit urmele businessman-ului Alexandru Vîlcu și ale fostului deputat democrat Vladimir Andronachi.  

După ce Vladimir Plahotniuc a fugit din R. Moldova, banii obținuți din taxele royalty achitate de Agenția Servicii Publice pentru soft-ul de personalizare a actelor și-au schimbat destinatarul. Mai exact, pe 22 mai 2020, compania lituaniană UAB Garsu Pasaulis a cedat drepturile asupra soft-ului companiei Optimo Service Ltd din Bulgaria.

Solicitată să explice cum a ajuns Garsu Pasaulis să renunțe la soft, un reprezentant al companiei ne-a răspuns pe email că ASP a fost cea care a insistat să fie cooptată  o altă firmă care să gestioneze programul de personalizare a actelor.

„Povestea cu Optimus din Bulgaria a început pe vremea COVID. La începutul anului 2020, Agenția Servicii Publice din R. Moldova a remis diverse solicitări față de noi legate de implementarea și întreținerea soft-ului. În discuțiile cu ASP, clientul a propus să aibă o persoană terță, care să preia de la noi întreținerea softului. În același timp, am primit propuneri de cooperare de la Optimo din Bulgaria. Nu aveam suficiente informații despre Optimo și competența lor, așa că nu am vrut să avem nicio relație directă cu Optimo.

În timp ce ASP insista cu reclamațiile sale, noi i-am propus clientului (ASP) să ia în considerare încheierea unui acord cu Optimo (fără să fim implicați într-o astfel de relație), prin care Optimo să preia soft-ul de la noi și întreținerea acestuia. Noi urma să nu mai fim responsabili pentru asta.

ASP a fost de acord și astfel, în mai 2020, am încheiat un acord cu trei părți în aceleași condiții. Toate obligațiile noastre legate de soft au fost transferate/asumate de o terță parte - Optimo Service. Noi, la rândul nostru, nu ne-am opus ca noul operator să folosească sistemul dezvoltat pentru clientul nostru, acordând drepturi exclusiv pentru acest proiect. După aceea, nu am mai fost implicați în relația dintre Agenție și Optimo și nu mai avem cunoștințe despre relația lor”,explicat Andrius Lukosevicius, director al Secției Securitate de Imprimare a companiei UAB Garsu Pasaulis.

Firme bulgare cu interpuși ruși

Optimo Service Ltd a fost fondată pe 27 noiembrie 2019, cu jumătate de an înainte de a prelua dreptul de gestionare a soft-ului de la Garsu Pasaulis. Firma avea un capital social de doar 100 leve bulgare, echivalentul a 50 de euro, conform extrasului din Registrul comercial din Bulgaria, obținut de Cutia Neagră, cu sprijinul rețelei globale de jurnaliști de investigații OCCRP.

Fondatorul Optimo Service este Serghei Pirojkov, un cetățean al Federației Ruse, născut în 1957 în regiunea Rostov. În calitate de manager al firmei figurează cetățeanul bulgar Tsvetan Stoyanov Dimitrov.

Compania are ca genuri de activitate vânzări de software, configurarea serverelor de la distanță, furnizarea și instalarea de echipamente electrice și produse electronice. Conform unei declarații depuse de Pirojkov la Ministerul bulgar de Finanțe, în 2019 compania bulgară Optimo Service nu a avut nicio activitate.

Sediul firmei se află în Sofia, capitala Bulgariei, în cartierul de lux „Manastirski Livadi”. Reporterul Centrului de Jurnalism de Investigații Bivol din Bulgaria, partenerul Cutiei Negre la realizarea acestei anchete, a mers la sediul firmei pentru a discuta cu proprietarul.  

Clădirea în care se află oficiul Optimo Service găzduiește un restaurant și o asociație de asistență medicală. Optimo Service împarte ultimul etaj al blocului cu un salon de frumusețe. Nicio inscripție nu indică prezența în această locație a importantului partener al Agenției Servicii Publice și al Garsu Pasaulis.  

Cea care a deschis ușa reporterului Bivol a fost o angajată a salonului de frumusețe. În afara camerei video, aceasta a spus că la capătul coridorului este un birou în care „lucrează doi băieți ruși la calculatoare – Serioja și Anton. Numai că cei doi bărbați vin rar la serviciu”.

Pe 26 octombrie 2020, Optimo Service a transferat angajamentele sale față de ASP către o altă firmă din Bulgaria - Optimo IT Solutions LTD. Proprietarul acestei companii este nimeni altul decât Tsvetan Stoianov, angajatul cetățeanului rus Serghei Pirojkov în Optimo Service.

Cu două săptămâni mai devreme de acest acord, Tsvetan Stoyanov a cumpărat o companie mai veche și i-a schimbat denumirea în Optimo IT Solutions.

5,6 milioane de euro plătite de ASP firmei bulgare într-un singur an

La aproape două luni de la preluarea companiei de către Tsvetan Stoianov, în conturile Optimo IT Solutions au început să curgă banii de la Agenția Servicii Publice din Moldova, drept taxe royalty pentru actele perfectate. Astfel, în perioada 24 noiembrie 2020-13 august 2021, ASP a efectuat 19 plăți, în valoare totală de 5,6 milioane de euro, către această companie, conform unor documente ajunse în posesia Cutiei Negre.   

Despre transferul dubios de drepturi asupra soft-ului către firmele bulgare a vorbit anterior la Cutia Neagră și directorul ASP, Mircea Eșanu: 

„Pentru mine este straniu când o companie, fie ea și tipografie, cesionează practic cu titlu gratuit unei companii bulgare creată peste noapte și care încasează ulterior 5,6 milioane de euro timp de un an de zile. Noi vorbim de sume exorbitante. Arătați-mi, vă rog, o companie care face o pomană de 5 milioane și jumătate de euro”.

Reporterul Bivol a mers și la sediul Optimo IT Solutions aflat în centrul capitalei Bulgariei pentru a vorbi cu proprietarul firmei.  Oficiul este într-un edificiu de epocă, iar accesul în curte este interzis. O angajată a companiei care oferă spațiu pentru închiriere a spus inițial că nu știe dacă există firma Optimo IT Solutions în clădire.

Ulterior, femeia a contactat la telefon un bărbat care s-a prezentat drept contabil, dar a refuzat să facă legătura cu proprietarul Optimo IT Solutions.  

- Bună ziua, suntem de la centrul de jurnalism de investigații Bivol. Căutăm firma Optimo IT Solutions. Cine reprezintă firma în Bulgaria? Cetățeni moldoveni, ruși sau români?  
- Nu, sunt cetățeni bulgari. Și proprietarul cred că este bulgar. 
- Cum se numește?
-  Nu pot să vă spun așa pe de rost. Nu țin minte acum. Înțelegeți că nu îi pot ști pe toți pe nume. Avem peste 50 de clienți. Trebuie să mă uit în acte ca să vă pot spune.
-        Cu ce se ocupă firma, software, servicii în domeniul IT?
-        Vorbiți cu contabilul-șef.
-        Bună ziua.
-        Da.
-    Suntem de la media de jurnalism de investigații Bivol. Căutăm firma Optimo IT Solutions. Este pe adresa asta, str. 11 august, nr. 17.
- Da.
- Cine reprezintă firma în Bulgaria și cu ce se ocupă?
- Sigur ați văzut în registrul comercial cine o reprezintă.
- Este reprezentată de un cetățean rus, Serghei Pirojkov?
- Păi, căutați-l. El nu este aici, la această adresă. Noi suntem o companie de contabilitate. Eu sunt managerul firmei.
Totuși, ce fel de activitate are firma?
-   De ce mă interogați? De ce să vă dau eu niște informații? Există conducere, există proprietari. Vă dați seama că, cel puțin, ca furnizor de servicii, sunt condiții de confidențialitate, care se respectă. Noi nu putem să facem publice astfel de informații.
-  Bine, dar firma este înregistrată pe această adresă, de aceea noi am venit la această adresă. Nu avem idee cum să luăm legătura cu proprietarii.
-  Aveți idee, dacă ați ajuns aici.
-  Firma are afaceri cu țări ca Republica Moldova, România, Lituania?
-   Nu vom spune acum ce fel de afaceri are și ce nu are. Voi sunteți procurori, investigatori sau cine ca să vă spunem ce afaceri are? Nu avem cum să vă oferim informații.
-   Bine, dar puteți să ne faceți legătura cu proprietarii, căci nu putem să îi găsim? 
-   Haideți să facem așa, trimiteți-ne o solicitare oficială, scrisă și o să vedem.
-   Unde să trimitem, la ce adresă?
-    Aici, pe adresa companiei. Sunt curieri, există serviciu poștal.
-   Dați-ne un email, niște contacte.
-  Ei pot să răspundă la întrebări. 

Ulterior, reporterii Cutiei Negre au sunat la  sediul Optimo IT Solutions pentru a discuta cu Tsvetan Stoianov. Secretara companiei a spus să trimitem întrebările pe email la care nu am mai primit răspuns.   

Parteneriatul bulgarilor cu o companie din Chișinău

Revenim la vara anului 2020 atunci când schema cu taxa de royalty a fost preluată de firma bulgară Optimo Service. La o lună după cedarea drepturilor asupra soft-ului de personalizare a actelor, compania a decis să-și ia un partener în R. Moldova care să-i reprezinte interesele în raport cu Agenția Servicii Publice. Firma a informat ASP-ul, printr-o scrisoare, că SRL IT-LAB GRUP se va ocupa de gestionarea soft-ului. Conexiunile duc la omul de afaceri Alexandru Vîlcu despre care presa a scris că ar fi apropiat de Igor Dodon.

Potrivit scrisorii expediate ASP-ului de firma bulgară, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, IT-LAB GRUP urma să se ocupe nu doar de deservirea tehnică a soft-ului, dar să gestioneze tot procesul de administrare a afacerii. Firma moldovenească urma să dețină ștampila companiei Optimo Service, să semneze acte, să primească și să efectueze plăți în numele firmei bulgare.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, fondatorul IT-LAB GRUP, Alexei Cioban, a declarat că nu a prestat niciun serviciu pentru ASP, deoarece nu a mai ajuns să colaboreze cu firma bulgară. Acesta susține că a fost contactat direct din Sofia, dar a evitat să spună cu cine a purtat negocieri.

ALEXEI CIOBAN, director IT-LAB GRUP: -Noi am avut discuții despre un parteneriat potențial. Am fost și la ASP, am discutat, dar să încheiem contract nici cu ASP, nici cu compania bulgară nu am ajuns până la acest subiect. Nu am făcut niciun lucru, nu am primit niciun ban, nu am vrut să colaborăm cu compania asta.

Reporter TV8: - Dar ce trebuia să faceți mai exact?

Alexei Cioban: – Să deservim partea tehnică a soft-ului, a echipamentului care era sau nu știu dacă este acum instalat la ASP.

Reporter TV8:  – Și de ce nu ați mers până la final?

Alexei Cioban:  – Am discutat cu ASP, am aflat mai multe detalii și am spus că nu este specificul nostru. Noi am refuzat.

Reporter TV8: - Dar cum ați ajuns să discutați cu ei, cine v-a recomandat, cum i-ați găsit?

Alexei Cioban:  – Ei ne-au găsit pe noi. Au sunat și au propus să fim parteneri pe piața moldovenească.

Reporter TV8:  - Dar comunicarea cu reprezentanții Optimo Service a avut loc la Chișinău? Cu cine v-ați întâlnit? Cu cine ați discutat? Doar la telefon ați dus tratative?

Alexei Cioban:  – Da.

Reporter TV8: - Dar cum, ei v-au semnat o procură prin care să le reprezentați interesele?

Alexei Cioban: – Ei au semnat. Eu nu am semnat niciun contract. Pentru ca să mă duc acolo (n.r. la Agenția Servicii Publice) să discut, trebuia să fie un document.

Reporter TV8: - Dar cu cine discutați la telefon?

Alexei Cioban:  – Foarte multă bătaie de cap am avut cu acest caz și nu mai vreau mai departe.

Reporter TV8:  – Ați fost chemat și la audieri de procurori pe cauza asta?

Alexei Cioban: – Nu vreau să comentez. A fost ceva.

Pe de altă parte, documentele consultate de Cutia Neagră arată că parteneriatul dintre Optimo Service și IT-LAB a durat jumătate de an. Contractul de colaborare a fost întrerupt pe 5 ianuarie 2021.

Conexiunea cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu

Firma lui Alexei Cioban, delegată de bulgari să le apere interesele în Moldova, își are adresa juridică în sectorul Râșcani al capitalei, pe stradela Studenților 2/4. Conform actelor cadastrale consultate de echipa Cutiei Negre, clădirea în care activează IT-LAB aparține companiei Tehnovin aflată în proprietatea omului de afaceri Alexandru Vîlcu.

Întrebat direct dacă Vîlcu i-a propus această colaborare cu firma bulgară pentru administrarea soft-ului ASP, Alexei Cioban a negat categoric acest lucru.

Reporter TV8: - Dl Vîlcu v-a recomandat această colaborare cu firma bulgară? Prin intermediul lui ați ajuns la ei?

Alexei Cioban: – Nu, direct am fost contactați.

Reporter TV8: - Ei așa v-au identificat? Au sunat și bună ziua, noi vrem să lucrăm cu dvs? Pare straniu.

Alexei Cioban:  – De ce? Se întâmplă și așa.

Reporter TV8:  – Nu ați avut nicio înțelegere sau discuție cu dl Vîlcu la subiectul ăsta?

Alexei Cioban: – Vîlcu este clientul nostru. Noi am avut întrebări că compania mea ar fi de fapt al lui și eu sunt persoană interpusă, dar nu este așa, pentru că noi avem mulți clienți, lucrăm. Vîlcu este unul dintre clienții noștri și nu dintre cei mai mari.  

Echipa Cutiei Negre a reușit să ia legătura și cu Alexandru Vîlcu, plecat din Moldova înainte ca oamenii legii să-i bată la ușă și să facă percheziții în casa sa în cadrul dosarului „blanchete pentru pașapoarte”.

Într-un schimb de mesaje pe Messenger cu reporterul Cutiei Negre, Alexandru Vîlcu a recunoscut că a încercat să aranjeze parteneriatul cu firma din Bulgaria și i-a propus o colaborare firmei IT-LAB. Astfel, Vîlcu îl contrazice pe Alexei Cioban care a infirmat implicarea partenerului său în cazul ASP.

ALEXANDRU VÎLCU, om de afaceri: „Da, am fost contactat de cineva să preiau anumite lucrări ce țin de soft-ul de la ASP, dar în urma evaluării soft-ului cu firma partener și a lucrărilor care erau necesare de făcut, am înțeles că nu vom fi în stare să facem acest lucru și am refuzat fără a începe. Noi am încercat cu Alexei să facem un parteneriat cu cei din Lituania, dar după o analiză, Alexei a înțeles că nu va reuși să facă față acestui lucru și a refuzat. Și acolo, credeți-mă, nu se vorbea de cifrele care le-am citit în dosare și în presă. Era o propunere decentă pentru Moldova. Vorbim de câteva zeci de mii, și nu de milioane. La acea adresă unde activează IT-LAB, noi oferim spații în chirie și avem peste 50-60 de chiriași. Alexei este unul dintre ei, care nu are nicio treabă cu mine. El are afacerea lui pe care a început-o cu mulți ani în urmă. Prima dată am conlucrat cu el în anul 2008, când aveam niște contracte cu Moldtelecom. De atunci conlucrăm. El este admin-ul nostru pentru servere și rețea și ne acordă servicii outsourcing”.

Ziarul de Gardă a scris anterior într-o investigație despre colaborarea firmelor lui Alexandru Vîlcu și Alexei Cioban la întreprinderea de stat Moldtelecom, unde au livrat echipament tehnic de milioane de lei.

În septembrie curent, Alexandru Vîlcu a primit mandat de arest, în lipsa sa, în dosarul „blanchetelor de pașapoarte”, după ce nu s-a prezentat la audieri la cererea procurorilor. El respinge acuzațiile că ar fi unul dintre beneficiarii schemei de la ASP și susține că a inițiat propria investigație pentru a afla cine a beneficiat de banii furați din pașapoarte.

ALEXANDRU VÎLCU, om de afaceri: „Vreau să vă asigur că eu de acolo nu am mâncat. Eu nu am avut treabă cu pașapoartele sau cu alte acte din Moldova. Niciodată nu m-am ocupat cu afaceri care sunt în afara legii. Pe mine mai puțin m-a interesat firma din Bulgaria. Mai mult m-a interesat în baza căror acte mi s-a pornit dosarul penal. Le-am văzut și sunt ridicole. Eu am vrut să aflu cine sunt persoanele care au profitat în urma acestei șmecherii și de ce m-au băgat pe mine în această situație. Am înțeles cine a profitat mulți ani la rând de această schemă și cine a ieșit basma curată din toată afacerea asta fără să răspundă și să pretindă că este un înger. Am aflat foarte multe lucruri interesante și am dovezi că treaba e mult mai încurcată decât o prezentați dvs”.

Omul de afaceri a refuzat să ne dezvăluie ce probe a descoperit și cine sunt persoanele despre care spune că au avut de câștigat din actele emise de ASP.

Omul lui Vladimir Andronachi în schema de la ASP?

Un alt personaj vizat în dosarul blanchetelor de pașapoarte este fostul deputat democrat Vladimir Andronachi. Procuratura Anticorupție afirmă că a stabilit „preliminar” conexiuni între companiile bulgare Optimo Service și Optimo IT Solutions cu Andronachi, dar și legături cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu.

Într-un răspuns la solicitarea Cutiei Negre, Procuratura a precizat că verifică implicarea lui Vîlcu și Andronachi în schema de la ASP.

„Ce ține de legăturile între companiile bulgare Optimo Service Ltd și Optimo IT Solutions Ltd cu Alexandru Vîlcu și Vladimir Andronachi, vă aducem la cunoștință că preliminar între aceste persoane fizice și juridice a fost stabilită legătură de conexitate, însă circumstanțele  faptice ale acestor legături încă sunt verificate de organul de urmărire penală.  În acest sens, urmează să fie formulate cereri de comisii rogatorii. Din acest motiv, la această etapă procesuală, informații certe la acest subiect nu vă putem oferi”, a menționat Procuratura Anticorupție.

Surse ale Cutiei Negre au comunicat că legătura dintre Vladimir Andronachi și companiile din Bulgaria era asigurată de jurista familiei fostului deputat, Carolina Andriuța. Femeia ar fi gestionat de la Chișinău firmele bulgare. Nu am reușit să verificăm aceste acuzații.

Cu toate acestea, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru Cutia Neagră că Andriuța are statut de învinuit în cauza penală „pentru complicitate la abuz în serviciu și spălarea banilor”. Însă, în privința acesteia nu sunt adoptate hotărâri, investigațiile și administrarea probatoriului fiind în derulare, au precizat procurorii.

Carolina Andriuța a administrat mai multe companii conectate la Vladimir Andronachi. În prezent, aceasta se află pe banca acuzaților într-un dosar ce vizează frauda bancară, împreună cu Nadejda Andronachi, soția fostului parlamentar.

Aceeași persoană a reprezentat și compania Energokapital în litigiul cu pretinsa bancă republicană a Transnistriei, conform unei decizii de judecată emisă în stânga Nistrului.Între 2014-2016, Energokapital a intermediat vânzarea de energie electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan consumatorilor din dreapta Nistrului. Cutia Neagră a publicat anterior mai multe interceptări telefonice care arătau că Andronachi dădea indicații directorului Energokapital și aproba transferul de dividende în offshore-uri din schema energetică.

I-am transmis, prin intermediul avocatului, mai multe întrebări fostului deputat Vladimir Andronachi, reținut recent în Ucraina și extrădat în R. Moldova. Acesta se află în prezent în penitenciar. Dar, până la publicarea investigației, nu am primit niciun răspuns. Potrivit avocatului său, Andronachi pledează nevinovat în dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”.

Reporter TV8: - Eu v-am remis săptămâna trecută câteva întrebări pentru dl Andronachi în dosarul pașapoartelor. Voiam să precizez dacă avem vreun răspuns de la dumnealui.

Oleg Mîța, avocat: - Nu.

Reporter TV8: - Dar ați reușit să-i transmiteți întrebările sau nici nu v-ați întâlnit?

Oleg Mîța: - Da. Eu v-am explicat că dumnealui nu mi-a dat răspuns deodată. A spus că vrea să le studieze. Până acum nu mi-a dat careva reacții. Eu o să mă duc zilele astea la dânsul în penitenciar și o să-l întreb în raport cu aceste întrebări, dacă el are careva răspunsuri.

Reporter TV8: - Dar dvs în calitate de avocat ne puteți spune dacă ați făcut cunoștință cu învinuirile care se aduc în dosarul pașapoartelor și cum pledează clientul dvs?

Oleg Mîța: - În acest dosar, dumnealui a fost pus oficial sub învinuire. Evident că vina nu își recunoaște. În general, a explicat procurorilor că nu cunoaște nimic despre asemenea acțiuni legate de așa-zise scheme de perfectare a pașapoartelor.

Oleg Mîța este și avocatul Carolinei Andriuța în dosarul fraudei bancare ajuns deja în judecată. În ce privește cauza penală ce vizează ASP-ul, apărătorul susține că clienta sa nu are statut de învinuit și la fel pledează nevinovată.

Vila de lux a fostului director ASP a ajuns sub sechestru

O altă persoană care a primit mandat de arest în lipsa sa în dosarul blanchetelor de pașapoarte este fostul director ASP Vladislav Zara. În mai 2020, acesta și-a pus semnătura pe acordul adițional încheiat cu compania Garsu Pasaulis când firma de la Vilnius a cedat drepturile asupra soft-ului de personalizare a actelor către Optimo Services din Bulgaria. În mandatul lui Zara, a fost organizată în mare grabă și o nouă licitație pentru achiziția blanchetelor de pașapoarte. Licitația a fost anulată după ce Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a semnalat riscuri de fraudare în favoarea companiei lituaniene Garsu Pasaulis.

Recent, Procuratura Anticorupție a estimat prejudiciul provocat în dosarul „blanchete pentru pașapoarte” la 817 milioane de lei. Oamenii legii au aplicat sechestru pe 38 de bunuri imobile ale figuranților din dosar. Printre acestea se numără și vila de lux care aparține fostului director al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara.

Pe 10 mai curent, angajații SPIA au făcut percheziții la domiciliul lui Zara în prezența soției sale, deoarece fostul șef al ASP plecase deja din Moldova. Reporterii Cutiei Negre au localizat imobilul de lux al familiei Zara. Casa se află într-o zonă selectă, lângă pădure, în renumitul cartier din Durlești „Poiana Domnească”.

Deși este finisată pe interior, după cum am văzut în imaginile făcute publice de Procuraturădin timpul perchezițiilor, dar și pe exterior, cum se vede la fața locului, are gard pe tot perimetrul terenului de 7 ari, o curte bine amenajată și chiar piscină în ogradă, casa familiei Zara nu este înregistrată oficial la Cadastru. Fostul director ASP a indicat vila în ultima declarație de avere depusă la ANI, ca fiind la etapa de construcție. Dar cu 4 ani în urmă, terenul pe care se află casa a fost ipotecat la bancă pentru un credit de două milioane de lei.

Vladislav Zara a lucrat toată viața la stat. A fost inspector în Garda Financiară, apoi a trecut la Serviciul Vamal. Din iunie 2013 a condus întreprinderea de stat Gările și Stațiile Auto, apoi Agenția Medicamentului, iar din mai 2020 până în august 2021 a fost director la ASP.

De-a lungul anilor, Vladislav Zara a indicat în declarațiile de avere veniturile soției sale din afacerea pe care o administrează, dar și cadouri și donații generoase primite de la părinți: în 2014 - 10 mii de euro, în 2015 - peste 100 de mii de lei, iar în 2017 și 2018 - donații de la tatăl său în valoare de 1,6 milioane de lei.

Părinții i-au mai donat în 2014 un apartament de 117 metri pătrați pe care l-a vândut ulterior cu 90 de mii de euro. Tatăl fostului director ASP, Aurel Zara, conduce filiala din Bălți a unei instituții bancare și a făcut parte din conducerea organizației teritoriale din Bălți a Partidului Democrat.

Afară de vila luxoasă pe care și-a construit-o în cartierul de elită „Poiana Domnească”, Vladislav Zara a făcut și achiziții scumpe. De exemplu, în 2020 și-a cumpărat în leasing o mașină de marca BMW nou-nouță, pentru care a plătit 92 de mii de euro.

Tot în 2020, în declarația de avere, Zara a indicat o nouă afacere. Soția sa, Evelina Zara, s-a asociat într-o firmă cu fostul deputat democrat Eugeniu Nichiforciuc. Compania ECO PROFELECTRIC deține licență pentru furnizarea energiei electrice.

Contactat prin intermediul avocatului său, fostul șef al Agenției Servicii Publice a transmis reporterului Cutiei Negre că pledează nevinovat, dar a refuzat să discute, motivând că declarațiile sale ar putea să prejudicieze ancheta.   

Litigiul de milioane dintre ASP și Optimo IT Solutions din Bulgaria

În aprilie 2022, Agenția Servicii Publice a organizat o licitație pentru achiziția blanchetelor pentru acte. La tender au participat firme din 9 state, iar câștigătoare a fost desemnată o companie de stat din Polonia. Aceasta s-a oferit să livreze 3 milioane de blanchete cu aproximativ 130 de milioane de lei. Un an în urmă, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, ASP condus de Vladislav Zara a încercat să desfășoare în grabă o licitație similară. Atunci, compania lituaniană Garsu Pasaulis venise cu o ofertă de patru ori mai scumpă, de 500 de milioane de lei.

La licitația din anul curent, Agenția Servicii Publice a selectat și o companie franceză care să producă un soft nou de personalizare a actelor de identitate, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a mașinilor. De această dată, ASP a avut grijă să-și înregistreze dreptul asupra soft-ului. Astfel, au fost excluse taxele royalty pe care le plătea anterior fiecare cetățean care-și perfecta un document.

MIRCEA EȘANU, director ASP: „Noi din august anul trecut nu mai debursăm pentru partea de royalty. Noi ne-am asigurat că soft-ul pe care îl utilizăm este în deplina noastră proprietate, cea a ASP-ului. Noi nu mai cotizăm în pușculița asta de royalty, bani care plecau în țări străine”.

Problemele ASP-ului însă nu s-au terminat aici. Instituția a ajuns într-un litigiu cu firma Optimo IT Solutions din Bulgaria după ce a refuzat să-i plătească taxele royalty din septembrie 2021. Dosarul se află în arbitrajul de la Chișinău.

Mariana Rață: - Ce datorie aveți la ei?

Mircea Eșanu: - Nu vă spun că o să știe cât să pretindă de la noi.

Mariana Rață: - Dar ei cât pretind?

Mircea Eșani: -  Ei pretind că avem datorii, dar ei nu știu cât anume. Noi am fost răutăcioși și nu le-am furnizat documentele care confirmă câte acte am personalizat. Pe baza acestor cifre ei ar fi putut calcula exact care este datoria. Suma este mare. Ea nu este existențială pentru ASP în acest moment, dar în cazul în care Procuratura și instanța de judecată nu își vor face treaba, dar după mine este un caz evident de corupție și delapidare în proporții exorbitante, noi riscăm destul de mult să pierdem în arbitraj”

10 septembrie 2023, ora 22:50

Cetățenie prin investiții, unul dintre cele mai controversate proiecte lansate de regimul lui Plahotniuc. Programul prin care Guvernul Filip oferea „pașapoarte de aur” străinilor dispuși să verse 100 de mii de euro într-un fond special de investiții a atras mai mulți miliardari dubioși din întreaga lume. Numele acestora au fost ținute în mare secret timp de patru ani. Cutia Neagră PLUS a aflat identitatea persoanelor care și-au cumpărat cetățenie moldovenească. În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc. Vă invităm să îi cunoașteți în investigația cu care deschidem noul sezon de anchete marca „Cutia Neagră PLUS”.

Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate, iar societatea civilă a criticat dur inițiativa democraților. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie 2016, iar pe 9 decembrie a fost deja votat în primă lectură, fără a fi dezbătut serios de deputați. La final de zi, după nouă ore de ședință în plen, ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a fost unul dintre autorii legii, a cerut ca proiectul să fie prezentat rapid de colegul său de partid, coautor al legii, Sergiu Sîrbu.

Andrian Candu: „Vă propun să examinăm și să-l rugăm pe unul dintre autori, dl Sîrbu să ne prezinte foarte succinct proiectul”.

Sergiu Sîrbu: „Onorat plen, rog susținerea acestui proiect de lege extrem de important și demult așteptat pentru R. Moldova, pentru economia R. Moldova”.

Legislatorii nu au avut nicio întrebare către autori. În plen, au răsunat doar recomandările a doi deputați.

Iurie Leancă: „Să cereți Ministerului de Externe să consulte Comisia Europeană. Cel puțin, să informeze înainte de a aproba o astfel de decizie necesară și oportună. Să nu prejudiciem cumva această mare realizare - regimul fără de vize. Pornind de la experiența altor țări. Malta, aduceți-vă aminte ce scandal a fost între Guvernul de la Valeta și Bruxelles tocmai pe acest subiect”.

Sergiu Sîrbu: „Evident că Guvernul va consulta și opinia partenerilor de dezvoltare”.

Valeriu Ghilețchi: „E o inovație care nu știm cu ce se va termina. O prudență este absolut necesară, atât din punct de vedere al securității statului , cât și al faptului că avem regim liberalizat de vize. Sunt posibile mai multe consecințe pe care s-ar putea noi astăzi să nu le prevedem”.

În pofida avertismentelor, peste două săptămâni, legea a fost votată în lectură finală, la fel fără nicio dezbatere în plenul Legislativului.

Modificări în regulament și amendamente dubioase la lege

Mecanismul obținerii cetățeniei prin investiții a devenit funcțional abia în toamna anului  2018. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică. În regulament, a fost indicat mai târziu că vor fi acceptate achizițiile de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.

Implementarea proiectului a fost dată de Guvernul Filip pe mâna unui consorțiu format dintr-o companie engleză și una din Dubai, proaspăt înregistrată. Societatea civilă a criticat dur atunci modificările care s-au făcut la regulament.

Veaceslav Negruța, fost expert Transparency International Moldova: „Am văzut mai multe modificări care s-au făcut la lege care au schimbat conceptual însăși schema de oferire a cetățeniei prin investiție. Rolul statului practic a fost redus doar la emitent de decret privind acordarea acestor cetățenii. Iar rolul de bază, verificarea a tot ce se numește profilul financiar, aspecte ce țin de atentat și riscuri la ordinea publică a fost delegat către două companii. Legea încă nu era modificată, dar deja era anunțat concurs pentru selectarea companiilor partenere ale Guvernului. Una dintre ele fiind cu înregistrare în Dubai, recent creată care nu avea niciun profil adecvat”.

În paralel, democrații au făcut modificările necesare la Legea cetățeniei R. Moldova și Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Fostul deputat Eugeniu Nichiforciuc a  reușit să strecoare în lege un amendament care a permis secretizarea numelor beneficiarilor programului de cetățenie prin investiție. În consecință, în decretele preşedintelui R. Moldova privind acordarea cetăţeniei beneficiarilor Programului se conțin doar numerele dosarelor, fără a fi indicate numele persoanelor care și-au cumpărat pașapoarte.

Roman Boțan, ex-deputat al Partidului Liberal: „Este straniu că se dorește secretizarea în acest fel pentru cei care vor obține cetățenia prin investiții. E plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraudă, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile va crea premisele legalizării activelor ilegale. Mai mulți factori care ar putea genera coruptibilitatea au fost indicați și în raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție. Atenționez că și în alte proiecte de legi se dorește introducerea unor amendamente pe sub masă.

După această declarație, făcută la 18 mai 2018,  cu referire la amendamentul lui Nichiforciuc,  liberalul Roman Boțan și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare securitate și ordine publică.

Veaceslav Negruța: „Cert este că toți cei care au beneficiat de pașaport de Moldova prin această schemă nu au avut niciodată interes economic sau de afaceri în R. Moldova. Ei au avut probleme cu legislația internațională sau cu legislația în țările lor de origine și cel mai probabil beneficiarii mereu și-au dorit să nu fie divulgate numele lor. Respectiv, cei care au promovat legea au venit cu amendamente ca să acomodeze normele legale la solicitările beneficiarilor. Un fel de tratament individual pentru fiecare client în parte”.

Lansarea oficială a Programului de cetățenie prin investiție a avut loc în toamna anului 2018 în Dubai, cu participarea ministrului Economiei de atunci Chiril Gaburici, care a răspuns la întrebările adresate de un robot.

Robot:  „Felicitări pentru lansarea programului de acordare a cetățeniei prin investiții. Cred că sunteți încântat. Aș vrea să știu prin ce este unic programul moldovenesc în comparație cu cel al concurenților Dvs”. 

Chiril Gaburici:  „În primul rând, cetățenia moldovenească prin investiții și pașapoartele moldovenești oferă cetățenilor posibilitatea să călătorească fără viză în peste 120 de țări, inclusiv statele europene din zona Schengen, Turcia, Rusia ș.a. Acest program este unic datorită structurii sale organizaționale și nivelurilor de control. Este foarte important că fondurile acumulate prin acest program vor oferi Moldovei o mai bună autonomie geopolitică. În același timp, toate aceste fonduri vor putea fi investite în infrastructură și vor crea o viață mai bună pentru cetățenii moldoveni”.

Rușii cu pașapoarte moldovenești

Contrar predicțiilor lui Gaburici, Programul cetățenie prin investiții a adus mai degrabă dureri de cap și asocieri dubioase cu controversați businessmani din întreaga lume. Chiar dacă cei mai mulți beneficiari de „pașapoarte de aur” moldovenești au fost chinezi și cetățeni ai unor state africane, cele mai scandaloase sunt numele beneficiarilor ruși. Trei aplicanți din Rusia, împreună cu membrii familiilor, au devenit cetățeni ai R. Moldova în anul 2020. Este vorba despre un fost bancher vizat în Rusia într-un scandal imens similar furtului miliardului, un fost mogul de presă din Rusia și un businessman din Sankt Petersburg.

Pe 15 decembrie 2020, cu câteva zile înainte de a ceda funcția de președinte al R. Moldova, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a oferit cetățenie lui Konstantin Țerazov, fost vicedirector al unei bănci implicate în cea mai mare fraudă bancară din istoria Federației Ruse - banca „Открытие”. Cetățenia Moldovei au primit-o și soția bancherului  și doi copii minori ai cuplului.

Banca „Otkrîtie” a  ajuns în 2017 în pragul falimentului urmare a unei fraude similare cu furtul miliardului din R. Moldova. Presa rusă scrie că din bancă au fost scoase sute de miliarde de ruble prin credite neperformante oferite unor companii apropiate de foștii proprietari ai băncii.

În 2017, Banca Centrală a Rusiei a instituit administrare specială la banca „Otkrîtie” și a pompat peste 300 de miliarde de ruble pentru a o salva de la faliment, deoarece era o bancă de importanță sistemică.

Constantin Țerazov a condus mai mulți ani Departamentul de investiții al băncii „Otkrîtie” și a ocupat funcția de vicedirector. În 2016, chiar înainte ca banca să înceapă să înregistreze pierderi colosale, Țerazov a fost inclus în Consiliul de Administrație al băncii.

În mediul online poate fi găsită puțină informație despre activitatea lui Țerazov la bancă. Un site de știri Postprofit.net scrie că se depun eforturi colosale pentru a curăța spațiul online, astfel încât numele lui Țerazov să nu mai poată fi asociat cu scandalul din jurul băncii Otkrîtie.

Informația pare să se confirme. Câteva știri pe care le-am identificat anterior pe internet în care era vizat Țerazov nu mai pot fi accesate. Deocamdată au scăpat de „lichidare” materialele publicate de Postprofit.net în care Țerazov este numit „bancherul negru” și este acuzat că scapă basma curată deși ar fi implicat în frauda de la „Otkrîtie”.

Aceeași sursă informează că în vara lui 2019 Banca Centrală a Rusiei a solicitat în Arbitrajul din Moscova recuperarea a 289 de miliarde de ruble de la foștii proprietari și administratori ai băncii „Otkrîtie”, printre care se număra și Țerazov. Prin decizia instanței din septembrie 2020, toți managerii băncii au fost obligați să întoarcă banii statului, dar numele lui Țerazov ar fi dispărut din decizia judecătorească.  

Constantin Țerazov a lucrat la banca „Otkrîtie” și după ce aceasta a ajuns sub administrarea specială a autorităților ruse. A fost demis abia anul trecut, după ce Banca Centrală a Rusiei i-a aplicat interdicția de a mai activa în sistemul bancar, împreună cu alți foști manageri și contabili ai băncii „Otkrîtie”.

Postrofit.net mai scrie că Țerazov ar fi fost vizat într-un dosar penal, deschis în 2019 pentru escrocherie în proporție deosebit de mare, dar ar fi scăpat și de urmărirea penală. Un figurant în dosar este fostul președinte al băncii „Otkrîtie”, Evghenii Dankevici. Acesta este căutat de autoritățile ruse și se ascunde în orașul Tel Aviv, având cetățenia statului Israel. O situație similară cu fugarul Ilan Șor căutat de procurorii moldoveni pentru frauda bancară.

Fost director TV cu milioane pompate într-un fond de investiții

Pe 2 noiembrie 2020 a fost publicat decretul prin care i s-a oferit cetățenie prin investiții rusului Artemii Iniutin, celor două fiice și mamei sale. Iniutin a devenit cunoscut în Federația Rusă pe când lucra la unul dintre cele mai mari holdinguri media private - RBK. Iniutin a fost director general la postul de televiziune RBK TV.

În anul 2008, holdingul media RBK a ajuns să aibă probleme financiare grave, acumulând datorii de peste 200 de milioane de dolari. Un an mai târziu, trustul a fost vândut miliardarului Mihail Prohorov.

După afacerea media, foștii proprietari ai RBK au migrat în alt domeniu și au deschis, în noiembrie 2010, un Fond de Investiții - TMT Investments, cu sediul pe insula Jersey, cunoscută drept una dintre principalele centre financiare offshore din Europa. La TMT Investments activează astăzi și Artemii Iniutin.

Potrivit informațiilor plasate pe site-ul companiei, Iniutin este unul dintre coproprietarii fondului și este șef pe investiții. Iniutin are birou în Riga, Letonia și în ultimii 10 ani a gestionat tranzacțiile europene ale TMT Investments. Compania se laudă că a investit zeci de milioane de dolari și are în portofoliu 55 de startup-ri din diverse domenii, toate dezvoltate pe internet. TMT Investments  are investiții și în Silicon Valley. 

Atunci când a fost lansat, asupra fondului „TMT Invetments” planau suspiciuni de fraudă. Un portal rusesc „Compromat group” a publicat câteva investigații despre foștii proprietari ai holdingului RBK în care arătau că aceștia și-ar fi ascuns banii în offshoruri și au făcut tranzacții fictive la bursa din Londra cu acțiunile TMT Investments. Unele dintre companiile offshore ar fi fost înregistrate chiar pe numele lui Iniutin.

În 2017,  presa rusă anunța că Artiom Iniutin și Gherman Kaplun, fostul proprietar al RBK lansează împreună cu un investitor american un fond de criptomonedă - TMT Crypto Fund.

În Federația Rusă, numele lui Arteom Iniutin figurează în câteva companii. Potrivit unui Registru de date deschise despre activitatea agenților economici, Iniutin a deținut 75% din acțiunile firmei „Best.ru”, cu activitate în domeniul agențiilor de știri. Până în anul 2016 compania a avut profit de câte 10 milioane de ruble pe an, echivalentul a 160 de mii de dolari. Din 2017 a înregistrat pierderi, iar în mai 2020, compania a fost lichidată.

Din ianuarie 2018, Iniutin deține oficial 75% din acțiunile companiei „Narodnaia Marka” care anterior a făcut parte din holdingul RBK. Agenția este cunoscută în Rusia datorită faptului că organizează anual concursurile în domeniul business-ului "Народная марка" și „Компания года".

Potrivit registrelor, compania „Narodnaia Marka” îi aduce și astăzi profit lui Arteom Iniutin, dar în jumătate față de anii precedenți. În 2022, firma a înregistrat un profit de 17 mililoane de ruble, echivalentul a 280 de mii de dolari.

Businessmanul modest din Sankt Petersburg

Pe 3 august 2020, rusul Alexey Vascov a primit cetățenia R. Moldova. În mediul online nu am găsit nicio informație ce vizează viața și activitatea lui Vaskov. Numele său l-am identificat doar în registrele cu informații despre companii. Alexey Vaskov a dezvoltat mai multe afaceri în orașul Sankt Petersburg în diverse domenii, de la imobiliare, reparație de mașini, până la vânzare de cărți și ziare.  

În anul 2019, când a depus dosarul în R. Moldova în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție, Alexey Vaskov  figura drept fondator în cadrul a 3 companii. Cea mai importantă dintre ele - „Promstroinvest” are ca gen principal de activitate administrarea proprietății imobiliare. Firma a fost cumpărată de Vaskov în 2016 și are în prezent 16 angajați.

Potrivit rapoartelor financiare pe care le-am consultat, în anul 2018 compania i-a adus lui Vaskov un profit de 31 de milioane de ruble, echivalentul a 500 de mii de dolari. Dar în următorii ani câștigul a scăzut drastic, fiind în jumătate în anul 2022.

O altă companie - „Renart”, care se ocupa de chiria și gestionarea imobilelor, îi aducea lui Vaskov venituri mai modeste. Profitul companiei în 2018 a fost de circa 27 de mii de dolari. Iar în septembrie 2019, Vaskov a vândut firma.

Cea de-a treia companie - „Garantservis”, cu activitate în domeniul reparației de mașini, a avut profit în scădere în ultimii ani și Vaskov a vândut-o în iunie 2022.

De-a lungul anilor, Alexey Vaskov a fondat și administrat alte 5 companii în Sankt Petersburg cu activitate în diverse domenii: producerea marterialelor textile, vânzare de cărți și ziare, activități sportive și servicii în saloane de frumusețe. Firmele au fost lichidate.

Rușii care s-au răzgândit

Initial, Programul Cetățenie prin Investiții a atras interesul mai multor ruși. Cereri de a dobândi cetățenie moldovenească prin această schemă au depus doi cetățeni conectați la Ilan Șor, printre care și soția fugarului arhitect al furtului miliardului. Ulterior aceștia s-au răzgândit.

Sara Șor, artista cunoscută cu numele de scenă Jasmin, s-a numărat printre primii cetățeni străini care au depus dosarele pentru cetățenie moldovenească. În 2019, în presă s-a vehiculat că Sara Șor participă la Programul de obținere a cetățeniei prin investiție, iar Ilan Șor a confirmat acest lucru într-o postare pe Facebook.

„Soția mea iubește Moldova. Are dreptul și moral și juridic, în calitate de soție a unui cetățean al R. Moldova, să pretindă la cetățenie. Soția mea este o artistă cunoscută, o persoană independentă și asigurată material, de aceea, dacă va dori să investească în țara noastră, atunci o va putea face indiferent dacă va obține sau nu cetățenia. Eu sunt fericit că soția mea a decis să primească cetățenie R. Moldova împreună, alături de cetățenia Rusiei”, a comentat Ilan Șor.

Fostul concesionar al aeroportului, solicitant de cetățenie

Un alt pretendent la cetățenie moldovenească contra investiții a fost miliardarul rus Andrei Goncearenko, de asemenea apropiat lui Ilan Șor. Acesta era proprietarul firmei „Komaskavia”, cea care administra prin „Avia Invest” Aeroportul Internațional Chișinău. La fel ca și Sara Șor,  Goncearenko și-a retras dosarul din Programul de cetățenie, lucru confirmat anterior și de fostul președinte Igor Dodon.

Igor Dodon: „Acest așa-numit investitor are probleme mari în Rusia și a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei pe timpul lui Plahotniuc, din cauza faptului că are probleme mari în Rusia. Și a încercat să se legalizeze în Moldova, pentru ca de aici, cu pașaport moldovenesc, să se deplaseze mai departe. Dar nu a reușit, pentru că s-a schimbat guvernarea”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.   

Andrei Goncearenko a devenit milionar în anii 90 având afaceri în domeniul transportului și prelucrării lemnului. Între anii 2002 și 2013 a fost director la „Gazprom Invest Yug” - companie fiică a gigantului Gazprom. A revenit în business, având în prezent afaceri în domeniul construcțiilor. 

Goncearenko a fost beneficiarul unei companii din Rusia care în toamna anului 2022 a cumpărat posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”, asociate socialiștilor.

Cel de-al treilea dosar retras a fost al rusoaicei Ana Tiutaeva, o tânără care lucrează în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor pe care le-am identificat pe internet, Ana Tiutaeva este manager pe dezvoltarea afacerilor în cadrul companiei „AAL Group” din Emirate, specializată în producerea și reparația aparatelor de zbor.

Noul cetățean moldovean cu imperiu în domeniul jocurilor de noroc

Programul R. Moldova de acordare a cetățeniei prin investiții a fost atractiv nu doar pentru ruși, ci și pentru personaje controversate de peste Ocean. Doi cetățeni ai Statelor Unite au decis să-și cumpere pașapoarte moldovenești.

Prin decretul președintelui Igor Dodon, semnat pe 2 noiembrie 2020, a devenit cetățean al R. Moldova Shawn Andre Scott,  un american fondator a peste 60 de companii. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. Spațiul online abundă în informații despre activitatea dubioasă a lui Andre Scott, catalogat drept un „personaj controversat”, cu tranzacții suspecte și implicare în scandaluri de corupție în diferite state.

În dosarul depus la Chișinău, pentru achiziția de cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott s-a prezentat ca director executiv al companiei „Bridge Capital”. Firma este înregistrată pe insula Saipan, parte a Insulelor Mariane din Pacific. Compania este specializată în investiții și oferirea unor împrumuturi pentru firme aflate în dificultate. Pe site-ul său, „Bridge Capital” se laudă că oferă consultanță unor companii cu activitate în domeniul imobiliar și servicii bancare și are clienți în SUA, Hawai, Cambodgia, Thailanda, Macao, Portugalia și  Bulgaria.

În articolele scrise în presa americană, „Bridge Capital” este catalogată ca fiind o companie cu risc ridicat și cu investiții în domeniul jocurilor de noroc. Iar Shwan Andre Scott este numit o „figură controversată”.

„Washington Post” a scris că Andre Scott și-a început cariera în domeniul jocurilor de noroc în anul 1994 și a reușit să dezvolte zeci de afaceri în domeniu. A deschis cazinouri la hoteluri din Las Vegas, baruri de video poker în Louisiana și Carolina de Sud și a investit în piste pentru curse de cai în New York și Maine. Autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Andre Scott  în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshore-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. Sursa mai scrie că Scott a avut probleme cu autoritățile din Combodgia, Thailanda și Republica Laos unde a investit în jocuri de noroc.

Anul trecut, Guvernul Republicii Democrate Laos a inițiat un litigiu împotriva companiei „Bridge Capital” în care Andre Scott este coproprietar și a solicitat să-i fie achitate prejudicii de 5 milioane de dolari. În 2015, Bridge Capital a fost  obiectul unor investigații penale și fiscale în Republica Laos, fiind bănuită de implicare într-un scandal de corupție.

Cetățenie bulgară obținută printr-un program similar

Cu doi ani mai devreme de a aplica pentru cetățenie moldovenească,  Swaun Andre Scott a obținut cetățenia Bulgariei, în cadrul unui Program similar de cetățenie contra investiții. În Bulgaria, cetățeniile au fost oferite contra unui cost de cinci ori mai mare față de cel din R. Moldova. Un solicitant trebuia să investească un milion de leve, echivalentul a jumătate de milion de dolari. Programul a fost anulat în 2022, după ce și deputații bulgari au abrogat legea cetățeniei prin investiții.

Anul trecut, un birou de investigații jurnalistice din Bulgaria a publicat o serie de materiale în care au dezvăluit numele cumpărătorilor de cetățenie. Despre Swaun Andre Scott au scris că este „șeful jocurilor de noroc cu o reputație îndoielnică” care a obținut pașaport de aur și face investiții de zeci de milioane într-un grandios proiect imobiliar. Firma sa construiește în Sofia un centru comercial cu hotel, restaurante, spa și arenă pentru evenimente sportive.

Cineastul căutat de FBI

Cel de-al doilea american care și-a depus dosarul în 2019 pentru obținerea cetățeniei R. Moldova este Kevin Robl William, fondatorul mai multor companii din Statele Unite specializate în  producerea filmelor și activități de divertisment. Cea mai importantă companie a sa este „Production Capital”, cu sediul într-un oraș din California.

Nu am găsit nicio informație pe internet despre cineastul Kevin Robl. Numele lui și firma sa apar doar într-un dosar de mare fraudă inițiat la Tribunalul din California de către un mare studiou chinez de efecte vizuale „Base Media”.  Compania este cunoscută pentru efectele speciale create pentru filme de renume ca „The Iron Man” și „The Avengers”.

Chinezii s-au plâns la tribunal că au fost fraudați de 234 de milioane de dolari de către Kevin Robl și un alt producător american de filme Remington Chase, care au luat multiple împrumuturi din numele firmei din China. Studioul „Base Media” din China s-a adresat după ajutor și la FBI,  iar autoritățile chineze au inițiat o anchetă proprie ce vizează această fraudă. Locul aflării lui Remington Chase și Robl Kevin nu este cunoscut, scrie presa americană.

Potrivit surselor Cutiei Negre, dosarul depus în 2019 de Robl Kevin în cadrul Programului cetățenie prin investiție din R. Moldova se află încă la etapa de procesare. Procedura nu a fost finalizată, deoarece americanul nu este de găsit.

Giuvaergiu  fugar din India după o fraudă de miliarde

Printre solicitanții de „pașapoarte de aur” moldovenești s-a regăsit și un giuvaergiu, implicat într-un scandal monstru în India. Vishal Jatin Mehta se află astăzi în căutare internațională pentru fraudă bancară de proporții. Bărbatul și-a retras cererea din Programul cetățenie moldovenească prin investiții.

Vishal Jatin Mehta este fondatorul a câtorva companii mari producătoare de bijuterii de lux. În urmă cu 10 ani, acesta a obținut împrumuturi și garanții de la 15 bănci din India pentru a lua lingouri de aur în valoare de peste un miliard de dolari de la mai multe bănci de lingouri din Africa, Scoția și Anglia. Pretextul invocat a fost de a produce bijuterii pentru clienți din Dubai.

Ulterior, businessmanul a anunțat că nu va putea returna împrumuturile pentru că ar fi fost mințit de arabi, iar firmele din Dubai care au cumpărat bijuteriile ar fi falimentat. Ancheta procurorilor a arătat că de fapt firmele au fost fictive, iar banii au fost transferați de Jatin Mehta în offshore-uri.

Din 2016, Vishal Jatin Mehta și familia sa sunt fugari din India, unde sunt cercetați penal pentru fraudă bancară. Pe plan internațional, aceștia sunt urmăriți de cele mai mari companii de recuperare a datoriilor - Kroll și Grant Thornton, contractate de băncile prejudiciate.

Mehta se ascunde acum la Londra. După lovitura dată în India, el și familia sa au obținut cetățenia Federației Sfîntul Kittis și Nevis. Acest stat insular mic are un program similar de cetățenie prin investiții.

Managerii unor companii de top din diferite state 

Totuși, în cadrul Programului de cetățenie prin investiție din R. Moldova nu s-au implicat doar afaceriști controversați. Au primit pașapoarte moldovenești și oameni de afaceri cu o reputație bună, manageri ai unor companii de top din diferite state. Cutia Neagră PLUS vă dezvăluie câteva nume:

Echipa Cutiei Negre a încercat să ia legătura cu cei care au primit cetățenia R. Moldova prin investiție. Am trimis mesaje pe poșta electronică a companiilor în care aceștia activează și pe rețele sociale, dar nu am primit niciun răspuns.   

Rusul cu aviz negativ de la SIS

În urma evaluării dosarelor depuse în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiții au existat și câteva cazuri în care solicitanților le-a fost refuzată acordarea cetățeniei, fiind identificate riscuri. Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Serviciul de Informații și Securitate a precizat că a verificat 36 de solicitanți și a emis 3 avize negative.

„În două cazuri au fost stabiliți indicatori de insecuritate. Din acest motiv a fost considerată inoportună acordarea cetățeniei solicitanților respectivi. Într-un caz au fost relevați anumiți indicatori de insecuritate, în raport cu anturajul și relaționările solicitantului. În caz de confirmare sau materializare, puteau afecta securitatea națională. S-a lăsat la discreția Comisiei de examinare a dosarelor pentru obținerea cetățeniei de a lua sau nu în considerare avizul SIS. Serviciul a fost informat de către ASP că membrii Comisiei au decis respingerea cererii de dobândire a cetățeniei prin investiție a solicitantului respectiv. Drept urmare, acesta a depus o contestație. Comisia a solicitat reexaminarea dosarului, iar în urma verificărilor repetate, Serviciul a reconfirmat lipsa unor indici direcți de pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului”, a precizat Serviciul de Informații i Securitate.

Cutia Neagră a reușit să afle că unul dintre solicitanții căruia i-a fost refuzată acordarea cetățeniei R. Moldova este un om de afaceri din Federația Rusă - Ivan Karabanov. Acesta solicitase cetățenie și pentru soția sa și 3 copii minori.

Soția lui Karabanov este Anastasia Dronova, care se prezintă pe platforma Linkedin drept șefa Departamentului juridic al companiei „Gazprom Invest Yug”. Anterior a lucrat în mari companii din industria petrolului.

Femeia administrează și compania „Ligal Butic”, fondată de soțul său Ivan Karabanov. Potrivit datelor deschise din registrele din Rusia,  firma are 6 angajați și prestează servicii de consultanță și asistență juridică în tranzacții imobiliare. În 2022,  compania a avut un rulaj de aproape 24 de milioane de ruble, dar profit nu a avut. A înregistrat la final de an pierderi de 8 milioane de ruble, echivalentul a 130 de mii de dolari.

Despre Ivan Karabanov nu există prea multe informații în mediul online. Din registrul companiilor din Rusia, aflăm că acesta a fost administratorul mai multor firme fondate de societatea pe acțiuni „Grupa Ist Invest” din Rusia, toate cu activitate în domeniul imobiliar.  

„Grupa Ist Invest” a fost implicată într-o tranzacție imobiliară scandaloasă ajunsă subiect de  investigație al echipei lui Alexei Navalinîi. Este vorba despre vilele premierului rus Dmitri Medvedev.  În anul 2010, „Grupa Ist Invest” i-a vândut 12 ha de teren lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Acesta a construit acolo o vilă luxoasă și mai târziu i-a transmis-o gratuit, împreună cu 4 ha de teren unei fundații conduse de colegul de facultate al lui Medvedev. Jurnaliștii scriau că donația ar fi reprezentat de fapt o mită plătită de Usmanov lui Medvedev. Proprietatea avea o valoare de piață de 5 miliarde de ruble.

În 2020, directorul companiei „Grupa Ist Invest” pentru care a lucrat Ivan Karabanov, a fost arestat fiind învinuit într-un dosar ce vizează o fraudă bancară prin oferirea de credite neperformante în sumă de 6 miliarde de ruble. La începutul anului curent, Grupa Ist Invest a fost lichidată.

Contestație cu aviz repetat pozitiv de la SIS

Cutia Neagră PLUS a reușit să afle și numele solicitantului care a contestat refuzul Comisiei de a-i acorda cetățenie. Este Fareș Al Mustafa, originar din Republica Arabă Siriană. Acesta lucrează în Emiratele Arabe Unite în calitate de consilier al companiei „Al Habtoor Group” - un mare consorțiu din Dubai, cu investiții de miliarde în construcţii, în domeniul auto, turism, sănătate și învăţământ.  

Fareș Al Mustafa este profesor universitar și consilier religios la Moscheea Al-Farooq din Dubai. Bărbatul este foarte activ în mediul online, având conturi pe diverse rețele sociale unde publică predicile pe care le ține la moschee și filmulețe în care rostește mărturia de credință pentru convertirea în islam a unor femei din diverse state europene.

Fareș al Mustafa are legături cu R. Moldova cu mult înainte de a-și depune dosarul în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție. În 2014, acesta a înregistrat la Chișinău o companie de consultanță în afaceri și management - „Eco Development”. 

Firma sa a avut inițial adresa juridică pe str. Grădina Botanică 14/3, oficiul 307. O adresă cunoscută în spațiul public. Acolo și-au avut sediul oficial mai multe companii implicate în frauda bancară. Ulterior, „Eco Development” și-a schimbat adresa juridică într-un apartament înregistrat pe numele companiei situat în complexul de lux „Coliseum Palace” din sectorul Râșcani al capitalei.

În ultimii ani, compania nu a depus rapoarte financiare, dar în anii 2016-2017 declara pierderi.

Fareș Al Mustafa mai vine periodic pe la Chișinău. La finele lunii iulie, acesta a publicat pe Tik Tok un filmuleț în care apare plimbându-se pe malul iazului, într-un parc din sectorul Râșcani, chiar alături de complexul rezidențial în care deține un apartament. În filmuleț, bărbatul ține o predică și descrie dimineața ca fiind plină de frumusețe și iubire.

I-am scris un mesaj lui Fareș al Mustafa pe o rețea socială în care l-am întrebat despre legătura cu R. Moldova și intenția sa de a obține cetățenie moldovenească. Acesta ne-a răspuns că are un prieten la Chișinău care ne va oferi comentarii la subiect. Reporterul Cutiei Negre a telefonat la numărul transmis de Fareș al Mustafa.

„Prietenul meu chiar avea idei mari să investească în R. Moldova, împreună cu alți parteneri pe care voia să-i atragă să investească aici. Clar că ești mult mai asigurat când ești cetățean de asta a decis să aplice în Programul de cetățenie. El a fost de mai multe ori în Moldova. A cercetat piața. Avea intenția să investească în mai multe domenii: în agricultură - să exporte marfă sau chiar să aibă aici producere, în IT tot avea ceva idei. Dar după ce a văzut ce se întâmplă, clar că a pus tot pe pauză. Nu știu ce suspiciuni au avut autoritățile, nu știu care au fost motivele avizului negativ de la SIS, dar eu îl cunosc pe dl Fareș al Mustafa ca o persoană foarte  onestă, profesor la universitate. Este consultant și face afaceri mari în Dubai. Este o persoană publică, participă la diverse emisiuni în Dubai. Autoritățile pot verifica orice informație despre el. Acum este în așteptarea deciziei de la Comisie. A investit și timp și bani, suma nu este mică. Încă în 2019 a depus actele în Programul de cetățenie și așteaptă și el să aibă o claritate”, ne-a spus bărbatul care s-a prezentat ca George.

Comisia de acordare a cetățeniei încă urmează să ia o decizie finală pe dosarul solicitantului din Dubai.

Va plăti Guverul despăgubiri de milioane de euro?

Legea care permitea acordarea cetățeniei prin investiție a fost abrogată de Parlament în vara anului 2020. Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dar toate dosarele depuse urmau a fi procesate.

„Am mai îndeplinit o condiționalitate pentru a putea beneficia de cea de-a doua tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene de aprobare a legii prin care a fost abrogată faimoasa lege care permitea vânzarea cu alte cuvinte a cetățeniei R. Moldova pentru investiție. A fost o lege păguboasă care nu a adus acel efect pe care l-au invocat la începuturi autorii. Nu am văzut o explozie de investiții și aflux de doritori de a obține cetățenia, în schimb a adus prejudicii de imagine R. Moldova, astfel creând posibilitatea pentru unele persoane de a intra pe ușa din spate în spațiul Shenghen. Cu alte cuvinte să obțină pașaportul R. Moldova și liber să poată circula pe teritoriul  Uniunii Europene”, a declarat deputatul PAS, Igor Grosu, pe 18 iunie 2020 după ce a fost votată legea care a anulat Programul cetățeniei prin investiție.

Înainte de a abroga legea, Programul a fost înghețat o perioadă, iar reprezentanții Guvernului declarau că R. Moldova ar putea fi obligată să plătească despăgubiri enorme consorțiului de companii care dezvoltă proiectul, în contract fiind inclusă o clauză  care prevede acest lucru.   

Vadim Brînzan, ex-ministru al Economiei: „Sunt tot felul de cheltuieli de promovare, de deplasare, de publicitate la televiziuni, pe care ei deja le-au acumulat și dacă noi reziliem acest contract, atunci vom fi obligați să le plătim aceste cheltuieli. Eu nu am cifrele reale, dar e vorba de câteva milioane de euro”. 

Ion Chicu, ex-premier: „Dacă se merge pe această cale o să fim atacați în instanță, în arbitraj, care trebuie să evalueze aceste despăgubiri. Dacă vă amintiți, în vara anului trecut, se vehicula o sumă de 3,5 milioane euro, care sunt bani mari”.

Cutia Neagră a încercat să afle de la compania „Henley Partners” dacă a cerut despăgubiri de la Guvernul R. Moldova după ce a fost sistat Programul în cadrul căruia era partner sau dacă intenționează să se adreseze în arbitraj.  Reprezentanții firmei au răspuns într-un mesaj scurt pe email că nu oferă niciun comentariu la subiect, deoarece există un acord de confidențialitate.

La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Justiției a precizat că nu există în prezent litigii împotriva autorităților R. Moldova inițiate de firmele care au fost partenere în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiție.

Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Economice evită să spună clar dacă consorțiul de companii străine cere achitarea unor despăgubiri după sistarea contractului.

„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de rând cu alte instituții ale statului, este antrenat într-un proces de negocieri cu Prestatorul, aferente obligațiilor contractuale ale părților. Negocierile au un conținut ce intră sub incidența clauzei de confidențialitate a contractului”, a motivat ministerul.

Fostul expert Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța, consideră că autoritățile R. Moldova au luat o decizie corectă atunci când au anulat Programul Cetățeniei prin Investiții: 

„Cert este că a fost o schemă care ne-a adus costuri de imagine ca stat, decât beneficii financiare. Dacă era o mașinărie pe bandă rulantă cu mulți cetățeni care își iau această cetățenie de Moldova, riscul ar fi devenit și mai mare și mai evident și atunci poate R. Moldova avea să fie lipsită de dreptul de regim liberalizat de vize. Atunci noi toți ca cetățeni ai R. Moldova avea să pierdem mai mult decât câștigam ca și buget, ca și economie. Din punctul meu de vedere s-a meritat efortul de a opri această mașinărie. Chiar dacă inițial a fost prin suspendare, iar ulterior legea a fost anulată, cu certitudine asta a fost exact decizia de care avea nevoie R. Moldova. Și e bine că așa s-a terminat. Are de câștigat R. Moldova că schema s-a oprit”.

În cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la cererea Cutiei Negre.

Solicitanții de cetățenie au vărsat în Fondul de Dezvoltare Durabilă  2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt patru dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385 de mii de euro.