Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1723: Atacuri reciproce, negocieri la Abu Dhabi și atentat în Rusia. ISW: Moscova prezintă o imagine falsă

Amnesty, la un an de război în Ucraina: „Cererile victimelor de a li se face dreptate trebuie să fie prioritare”

t_03995791db724d249d8e958b6eab971b_name_8cd19834_9632_11ec_bb31_74fc06c0a3a5_scaled
24 februarie 2023, ora 08:05
Foto: The Washington Post

Comunitatea internațională trebuie să elaboreze un plan amplu, pentru a asigura justiție victimelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, susțin reprezentanții astăzi Amnesty International, la un an de la invazie. 

„În timp ce invazia continuă, iar amploarea crimelor comise în Ucraina rămâne necunoscută, cererile victimelor și ale supraviețuitorilor de a li se face dreptate și de a le fi respectate drepturile trebuie să fie prioritare. Comunitatea internațională are obligația clară de a se asigura că cei responsabili pentru crime, în conformitate cu dreptul internațional, știu că răspunderea și justiția vor triumfa asupra impunității”, menționează Amnesty International.

„Pe măsură ce forțele armate rusești par să își intensifice ofensiva în Ucraina, angajamentul de a-i trage la răspundere pe toți autorii de încălcări ale drepturilor omului și de crime de război este mai urgent ca niciodată”, a declarat Agnès Callamard, secretara generală a Amnesty International.

Încă de la începutul conflictului, Amnesty International a documentat crime de război, inclusiv atacarea infrastructurii civile de importanță critică și blocarea ajutorului pentru civili. Civilii din zonele afectate de conflict au fost expuși la atacuri constante și, deseori, au fost privați de apă, electricitate și încălzire. Multe persoane, care locuiesc în zonele ocupate de către Rusia, continuă să aibă mare nevoie de asistență umanitară sau de îngrijiri medicale, dar li se refuză dreptul de a călători spre teritoriile controlate de Guvernul ucrainean.

„Poporul ucrainean a suferit orori de neimaginat în urma acestui război de agresiune din ultimele 12 luni. Să fie clar: mâinile lui Vladimir Putin și ale forțelor sale armate sunt pătate de sânge. Supraviețuitorii merită dreptate și despăgubiri pentru tot ce au îndurat. Comunitatea internațională trebuie să fie fermă, pentru a duce până la capăt acest lucru, astfel încât să se facă dreptate. După un an, este evident că trebuie de făcut mai mult”.

Au fost intentate zeci de mii de dosare pentru crime de război, inclusiv pe marginea infracțiunilor sexuale și de gen, dar numărul victimelor conflictului în curs de desfășurare va fi mult mai mare.

Drepturile și necesitățile victimelor

„În urma acestui conflict, nenumărate ființe umane au suferit daune colaterale. Atunci când un obuz lovește, nu sfâșie doar viețile, ci ruinează locuințele, distruge infrastructura critică și îi lasă pe mulți în imposibilitatea de a mai exista printre dărâmături”, a spus Agnès Callamard.

Reacția imediată la conflict a fost încurajatoare, incluzând o serie de investigații internaționale și naționale privind crimele de drept internațional comise în Ucraina. Dar, dreptate deplină pentru Ucraina poate fi făcută doar prin asigurarea accesului la justiție și oferirea despăgubirilor semnificative victimelor. Acest lucru va fi posibil doar dacă comunitatea internațională va oferi sprijin consolidat și sustenabil pentru mecanismele de justiție existente.

De asemenea, trebuie să se ia în considerare instituirea unor noi mecanisme naționale și internaționale pentru o justiție mai amplă, cum ar fi binevenita decizie a Consiliului pentru Drepturile Omului de a înființa o comisie de anchetă independentă, în luna martie 2022. În cele din urmă, acestea ar putea consolida răspunsul justiției internaționale la numărul mare de cazuri de crime de război, precum și la infracțiunea de agresiune, care nu poate fi investigată de Curtea Penală Internațională (CPI) din cauza limitărilor sale jurisdicționale.

„Pe lângă asigurarea unor mecanisme corespunzătoare, trebuie să ne asigurăm că persoanele responsabile pentru crime, conform dreptului internațional, sunt aduse în fața justiției și suportă consecințele acțiunilor lor inadmisibile. Aceasta include investigarea comandanților militari de rang înalt și a liderilor civili pentru crime de război și crima de agresiune, conform dreptului internațional”, a spus Agnès Callamard.

Investigarea unor astfel de cazuri poate fi complexă, dar este imperativ ca ea să ia în considerare nu doar făptuitorii direcți, de nivel inferior, ci și pe cei de rang înalt din corpul de comandă. Indiferent unde au loc procese, ele trebuie să respecte standardele internaționale privind drepturile omului și procesele echitabile, cu participarea deplină a supraviețuitorilor și luarea în considerare a nevoilor acestora.

„În contextul în care războaiele fac ravagii în fiecare colț al lumii, provocând suferințe umane de nedescris, acesta trebuie să devină un model pentru toate conflictele. Răspunsul inițial fără precedent al comunității internaționale, inclusiv activitatea Curții Penale Internaționale, ar trebui să fie standardul minim în înfăptuirea justiției internaționale”, a spus Agnès Callamard.

Angajamentul pe termen lung și coordonarea reprezintă singura cale de progres

„De nenumărate ori, Amnesty International și alte grupuri ale societății civile au făcut apel la acțiuni colective, la oameni care să se unească pentru un bine mai mare. Acest lucru nu poate fi mai adevărat aici. Fiecare instituție și autoritate implicată în urmărirea justiției internaționale trebuie să colaboreze pentru a împărtăși informații și a coordona strategii, dar și pentru a remedia lacunele de expertiză și capacitate. Acum nu este momentul să lucrăm separat”, a spus Agnès Callamard.

Comunitatea internațională trebuie să susțină investigații corecte, eficiente și imparțiale, iar statele trebuie să îndemne Ucraina să ratifice Statutul de la Roma, aliniind legislația națională la standardele juridice internaționale legate de justiția internațională și să consolideze cooperarea cu CPI. În cele din urmă, justiția pentru Ucraina cere ca țările care au jurisdicție universală să analizeze modul în care acestea pot servi justiției pentru ucraineni.

Este nevoie de sprijin umanitar

Atunci când oferă sprijin, comunitatea internațională trebuie să identifice nevoile specifice ale grupurilor expuse riscului, cum ar fi femeile, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și copiii, dar și să recunoască faptul că mulți ucraineni, inclusiv copii, au fost deportați din Ucraina în Rusia sau au fost transferați cu forța în zonele ocupate de Rusia și nu se pot întoarce acasă în siguranță. Aceste grupuri trebuie să fie printre cele cărora li se acordă prioritate, iar toată asistența umanitară oferită acestora trebuie adaptată pentru a răspunde nevoilor lor specifice.

Cooperarea cu organizațiile societății civile ucrainene va fi, de asemenea, esențială pentru a prioritiza nevoile supraviețuitorilor și pentru a asigura aplicarea concretă a ajutorului economic și umanitar. Comunitatea internațională trebuie să se asigure că această colaborare se realizează în așa fel încât să asigure transparența, eficacitatea și sensibilitatea față de victime pe tot parcursul proceselor axate pe asistență umanitară, recuperare, justiție și despăgubiri.

„Este importantă recunoașterea prejudiciilor fizice, psihologice și economice imense cauzate civililor din Ucraina în ultimul an, pentru asigurarea dreptății și obținerea despăgubirilor pentru supraviețuitorii și victimele agresiunii Rusiei în Ucraina”, a spus Agnès Callamard.

Apeluri pentru răspundere penală

Din 2014 și, ulterior, de la începutul invaziei totale a Rusiei, Amnesty International cere tragerea la răspundere pentru crimele comise în Ucraina, precum și documentarea crimelor de război și alte încălcări ale dreptului internațional umanitar. 

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente