În urmă cu un an, în 24 februarie 2022, țara vecină - Ucraina, dar și întregul continent european s-au trezit într-o realitate cruntă, cea mai dură de la Al Doilea Război Mondial încoace. În dimineața acelei zile, trupele militare ruse au invadat Ucraina, într-o escaladare majoră a războiului ruso-ucrainean, care a început în 2014. Invazia s-a soldat până acum cu zeci de mii de morți de ambele părți, a provocat o criză majoră de refugiați, dar și una economică, fără precedent în ultimii ani.
Aflată la granița cu Ucraina, Republica Moldova a fost extrem de afectată de război. Țara noastră a trebuit să facă față unui val masiv de refugiați, să confrunte multiplele crize economice și sociale care s-au făcut resimțite în scurt timp, dar și să asigure securitatea cetățenilor moldoveni, la ei acasă.
Valul de refugiați ucraineni
Speriați de sunetul bombardamentelor, sute de mii de ucraineni s-au grăbit încă din primele zile de război să părăsească țara. Cei mai mulți s-au îndreptat spre granița cu Polonia, iar circa un milion au trecut hotarele Republicii Moldova.
La granița cu Ucraina, la vama Palanca, autoritățile de la Chișinău au amenajat corturi pentru refugiați, în care le-au fost puse la dispoziție ceaiuri calde, gustări, haine, pături și produse de igienă. Pe lângă autorități, în sprijinul ucrainenilor s-au mobilizat și sute de cetățeni de rând.
Majoritatea și-au continuat de aici drumul spre alte state europene, în timp ce aproximativ 100 de mii de cetățeni ai Ucrainei au rămas pe teritoriul Republicii Moldova, unde au încercat să își ia viața de la capăt. Mulți au reușit să își facă un rost în țara noastră.
Potrivit statisticilor, puțin peste 900 de ucraineni s-a angajat în câmpul muncii în Republica Moldova, iar în jur de 1700 de copii ucraineni frecventează școlile și grădinițele din țara noastră.
Stare de urgență
În ziua invaziei Federației Ruse, Parlamentul de la Chișinău s-a întrunit de urgență și a instituit stare de urgență pentru 60 de zile. Măsura prevedea stabilirea unui regim special de intrare și ieșire în/din țară, regim special de circulație a persoanelor și mărfurilor, dar și expulzarea persoanelor care pot prezenta pericol pentru securitatea statului. Din 24 februarie 2022 până în prezent, starea de urgență a fost prelungită de mai multe ori. De fiecare dată, decizia nu a fost pe placul opoziției parlamentare, care a acuzat partidul aflat la guvernare, PAS, că prelungind starea de urgență, urmăresc alte scopuri.
Criza energetică în Republica Moldova
A urmat o criză energetică profundă. În toamna anului trecut, în urma bombardamentelor masive asupra infrastructurii energetice din Ucraina, mai mult regiuni din Republica Moldova au rămas fără curent electric preț de mai multe ore. Criza energetică s-a aprofundat și mai mult atunci când Centrala de la Cuciurgan a decis să reducă livrările de energie electrică pentru malul drept al Nistrului, până la 27%.
S-a întâmplat după ce Gazprom a redus livrările de gaz către cele două maluri de Nistru.
Autoritățile s-au văzut nevoite să caute piețe alternative. Am început să cumpărăm energie din România, iar mai târziu, Chișinăul a cedat malului stâng al Nistrului întreg volumul de gaz cumpărat de la Gazprom, în schimbul livrării energiei electrice la un preț mai bun.
În acea perioadă, autoritățile centrale și locale au anunțat măsuri de urgență prin care să se facă economie la curent. Bunăoară, pe străzile din Capitală, dar și cele din alte localități, iluminatul stradal a fost conectat mai târziu decât până la criză sau era deconectat în totalitate.
Bucăți de rachete, căzute pe teritoriul Republicii Moldova și rachete care au traversat spațiul aerian
În cele 12 luni de război, pe teritoriul Republicii Moldova au ajuns de mai multe ori fragmente de rachete. Cel mai recent caz a avut loc lângă localitatea Larga, raionul Briceni. Oamenii legii au deschis dosare penale. De asemenea, cel puțin trei rachete au traversat spațiul aerian al țării noastre. Ultimul caz a fost înregistrat în 10 februarie 2023. Racheta a zburat deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosăuți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina.
Republica Moldova s-a apropiat mai mult de Uniunea Europeană
Situația de vulnerabilitate în care s-a pomenit Republica Moldova după începutul războiului din Ucraina a apropiat-o și mai mult de Uniunea Europeană. În 23 iunie 2022, la patru luni de la invazie, Republica Moldova și Ucraina au obținut statut de țară candidat pentru aderarea la UE.
„Zi istorică pentru Republica Moldova! Statele membre ne-au acordat statutul de candidat la UE. Un semnal neechivoc și puternic de sprijin pentru cetățenii noștri și viitorul european al Republicii Moldova. Suntem recunoscători și angajați să avansăm pe calea reformelor”, a subliniat atunci Maia Sandu.
Și președintele ucrainean a mulțumit tuturor celor care au susținut statutul de candidat pentru Ucraina.
O lună mai devreme, președinta Maia Sandu a susținut un discurs emoționant plenul Parlamentului European. Șefa statului a vorbit despre aspirațiile europene ale țării noastre. Republica Moldova și conducerea de la Chișinău s-au bucurat de sprijin fără precedent și de recunoaștere internațională.
Țara noastră a fost vizitată de mai mulți oficiali europeni. Cea mai recentă vizită a avut loc în noiembrie 2022. La Chișinău a sosit atunci șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Aceasta a anunțat atunci că UE va oferi Republicii Moldova 250 de milioane de euro. Șefa Comisiei Europene a precizat că 200 de milioane vor fi acordați pentru a face față crizei energetice, iar 50 de milioane de euro sunt acordați suplimentar, ca suport bugetar, pentru a susține clasa cea mai vulnerabilă de persoane.
