Zi tristă pentru Republica Moldova. Astăzi se împlinesc 31 de ani de la declanșarea Războiului de pe Nistru. Șirul de evenimente a început cu un marș al polițiștilor, care purtau pozele celor decedați în conflictul din 1992. Ulterior, la monumentul „Maica Îndurerată” a avut loc o ceremonie oficială, cu flori și un minut de reculegere. Iar președinta Maia Sandu a declarat, în discursul său, că oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului nu au avut ce împarți nici atunci, și nici acum - pentru că sunt la fel.
Angajații MAI, urmați de veterani, au pornit de la monumentul Ștefan cel Mare, în marșul „Memoriei și Recunoștinței”. Fiecare polițist purta portretul unui combatant, care și-a pierdut viața în conflictul de pe Nistru din 1992. Cordonul a mers pe jos până la Monumentul „Maica Îndurerată”, din preajma memorialului Eternitate. Acolo s-au depus flori și s-a ținut un minut de reculegere.
Aici, fiecare dintre cei prezenți i-au putut saluta personal pe președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, speakerul Parlamentului, Igor Grosu și ministra de Interne, Ana Revenco.
În discursul său de la tribună, Maia Sandu s-a referit atât la conflictul de pe Nistru din 1992, cât și la războiul dus acum de Rusia în Ucraina, care, potrivit multor voci, ar putea fi o amenințare și pentru Republica Moldova.
„Nimeni dintre noi nu și-a dorit acel război. El a venit peste noi ca o năpastă, ca un nor de furtună. Nu l-am dorit atunci și nu îl dorim nici acum... Eforturile noastre sunt îndreptate spre unitatea tuturor cetățenilor, indiferent pe ce parte a Nistrului trăim”, a declarat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Ilie Plămădeală este unul dintre moldovenii care au luptat pentru Independența Republicii Moldova. Deși are 82 și ani, spune că aștepta cu nerăbdare această zi.
Astăzi a adus cu el mai multe drapele- al Republicii Moldova, al Uniunii Europene, Ucrainei și Statelor Unite ale Americii.
„Cu ei trebuie să prietenim, așa o să trăim mai bine”.
Fiecare dintre cei veniți la comemorare își amintește cu lacrimi în ochi despre conflictul sângeros de acum 31 de ani și spune că nici medaliile pentru curaj nu-i alină.
„Of, cum să mă exprim. Războiul, copiii și nepoții noștri să-l citească în cărți și săl vadă la televizor, că acolo nu e nimic interesant și bun. Ordine și medalii să câștige pe câmpul de vitejie în muncă”, a vorbit veteranul Iurie Cucereava.
„Durerea în suflet nu se uită niciodată. Avem peste 300 de băieți pe care i-am pierdut. Ei sunt scriși acolo pe memorial. Am văzut cum au fost împușcați de armata a 14-a a rușilor”, a menționat veteranul, Mihail Golban.
După ceremonia oficială, organizatorii au mai destins atmosfera, lansând pentru toți cei prezenți o invitație la masă.
„Imediat după ceremonia oficială, participanții au fost invitați la aceste corturi amenajate de IGSU. Fiecare a primit câte o porție de hrișcă cu carne. În farfurie mai vedem castraveți murați și două felii de pâine. Totul au putut fi servit cu un pahar de vin fiert”.
„Un fel de terci ostășesc. Am găsit și o bucățică de carne. Ne-am înfruptat, dar ce să faci? Nu suntem noi vinovați, dar le mulțumim. Deja o să mergem la spovedanie să zicem că am mâncat carne”.
„E gustos și sănătos. Dă Doamne la toți totul să fie bine și Dumnezeu să-i ierte pe cei duși din viață”.
Războiului din stânga Nistrului a izbucnit la 2-ă martie, 1992, la doi ani după ce așa-zisele autorități din regiunea transnistreană au proclamat independența RMN. În jur de 30 de mii de oameni au luat parte la conflictul armatmilitari, polițiști, dar și civili. După ani buni de la încheierea ostilităților, multiplele întâlniri, negocieri, discuții, tratate și angajamente între structuri internaționale importante nu au dus la vreun rezultat.
