Astăzi se împlinesc 14 ani de la evenimentele sângeroase din 7 aprilie, soldate cu reținerea a peste 600 de tineri, care au ajuns să fie maltratați în comisariate și cel puțin patru decese în condiții suspecte. Autoritățile și-au asumat însă responsabilitatea doar pentru unul, cel al lui Valeriu Boboc, un tânăr care a murit la doar 23 de ani după ce a fost bătut crunt în Piața Marii Adunări Naționale de mai mulți oameni ai legii.
Manifestațiile au început pașnic în data de 6 aprilie și au escaladat în 7 aprilie, când miile de protestatari, nemulțumiți de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, în urma cărora Partidul Comuniștilor a obținut cele mai multe mandate de deputat, au devastat clădirea Parlamentului și cea a Președinției.
La 14 ani de atunci, cetățenii Republicii Moldova încă mai au întrebări legate de cele întâmplate în acea zi, investigarea cauzelor care au dus la escaladarea manifestațiilor și mai ales pedepsirea vinovaților pentru moartea celor patru tineri și rănirea altor câteva zeci.
Opinia publică este încă în așteptarea unei justiții echitabile în dosarul „7 aprilie 2009”. Până în prezent, singurii condamnați pentru violențele din acea zi au fost ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc și fostul comisar general al mun. Chișinău, Vladimir Botnari.
Papuc a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar Botnari la doi ani cu suspendare, pentru neglijență în serviciu și încălcarea drepturilor și intereselor ocrotite de lege, însă au fost achitați la Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, celor doi le-au fost retrase gradele de general.
În octombrie 2009, Parlamentul a decis să creeze o Comisie de anchetă pentru elucidarea cauzelor și consecințelor evenimentelor din 7 aprilie 2009, iar în iulie 2019 Comisia de anchetă a aprobat un raport, prin care a venit cu mai multe solicitări către procuratură, MAI și Parlament, inclusiv să fie creat un raport public privind cauzele penale pornite în urma verificării acţiunilor de fraudare a rezultatelor alegerilor parlamentare și să se investigheze suplimentar cazul arborării drapelului României pe sediul Preşedinţiei.
Evenimentele din 7 aprilie au provocat o adevărată criză politică în țară. Președintele PCRM, Vladimir Voronin a înaintat un demers către Curtea Constituțională prin care a solicitat ca voturile obținute în urma scrutinului să fie renumărate integral. Rezultatele renumărării nu s-au soldat însă cu nicio schimbare, comuniștii având în continuare asigurate 60 din cele 101 de locuri din Legislativ.
În data de 12 mai, Voronin a fost ales președinte al Parlamentului R. Moldova cu votul celor 60 de deputați ai PCRM.
Au urmat alegeri parlamentare anticipate, în 29 iulie 2009, scrutin care a adus la putere Alianța pentru Integrare Europeană formată din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal și Alianța Moldova Noastră.
