11 aprilie 2023, ora 23:18

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, va candida la alegerile din toamnă pentru funcția de primar al Capitalei. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 11 aprilie a emisiunii „Freedom” de la TV8.

„Cu siguranță, voi candida la funcția de primar. Am colegi, am competență, am voință, energie și vom crea condiții de competiție cu PAS-ul”, a spus Costiuc.

Președintele CUB, Igor Munteanu, spune că nu se va regăsi printre candidații care aspiră la Primăria Chișinău, dar că CUB va desemna pe cineva.

Iar deputatul PAS, Dorian Istratii, a precizat că PAS încă este „în proces de identificare” a unei persoane care va participa la alegerile pentru Primărie.

Alegerile locale generale din acest an vor costa bugetul de stat în jur de 178 de milioane de lei. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a spus că deși în Republica Moldova ar putea fi prelungită starea de urgență, acest lucru nu împiedică desfășurarea scrutinului, întrucât CEC a mai organizat alegeri în perioada stării de urgență, fiind aplicată o excepție de la norma legală.

Alegerile ar putea avea loc la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie 2023.

19 ianuarie 2025, ora 14:25

Moscova rescrie istoria pentru a-și justifica deciziile politice și pentru a „modela” generațiile viitoare, iar educația în școli este transformată într-un mijloc de propagandă. Despre noile manuale de istorie din Rusia și noi legi care discriminează copiii migranților s-a discutat în cadrul emisiunii „Alo, TV8”. 

„Occidentul rescrie istoria”, „Cultura rusă este sub asediu”, „Ucraina a fost invadată pentru a apăra etnicii ruși”. Aceste sloganuri promovate intens de Kremlin trădează mai degrabă politica reală a Moscovei decât pe cea a Occidentului.

Pe 10 decembrie, când întreaga comunitate internațională sărbătoarea Ziua Internațională a Drepturilor Omului, deputații din Duma rusă examinau un proiect de lege care interzice înscrierea copiilor migranți în școli fără cunoștințe de limbă rusă, carea  a intrat în vigoare. În Federația Rusă sunt 209.000 copii care nu dețin cetățenia rusă.

„Chiar și un singur copil care nu vrea sau nu poate să învețe „otrăvește” viața întregii clase. Profesorul pierde pentru el timp neproporțional, așa că pentru ceilalți îi rămâne mai puțină putere și timp. Dar și el (elevul), din cauza plictiselii, se comportă neadecvat și îi distrage pe ceilalți de la învățare. Va trebui totuși să-i limităm. Ce-i drept, acest lucru nu corespunde cu unele acorduri internaționale ale Rusiei, așa că acordurile vor trebui revizuite. Consider că oamenii care sunt gata să vină la noi cu toată familia sunt bineveniți, dar cu condiția ca să nu rămână în bula lor, dar să fie absorbiți de cultura noastră și să devină parte a civilizației ruse”, susținea deputatul în Duma de stat a Federației Ruse Anatoly Wasserman.

Pe lângă proiectul de lege discriminatoriu și retorica incisivă a deputatului Anatoly Wasserman, care este membru al Comisiei pentru educație din Duma de Stat, Kremlinul a venit și cu modificări privind istoria predată în școli. Astfel, în ultimii doi ani, elevii au primit manuale de istorie „actualizate”.

„Toți elevii din clasa a 10 și a 11 vor învăța în acest an istoria după manualul unic. Grupul de autori în frunte cu Vladimir Medinsky au finalizat un lucru uriaș. Din vechile manuale au ce era mai bun, iar textul a fost actualizat în proporție de 50-70%. Un capitol întreg a fost dedicat Operațiunii militare speciale. În paragraful „Rusia – țara eroilor” sunt amintite faptele eroice ale 18 militari și comandanți care s-au evidențiat prin curajul lor. După ce se va termina Operațiunea militară specială, manualul va fi actualizat”, este o secvență dintr-un reportaj difuzat la un post rusesc de televiziune.

Dacă analizăm manualul de istorie pentru clasa a 11-a din 2014 și îl comparăm cu cel din 2023, devine evident cum Moscova își rescrie trecutul.

În versiunea veche, perioada postbelică de guvernare a lui Stalin este descrisă ca un regim în care normele democratice nu erau respectate nici măcar formal, caracterizată de represiuni în urmă cărora au avut de suferit milioane de oameni. În ediția actualizată, represiile sunt amintite printre rânduri, iar Stalin capătă portretul unui mare lider, care ar fi reușit să unească și să întărească societatea sovietică.

Schimbări radicale s-au făcut și în capitolul dedicat Rusiei și lumii contemporane. De exemplu, în 2014, manualul accentua că relațiile dintre Federația Rusă și Occident oscilau între cooperare și o răceală vizibilă. În aceeași cheie sunt prezentate și relațiile dintre Moscova și Kiev, care au fost rezumate într-o pagină, iar evenimentele din 2014 au fost reduse la un singur paragraf:

„În 2014, relațiile dintre Rusia și Ucraina s-au înrăutăți semnificativ din cauza crizei ucrainene. Drept rezultat al protestelor, care au fost conduse de naționaliștii radicali din opoziție, președintele Ucrainei Ianukovici a fost înlăturat de la putere și a fugit din țară....O parte din regiunile din Est au luat drumul autodeterminării.”

Noul manual reinterpretează și perioada post-sovietică din perspectiva narativelor actuale promovate de Rusia. Chiar și denumirile unor evenimente au fost modificate pentru a le diminua importanța. Spre exemplu, războiul din Cecenia este acum descris drept criza politico-militară din Cecenia. Aici regăsim și idei propagandistice:

„După prăbușirea URSS, milioane de vorbitori de limbă rusă au rămas în afara hotarelor Rusiei. Rușii au devenit cel mai divizat popor din lume. În mai multe țări, drepturile rușilor au fost încălcate în mod flagrant. Oamenii au fost nevoiți să fugă în Rusia, lăsând toate bunurile agonisite”.

Războiul din Ucraina, camuflat sub denumirea de „Operațiunea militară specială”, reprezintă un capitol aparte în manual. Aici se pot regăsi majoritatea mesajelor propagandistice actuale ale Moscovei.

Kremlinul acuză statele europene de rescrierea istoriei, însă, în realitate, își reflectă propriile practici. Sub conducerea lui Vladimir Putin, Moscova își adaptează trecutul pentru a sprijini agenda politică actuală. Totodată, transformă școala într-un instrument de îndoctrinare, folosind propaganda pentru a modela generațiile viitoare.