12 aprilie 2023, ora 14:01

Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), Marian Lupu, a anunțat că o va da în judecată pe o angajată a instituției, după ce l-a acuzat că i-ar fi făcut avansuri sexuale.

Președintele CCRM cataloghează aceste acuzații drept calomnie și defăimare a imaginii sale, dar și a instituției per ansamblu, pe care femeia le-a făcut după ce a primit o sancțiune disciplinară.

„Decizia este condiționată de declarațiile menționate, care denigrează imaginea persoanei cu demnitate publică și aduc prejudiciu imaginii instituției și a întregului colectiv.

Angajatei cu funcție de conducere i s-a aplicat sancțiunea disciplinară pentru nerespectarea normelor de conduită, în urma deciziei Comisiei de disciplină a Curții de Conturi. Declarațiile calomnioase au fost enunțate îndată după informarea angajatei despre decizia Comisiei de disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare”, se menționează în comunicatul emis de CCRM.

Contactată de TV8, angajata CCRM, Tatiana Vozian, a venit cu o reacție la faptul că Marian Lupu a acționat-o în judecată.

„Este dreptul dumnealui. Oricum eu sunt în poziția de apărare. O să ne întâlnim în instanța de judecată și o să vedem ce probatoriu are. Pentru condamnarea de către mine a unor relații la locul de muncă, de natură amoroasă și sexuală în colectiv, am fost învinuită de ingerințe ilegale și inadmisibile. Dar să manipulezi opinia publică că l-am calomniat și să folosești procedura de sancționare este legal și admisibilă.Urmează procedura de judecată cu înaintarea ordinului, apoi alte proceduri în instanțe”, a spus femeia.

TV8.md amintește că o angajată a instituției susține că Marian Lupu, președintele Curții, i-ar fi făcut avansuri sexuale. Femeia, care este șefa Direcției generale metodologie, planificare și raportare, spune că deoarece l-a refuzat, s-a pomenit cu un dosar intern privind nerespectarea normelor de conduită a Curții de Conturi și s-a ales în rezultat cu mustrare aspră. 

Angajata Curții de Conturi, Tatiana Vozian, a făcut dezvăluiri legate de acest subiect într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

„Eu, unica femeie angajată la Curtea de Conturi, care am candidat la funcția de membru al Curții, de când Lupu e președinte, refuzând avansurile lui, m-am pomenit în situația în care mi-a fost fabricat dosar intern privind nerespectarea normelor de conduită a Curții de Conturi. Subemanciparea mea ca femeie lider cu o reputație ireproșabilă din partea lui Marian Lupu este determinată de refuzul meu de a-i accepta condițiile pentru a fi recunoscută ca membră a echipei lui”, a scris Tatiana Vozian în postare.  

Șefa de direcție din cadrul Curții de Conturi mai spune că Mariana Lupu ar tolera relațiile amoroase dintre unii colegi din instituție

„Ba mai mult, le aranjează deplasări de serviciu peste hotarele țării și îi motivează financiar prin cumul de funcții. Descurajarea unor astfel comportamente s-a finisat cu aplicarea mie a ,,mustrării aspre” și pătarea reputației mele profesionale, pentru a nu putea avansa în carieră, inclusiv în funcția de președinte al Curții de Conturi. Acestea sunt metodele transpuse la Curtea de Conturi dintr-un regim oligarhic și dictatorial din care provine Marian Lupu, pentru a-și asigura funcția de președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova”, a mai scris Tatiana Vozian. 

10 martie 2026, ora 22:12

Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția cu privire la amendamentul prin care a fost redus numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor internaționali ai Comisiei de Vetting a procurorilor. Recomandarea a venit din partea purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene. În timp ce PAS spune că va ține cont de sugestie, experții afirmă că solicitarea unei astfel de expertize este inutilă la această etapă, așa cum legea a fost deja promulgată.

„Reformele legate de statul de drept și de justiție sunt esențiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Orice astfel de schimbări ar trebui realizate într-un mod transparent și incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părților interesate relevante. Acum, îndemnăm Parlamentul din Republica Moldova să solicite opinia Comisiei de la Veneția cu privire la acest amendament”, a menționat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert.

În pofida valului uriaș de critici venit din partea opoziției și a experților, PAS l-a numit, pe 6 martie, cu mare scandal, în Comisia de vetting a procurorilor, pe olandezul Herman von Hebel. Acest lucru a fost posibil după ce PAS a modificat legea, care acum permite ca membrii comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor propuși de partenerii internaționali să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, și nu 61 cum era anterior. 

Deși totul este deja bătut în cuie, cei din PAS nu exclud că vor solicita expertiza europeană.

„Cred că acum se va expune comisia. - Înțeleg că acum urmează să solicitați opinia Comisiei?-Procedura de solicitare a Comisiei de la Veneția este diferită, fie se solicită la etapa de elaborare, fie la etapa post-elaborare”, a subliniat președinta Comisiei parlamentare juridice, Veronica Roșca.

Experții spun însă că solicitarea unor recomandări din partea Comisiei de la Veneția, la această etapă, nu are niciun rost.

„Până acum, Republica Moldova nu aproba proiecte în lectură finală după care solicita aviz. Mai întâi se cere aviz, vin recomandările, pentru că care este rostul avizului este să genereze recomandări care ulterior să fie implementate sau dacă nu le implementezi explici clar de ce nu o faci. De aceea mi se pare că această măsură este una expirată, nu va aduce neapărat un impact, pentru că lucrul este deja făcut”, a spus președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.

După aprobarea legii, opoziția parlamentară a depus o sesizare la Curtea Constituțională, care însă a fost astăzi respinsă. Înalta Curte a constatat că „nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”. 

Scandalul în jurul acestei legi a pornit după o tentativă eșuată a Parlamentului de a-i numi, pe 26 februarie, pe candidații internaționali Bernard Lavigne și Herman von Hebel în calitate de membri ai Comisiei de evaluare a procurorilor. Opoziția a refuzat să-i voteze candidatura lui Hebel, care în 2024 s-a aflat în centrul unui scandal, fiind acuzat că în timpul activității sale la Curtea Internațională Penală de la Haga, în calitate de grefier, ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile instituției, în valoare de cel puțin 760 000 de euro. 

Comisia de evaluare a procurorilor a fost instituită în noiembrie 2023 și are nouă membri, dintre care cinci sunt propuși de partenerii externi de dezvoltare.