Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1711: Dronă în Moldova, Coaliția de Voință la Berlin și flăcări în Rusia. SUA vând rachete Kievului

Magistrata Tamara Chișcă-Doneva, vizată anterior într-un dosar de îmbogățire ilicită, desemnată președintă interimară a CSJ

dc553d21-dd09-4c85-bf5b-72178f9ca675_chisca-doneva
18 aprilie 2023, ora 11:51

Magistrata Tamara Chișca-Doneva a fost desemnată în funcția de președintă interimară a Curții Supreme de Justiție (CSJ). O decizie în acest sens au aprobat membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Potrivit membrilor CSM, odată cu intrarea în vigoare a noi legi cu privire la Curtea Supremă de Justiție, interimarul instituției trebuie să-l asigure vicepreședintele CSJ. Întrucât această funcție era exercitată de către Tamara Chișca-Doneva, ea a venit la cârma CSJ din data de 7 aprilie curent. 

Judecătoarea a înlocuit-o pe Aliona Miron, unul din cei 23 de judecători care nu au trecut evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting, care după plecările masive de la CSJ, din martie curent, a asigurat interimatul funcției.

Tamara Chișca-Doneva a fost cercetată penal pentru îmbogățire ilicită. Judecătoarea a fost suspectată că între anii 2014-2021, și-ar fi mărit substanțial patrimoniul, dar și pe cel al membrilor familiei sale, iar bunurile dobândite nu ar fi fost justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu. Uterior, magistrata a fost scoasă de sub urmărire penală și s-a întors la CSJ în calitate de vicepreședintă.

Potrivit probatoriului acumulat de Procuratură, la etapa de urmărire penală, judecătoarea a reușit să își justifice bunurile dobândite de ea și familia sa între anii 2014-2021. În această perioadă, atât ea, cât și i soțul ei, Vasile Chișca, funcționar în cadru Serviciului Vamal, dar și fiii săi, și-au mărit substanțial patrimoniul. Familia Chișca a făcut lucrări costisitoare de reparație la casa în care judecătoarea și soțul ei trăiesc de mai mulți ani. În aceeași perioadă, unul dintre fiii Tamarei Chișca-Doneva a achiziționat trei terenuri agricole situate în extravilanul localității Ratuș, raionul Criuleni, a căror valoare de piață este estimată la peste 700 de mii de lei. Pe acele terenuri, a fost amenajat un spațiu de agrement cu un lac, 7 foișoare, o casă și o crescătorie de animale. 

Familia Chișca și copiii lor și-au achiziționat în intervalul aceleiași perioade mai multe mașini scumpe. Valoarea bunurilor acumulate depășea cu mult veniturile oficial declarate.

Între anii 2014-2021, Tamara Chișca-Doneva și Vasile Chișca au declarat venituri de puțin peste 5 milioane de lei, la care au adăugat și câteva conturi bancare grase, cheltuielile familiei depășind substanțial veniturile declarate. Conform materialului probatoriu, în actul de sesizare nu ar fi fost reflectate corect sumele totale ale veniturilor Tamarei Chișca-Doneva și ale soțului ei, venitul oficial al familiei Chișca fiind de fapt, în perioada respectivă de peste 6 milioane de lei. 

Procurorii anticorupție și ofițerii SIS au descins la sfârșitul lunii martie cu percheziții la sediul Curții Supreme de Justiție și acasă la Tamara Chișca-Doneva, Consiliul Superior al Magistraturii eliberând acordul pentru efectuarea perchezițiilor, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu. 

După efectuarea perchezițiilor, Cutia Neagră PLUS a realizat o investigație despre afacerea de famillie a vicepreședintei CSJ, Tamara Chișcă-Doneva.

Tamara Chișcă-Doneva este bine cunoscută opiniei publice, în special după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a obligat statul să achite despăgubiri de 1,5 milioane de euro în dosarul „Gemenii”. Doneva a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” în 2005, iar centrul comercial a ajuns pe mâna lui Vladimir Plahotniuc.

„Cutia Neagră Plus” a reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Familia Tamarei Chișcă-Doneva a pus pe roate o afacere în satul Ratuș din raionul Criuleni, care nu se regăsește în declarațiile de avere. Este vorba despre o gospodărie care se întinde pe două hectare de teren, unde a fost amenajată o zonă de agrement cu iaz, foișoare și o casă de vacanță. Bunurile imobile se află nu departe de Chișinău, la aproximativ 20 de kilometri, în imediata apropiere a traseului M2, care duce spre Orhei. Terenul de 59 de ari, pe care a fost săpat iazul, a fost cumpărat în iunie 2016 de la un oarecare Vasile Ursu. Acesta, la rândul său, cumpărase pământul în 2014 de la Primărie, cu 265 de mii de lei.

După tranzacția din 2016, terenul a fost înregistrat pe Gheorghe-Grigore Gajim, fiul Tamarei Chișcă-Doneva dintr-o căsătorie anterioară. În actele cadastrale, terenul figurează ca fiind agricol și nu este înregistrat pe el un bazin acvatic. Pe malul iazului au fost amenajate locuri de odihnă - 5 foișoare, care se dau în chirie în sezonul estival, dar și o casă de vacanță cu două etaje, construită din lemn.

Afacerea nu este înregistrată la Primărie

În bugetul Primăriei Drăsliceni nu  vine niciun leu din activitatea zonei de agrement, iar primarul susține că nu cunoaște cine este proprietarul.

PETRU BUZU, primar comuna Drăsliceni: "Dacă este agricol, ca să faci o zonă de agrement trebuie să schimbi modul de folosință a terenului. La noi așa act nu a parvenit până la momentul de față. Că este o activitate legală nu vă pot spune din considerentul că la noi nu sunt actele. Noi nu am eliberat nicio notificare și nici autorizație referitor la activitate turistică sau de domeniul agrement sau ceva de felul acesta. Din activitatea acestei zone nu vine niciun leu decât impozitul funciar care este achitat de toate terenurile agricole care la noi sunt înregistrate.  - Dar când ați văzut că se fac lucrări de excavare, ați încercat să luați legătura cu proprietarii, să discutați, să vedeți ce intenții au, ce sapă? – Când au început săpăturile acestui iaz, noi am discutat  cu persoanele care erau la fața locului și ne-au spus atunci cineva dintre cei care făceau lucrările că sunt șefii, li s-au dat indicațiii, sunt proprietarii pe care trebuie să-i găsim. Privitor la construcția și amplasarea căsuțelor de odihnă o să fie sesizate organele, inclusiv și noi ne sesizăm și o să încercăm să vedem care este situația reală și care sunt actele de permitere a amplasării acestor bunuri".

Fiul judecătoarei, cu firmă specializată în vânzarea peștelui

La câteva luni de la achiziția terenului, în noiembrie 2016, fiul Tamarei Chișcă-Doneva și-a înregistrat o companie – „Arg-Invest Comerț”, cu adresa juridică în Chișinău, chiar în casa magistratei. 

Firma are ca domeniu de activitate comerțul cu alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște. Dar iazul săpat la Ratuș nu este atât de mare încât să permită creșterea peștilor pentru comerț. Potrivit rapoartelor financiare, compania „Arg Invest Comerț” a avut venituri modeste de la fondare, iar în 2020 chiar a activat în pierdere. 

Moșie cu livadă

Alături de iaz, fiul Tamarei Chișcă-Doneva mai are un teren agricol de 84 de ari, cumpărat în aceeași zi, pe 6 iunie 2016, tot de la Vasile Ursu. Aici sunt câteva rânduri de copaci de nuci, plantați de fostul proprietar, iar alături o mică livadă mai tânără. Tot teritoriul este îngrădit cu un gard de plasă metalică.

În curte au fost ridicate și câteva construcții provizorii, unde sunt crescute păsări. De acestea are grijă un bărbat pe care l-am surprins în imaginile filmate de la înălțime. Dar nu a ieșit la poarta gospodăriei când l-am strigat de la gard. 

În 2018, Gheorghe Gajim și-a extins moșia și a mai cumpărat un teren agricol de 70 de ari, în aceeași zonă. În total, fiul judecătoarei Tamara Chișcă-Doneva deține peste două hectare de pământ în extravilanul comunei Drăsliceni.

Casa de milioane a judecătoarei, renovată în ultimii ani

Tamara Chișcă-Doneva mai are în proprietate și o casă cu două etaje și mansardă, situată în sectorul Rîșcani al capitalei. Terenul de 5 ari i-a fost acordat gratuit judecătoarei de către Primăria Chișinău încă în anul 1996. Casa pe care și-a construit-o are o suprafață exterioară de aproape 250 de metri pătrați și a fost dată în exploatare în anul 2008. În declarațiile de avere, imobilul figurează ca având 145 de metri pătrați și un cost de numai un milion de lei. Valoarea de piață a casei este evident de câteva ori mai mare.

În ultimii ani, magistrata a renovat imobilul. Dacă comparăm casa fotografiată de jurnaliștii Ziarului de Gardă în 2014 și imobilul filmat acum de echipa Cutiei Negre, vedem că a fost reconstruită mansarda și unul dintre pereții exteriori ai casei. De asemenea, a fost renovată totalmente fațada casei, schimbat acoperișul și poarta.  

În aprilie 2007, imobilul a fost gajat la Victoriabank pentru un credit de 2,5 milioane de lei. Iar peste câteva luni, printr-un contract adițional, banca a mai oferit cu împrumut încă 200 de mii de lei. În următorul an, a fost luat un alt credit de 350 de mii de euro, fiind gajată casa. Împrumuturile nu s-au regăsit în declarațiile de avere ale judecătoarei.

La aceeași bancă, a activat anterior fiul judecătoarei, proprietarul din acte al iazului de la Ratuș, Gheorghe-Grigore Gajim. Reporterul Cutiei Negre a identificat numele acestuia într-un raport al Victoriabank din anul 2012 în tabelul persoanelor care au „acces la informaţia confidenţială a băncii în virtutea funcţiilor deţinute”. Iar Tamara Chișcă-Doneva și alt fiu al ei Alexei-Alexandru Chișcă figurează ca persoane afiliate.

În declarațiile de avere, judecătoarea mai indică 4 terenuri agricole de aproape 5 hectare și o casă de 50 de metri pătrați pe care le-a moștenit de la părinți.

Folosește  mașinile copiilor

 În ultimii 5 ani, Tamara Chișcă-Doneva a schimbat și câteva mașini. În 2017 se plimba cu un Audi Q7, luat în folosință, evaluat la 200 de mii de lei. Și tot de atunci folosește o altă mașină de marca Audi, cumpărată cu 283 de mii de lei și înregistrată pe numele nurorii sale Rodica Gajim. În 2019, judecătoarea a cumpărat o mașină de model Toyota Corolla, pentru care a plătit peste 100 mii lei. În următorul an a vândut-o, iar din 2021 folosește un autoturism de model Dacia Duster, înregistrat pe fiul său Alexandru.

În ultimii ani, și veniturile judecătoarei de la CSJ au crescut ca pe drojdii. Dacă în 2017 a încasat din salarii 249 de mii de lei, în 2021 suma s-a dublat și a depășit jumătate de milion de lei. Asta ar însemna peste 40 de mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, Tamara Chișcă-Doneva ridică și o pensie de invidiat, peste 30 de mii de lei pe lună.

A primit 853 mii lei de la CNAS racalcul la pensie 

Anul trecut, judecătoarea a fost protagonista Cutiei Negre într-o altă anchetă despre pensionarii de lux ai R. Moldova. Atunci v-am povestit cum a câștigat Tamara Chișcă-Doneva, împreună cu alți magistrați, procesele de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, care a fost obligată să le recalculeze pensiile. În final, Doneva a primit de la CNAS 853 de mii de lei recalcul și pensie pentru anul 2021.

Deși a investit în imobile și afaceri scumpe, după cum bănuiesc procurorii, Tamara Chișcă-Doneva a reușit să-și facă și economii. În anul 2018, declara un depozit bancar cu 7 mii de euro. Suma a tot crescut de atunci, iar în ultima declarație de avere, indică deja peste 44 de mii de euro într-un depozit și într-un cont bancar.

Continuarea investigației, o puteți citi accesând link-ul: Afacerea familiei Tamarei Chișcă-Doneva și averile lui Clima și Pavliuc, plecați din sistem.

O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?

Se schimbă regulile în trafic: Farurile aprinse obligatoriu începând cu 1 noiembrie
Se schimbă regulile în trafic: Farurile aprinse obligatoriu începând cu 1 noiembrie
/VIDEO/ Verde-n ochi: Date furate și ochiul rusesc în Moldova. Întrebările fără răspuns după atacul cibernetic
/VIDEO/ Verde-n ochi: Date furate și ochiul rusesc în Moldova. Întrebările fără răspuns după atacul cibernetic
/VIDEO/ Moldovenii se pregătesc să dea statul în judecată după atacul cibernetic: Ce despăgubiri ar putea cere
/VIDEO/ Moldovenii se pregătesc să dea statul în judecată după atacul cibernetic: Ce despăgubiri ar putea cere
/PROMO/ AMPRENTE: Ce se întâmplă la Centrul de Plasament din Bălți? Aflăm astăzi, ora 20:00, la TV8
/PROMO/ AMPRENTE: Ce se întâmplă la Centrul de Plasament din Bălți? Aflăm astăzi, ora 20:00, la TV8
/VIDEO/ Harta adăposturilor din Moldova a dispărut de pe site-ul IGSU: Sute de spații nu pot fi folosite în caz de criză
/VIDEO/ Harta adăposturilor din Moldova a dispărut de pe site-ul IGSU: Sute de spații nu pot fi folosite în caz de criză

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente