Agricultura ar putea fi cheia pentru un salt economic semnificativ al Republicii Moldova, dar doar dacă autoritățile iau măsuri structurale și nu se rezumă la acordarea de subvenții. Invitat la „Cutia Neagră PLUS”, economistul și omul de afaceri Vasile Tofan a explicat cum putem fi productivi în domeniul agricol chiar și atunci când ne lovește seceta.
„Cu siguranță, noi trebuie să concurăm în nișele pe care le cunoaștem. Nu poți să-ți dorești Moldova să lanseze rachete în cosmos, dar noi ne pricepem la struguri și la prune. Evident că trebuie să capitalizăm cunoștințele pe care le avem. Agricultura trebuie să devină productivă, eu spun acum truisme, dar vă dați seama, unul din cei mai mari exportatori de produse agricole din lume, Olanda, are teritoriu la fel de puțin ca și Moldova, una din cele mai mici țări din lume, dintre care o rată de urbanizare încă foarte mare, deci foarte puțini oameni produc foarte mult volum agricol”, a declarat Vasile Tofan.
Economistul a subliniat că seceta e o amenințare constantă pentru agricultorii din țara noastră:
„De exemplu, în anul 2021, care a fost un an bun agricol, am luat aici cantitatea de precipitații la Cahul, la sud, unde plouă mai puțin, a fost aproape 500 mm și a fost un an agricol bun. Agricultura a ajuns la 12% ponderii din PIB și creșterea economică în acel an a fost de aproape 14%, cea mai rapidă din Europa. A fost și revenirea de la pandemie, dar ce ne spune asta? Că într-un an agricol bun crește toată economia.
După asta au urmat 3 ani secetoși unul după altul, dar în special 2022, cantitatea de precipitații 350 ml, foarte puțin. Puțin mai bine în 2023, dar tot foarte, foarte puțin. 2024 marginal mai bine, dar tot puțin, în 3 ani, ponderea agriculturii în economie s-au dus la 6-7%. Noi ne întrebăm de ce am crescut cu 0,1% doar. Păi dacă printre cele mai mari sectoare din PIB se află în colaps, evident că economia nu o să crească. Și acum întrebarea e ce trebuie să facem ca să avem o agricultură productivă”.
Pentru a rezolva această problemă, Tofan consideră că nu este suficient să așteptăm ploaia:
„Ploaia o să fie tot mai puțină, secetele nu sunt o excepție, sunt o normă și aici eu văd rolul statului, dar rolul statului nu trebuie să fie în a da subsidii fără limită. Și apropo, o spun ca un om cu interese în domeniul agricol, deci interesul meu personal ca statul să dea cât mai mult subsidii, dar nu cred că e sustenabil, noi dăm subsidii și le ard, e ca și cum a-i lua bani și i-ai arunca în sobă. Trebuie să facem schimbări structurale. Unul, după părerea mea, trebuie să rezolvăm accesul la apă, acum accesul la apă e posibil prin irigare”.
Vasile Tofan crede că statul trebuie să sprijine proiectele de irigare:
„Noi avem interes într-o mare vinărie din Moldova. Suntem acționari, sunt președintele consiliului de administrație de mult timp. Noi avem circa 600 de hectare la sud, unde e groază de problemă cu apa. Acum noi am implementat irigare pe 400 de hectare într-o altă parte a Moldovei, unde avem Nistru aparte și avem un mare plus pe productivitate, acum trebuie să facem același lucru și în sud. Cum poate să ne ajute statul? Să ne ajute cu aducția apei, cu asta trebuie să se ocupe statul, cu proiecte pe care sectorul privat nu le poate face.
De exemplu, la sud trebuie să aducem apa la 13 km din lacul Ialpug, care e la hotar cu Ucraina. Acum, niciun agent privat nu poate să construiască un apeduct de 13 km, pentru că statul trebuie să construiască din careva granturi și după asta, las că irigarea capilară o facem noi din banii noștri, dar aduceți oameni buni apa, vă rog frumos, dar acest proiect se mișcă tare greoi. Pentru mine statul cu astfel de lucruri trebuie să se ocupe, dar nu cu determinarea prețurilor la cafea în aeroport, cu tot respectul. O țară întreagă discută cât costă cafeaua la aeroport, pe când eu vreau statul să se ocupe să-mi aducă țeava de apă”.
De asemenea, el propune crearea unei comisii de experți pentru a găsi soluții durabile pentru utilizarea apei subterane:
„Eu aș vrea să fie o comisie, unde cele mai luminate minți din gestiunea apelor să găsească o soluție pentru apele subterane. Noi avem ape subterane, după estimările mele, noi am putea extrage de o manieră sustenabilă, circa 3 miliarde de metri cubi de apă, destul de mult pentru necesitățile noastre de irigare, dar hai să găsim o soluție la problema salinității, la riscul dispariției fântânilor. Hai să găsim o soluție, poate trebuie apa asta o extragem și ca să redresăm salinitatea, trebuie să construim careva tehnologii de desalinizare înainte de irigare și eu vreau noi să ne gândim și să rezolvăm structural problema”.
TV8.md amintește că economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 0,1% în 2024. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut (PIB) a constituit 323,8 miliarde lei, cu circa 23 de miliarde mai mult decât în 2023.
Conform BNS, cel mai mare impact pozitiv a venit din partea sectorului informațiilor și comunicațiilor, care a contribuit cu 0,4% la creșterea PIB-ului. De cealaltă parte, agricultura, silvicultura și pescuitul au avut cel mai mare impact negativ, reducând PIB-ul cu 1,3%.