Pe 30 aprilie, cei peste 90 de mii de găgăuzi sunt chemați la urne pentru a-și alege bașcanul - capul puterii executive a regiunii autonome găgăuze. El este ales prin vot direct o dată la patru ani. În același timp, guvernatorul devine automat membru al Cabinetului de miniștri de la Chișinău. Pentru acest scrutin s-au înregistrat în cursă opt candidați. Șase dintre ei sunt independenți, iar alții doi - sprijiniți de formațiuni politice. Majoritatea candidaților au în spate o anumită experiență politică, fiind anterior deputați în Parlamentul de la Chișinău, miniștri, ambasadori, bașcani și deputați în Adunarea Populară locală sau primari.
Nicolai Dudoglo este probabil unul dintre cei mai cunoscuți candidați în cursa pentru fotoliul de bașcan al singurei autonomii locale din Republica Moldova. Antrenor emerit în domeniul luptelor libere, în cei 57 de ani, și-a împărțit viața între activitatea sportivă și cea de demnitar public. A pășit în politică în urmă cu 20 de ani, când a devenit deputat în Adunarea Populară locală. S-a plictisit însă repede și, un an mai târziu, îl găsim în fruntea orașului Comrat, capitala regiunii.
De altfel, în toți anii de activitate politică, Dudoglo nu a avut niciodată răbdarea să își ducă la sfârșit mandatele obținute. În cei zece ani cât a fost primar de Comrat, Dudoglo a candidat de trei ori, fără succes, la funcția de bașcan și o dată la cea de deputat în Adunarea Populară. Ajuns ales local în Legislativul găgăuz, în 2008, politicianul și-a dat însă demisia imediat ce a înțeles că nu are șanse să fie ales președinte al Adunării, iar mandatul de primar de Comrat pe care încă îl deținea este mult mai prestigios. A fost primar până în 2014 și ulterior, a ocupat fotoliul de deputat în Parlamentul de la Chișinău.
Dudoglo a mers în Legislativ pe listele Partidului Democrat. El a aderat la PD împreună cu organizația sa politică „Nouă Găgăuzie”, la scurt timp după ce acesteia i s-a alăturat oficial Vladimir Plahotniuc.
De altfel, în Găgăuzia, numele lui Dudoglo până în prezent este asociat fostului oligarh fugar Plahotniuc. Asta se datorează inclusiv evenimentelor publice în care Dudoglo a încercat să-i spele imaginea controversatului lider PD.
„Un divorț politic scandalos”
La distanța de șase ani de la mariajul cu PD, urmează un divorț politic scandalos între Dudoglo și partid. Conducerea formațiunii i-a cerut public explicații după ce politicianul găgăuz a început să promoveze mesaje proruse de pe platforma mișcării „Noua Găgăuzie”. Dudoglo a fost nevoit să își întrerupă mandatul de deputat cu aproape un an înainte ca acesta să se sfârșească.
A urmat o pauză politică de aproape trei ani, iar în 2021, Dudoglo își încearcă din nou forțele în alegerile pentru Adunarea Populară și ajunge deputat local, nu și președinte al Adunării, funcție la care a râvnit.
În campania pentru fotoliul de bașcan, Dudoglo s-a avântat pentru a-și realiza visul de o viață - să preia conducerea autonomiei. În cele trei încercări anterioare, politicianul s-a clasat mereu pe locul doi, fiind la un pas de fotoliul de conducător al Găgăuziei în 2011.
Dudoglo și-a început campania electorală din acest an cu un miting în orașul Comrat. Pe fundalul unor melodii găgăuze, candidatul la funcția de bașcan a ținut un discurs în limba rusă în care și-a manifestat nemulțumirea față de schimbarea denumirii limbii moldovenești.
„La început, au votat legea împotriva separatismului. Aceasta este o lege împotriva Transnistriei, dar și împotriva Găgăuziei”, a spus el. „Dacă noi astăzi vorbim deschis împotriva statului, imediat suntem acuzați de separatism! Următoarea lege - nu mai există limba moldovenească! Noi trăim în Republica Moldova, dar limbă, gata!, nu mai avem. Limba noastră se pare că este deja româna! Următorul pas este și mai periculos. Se spune că Moldova nu trebuie să mai fie o țară neutră! Moldova cumpără arme! Noi ne pregătim de război! Cu cine vom lupta?! De ce ne trebuie arme?!”.
În proiectele sale politice, Dudoglo s-a bazat pe sprijinul unor businessmeni din regiune. Unul dintre aceștia este omul de afaceri bulgar Nicolai Luțik. Bărbatul este fondatorul companiei moldovenești Moldavski Standart SRL din orașul Tvardița, specializată în producerea de alcool.
În 2017, compania lui Luțik a ajuns în atenția jurnaliștilor de investigații. Rise Moldova a scos la iveală mai multe tranzacții comerciale dintre firma moldovenească și o companie din Crimeea în ciuda faptului că autoritățile ucrainene au blocat comerțul cu regiunea anexată de Rusia.
„Relații de prietenie cu toți oamenii de afaceri”
Un alt om de afaceri din regiune din cercul lui Dudoglo este Vitali Cebanu. Potrivit presei, companiile lui Cebanu au fost implicate în mai multe afaceri dubioase, inclusiv au fost bănuite în implicarea într-un atac raider la una dintre cele mai mari bănci din Moldova. Acuzațiile însă nu s-au confirmat în cadrul unei anchete penale.
„Eu am relații de prietenie cu toți oamenii de afaceri din Republica Moldova”, a spus el. „El susține, finanțează organizația dvs.? Vreau să vă spun că astăzi nimeni nu finanțează organizația noastră”.
Preocupat mai mult de activitatea sa sportivă și cea politică, Dudoglo nu a apucat să facă afaceri. Totuși, în declarațiile de avere scrie că deține 10% cotă parte dintr-o firmă de construcții din Ungaria, administrată de fratele său, Pavel Dudoglo.
La alegerile din 30 aprilie, Dudoglo se va duela, pentru a treia oară pentru funcția de bașcan cu Mihail Formuzal, un alt politician controversat din regiune.
Formuzal este un veteran al politicii din regiune. La începutul anilor 2000, a deținut două mandate de primar al orașului Ceadîr-Lunga, iar apoi, timp de nouă ani, a deținut funcția de bașcan. În timpul lui Formuzal, regiunea a fost implicată în câteva scandaluri de proporții legate de securitatea națională și separatism.
În calitate de lider al autonomiei, în februarie 2014, Mihail Formuzal a fost unul dintre organizatorii unui referendum scandalos, în care localnicii au fost invitați să aleagă vectorul extern al regiunii.
„Părerea mea este că referendumul trebuie să aibă loc… și nu trebuie centrul (Chișinăul - n.r.) să se teamă de acest referendum”.
Referendumul a fost organizat în ajunul semnării Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova. Banii pentru organizarea referendumului au fost oferiți de omul de afaceri rus de etnie găgăuză, Iuri Iakubov. La acel referendum, 98% dintre găgăuzi au votat pentru aderarea regiunii la Uniunea Vamală. Referendumul a fost declarat neconstituțional de instanțele de judecată de la Comrat.
Un plan de destabilizare
La două luni distanță de la acest scandal, Serviciul de Informații și Securitate a dezvăluit că a deturnat, tot în Găgăuzia, un plan de destabilizare în contextul alegerilor parlamentare.
Printre organizatorii destabilizărilor era și Anatolie Cara, un apropiat al lui Formuzal. Cara a fost desemnat șef al Direcției tineret și sport al Comitetului Executiv de către Formuzal. SIS spunea că funcționarul ar fi recrutat și trimis mai mulți tineri din regiune să se antreneze în tabere paramilitare din Rostov pe Don, Federaţia Rusă, pentru a participa la acţiuni subversive.
Anatolie Cara s-a ales cu dosar penal, dar a reușit să fugă în Federația Rusă. Arestat în 2019, el a fost eliberat între timp. Anul trecut Cara lucra, în calitate de consultant juridic în Adunarea Populară Găgăuză.
Astăzi, Formuzal nu vrea să-și amintească și să vorbească despre cele două scandaluri cu iz penal.
În 2014, SIS l-a acuzat pe colegul dvs., Anatolie Cara, că a instruit tineri în Rostov pentru a organiza destabilizări? - Are vreo legătura acest lucru cu actuala campanie electorală? MUSCA Eu am răspuns la toate întrebările legate de această campanie. În ce privește momentele în care cineva vrea să învinuiască autoritățile găgăuze, pentru acest lucru există organele competente. Să se clarifice.
În timp ce era bașcan, Formuzal a avut preocupări deosebite față de politica externă a Republicii Moldova, promovând constant interesele Rusiei în Moldova.
În 2011, el a înființat Partidul Regiunilor, o formațiune politică radicală pro-rusă, care a militat pentru acordarea statutului de a doua limbă de stat limbii ruse și pentru păstrarea neutralității.
Formuzal a schimbat retorica
În 2012, în perioada mandatului său de bașcan și lider al Partidului Regiunilor, Formuzal a optat pentru ca în şcolile din regiune să fie predată „Istoria Moldovei”, și nu „Istoria Românilor”.
„S-au trezit brusc - o să fie Istoria Românilor. Nu va fi ea (n.r. Istoria românilor) în Găgăuzia. O să fie acolo (n.r. - în Găgăuzia) Formuzal, nu va fi (n.r. - Istoria românilor). Deschideți, cum a făcut Voronin 8 dosare, încă 20 de dosare. Nu va fi Formuzal, oricum nu vor învăța acolo Istoria românilor. Trebuie înțeles acest lucru. Trebuie studiată și iubită istoria țării noastre”.
La 11 ani distanță, Formuzal a schimbat retorica și crede că băștinașii trebuie să-și numească limba așa cum cred de cuviință.
„Să le spun băștinașilor cum să-și numească limba este incorect din partea mea. Eu voi numi limba așa cum o numește interlocutorul meu. O va numi limba română - să fie română, o va numi moldovenească - să fie moldovenească. Aceasta e limba ta și tu trebuie să îi dai o apreciere”.
În domeniul politicii externe, partidul pleda pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică și apropierea de Turcia. La alegerile parlamentare din 2014, partidul său a participat într-un bloc electoral numit „Alegerea Moldovei-Uniunea Vamală”, însă nu a trecut pragul electoral.
Cu o lună înainte de alegeri, Formuzal s-a retras din cursă, după ce, în contextul războiului din Donbas, serviciile secrete din Ucraina l-au inclus în lista neagră și i-au interzis accesul pe teritoriul statului.
Anul 2015 a fost unul de cotitură pentru cariera politică a lui Formuzal. După toate scandalurile din 2014 și cu mai multe dosare penale la activ, pro-rusul Mihail Formuzal s-a retras din politică, și-a luat familia și s-a mutat în Germania. A revenit de curând doar pentru a participa în competiția pentru fotoliul de bașcan al Găgăuziei.
Cea mai banală și ușoară cale - acțiunile de binefacere
Candidatul Victor Petrov a aterizat în politica de la Comrat, acum trei ani, la bordul unei curse charter din Londra. Proaspătul politician a ales cea mai banală și ușoară cale de a atrage simpatia oamenilor - acțiunile de binefacere.
În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.
„Doamnelor și domnilor, ne bucurăm să vă salutăm. Narodnîi Anticrizesnîi Ștab a reușit să vă aducă acasă.”
Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară.
Timp de trei ani, organizația sa de caritate a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură, la fel ca trecutul politicianului.
La 21 de ani, Petrov a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.
Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei.
De asemenea, politicianul s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.
„Autoritățile centrale nu vor să poarte dialog cu partenerii externi (n.r. - Rusia), în conflictul din Ucraina au luat partea unei părți implicate. Care sunt avantajele pe care Moldova le-a obținut? Dividende sub formă de gaz scump? sub formă de resurse energetice scumpe?”.
„Scutul poporului”
În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov se bucură de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi.
Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun.
Legăturile lui Petrov cu socialiștii și Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.
Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist Igor Dodon.
„Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova”, a spus el. „Noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”.
Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.
Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov.
O altă persoană dubioasă din anturajul lui Petrov este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.
Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.
Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică
În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.
Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.
Reporterul Cutiei Negre Plus a încercat mai multe zile la rând să-l contacteze pe Victor Petrov. Acesta însă nu ne-a răspuns nici pe pagina sa de Facebook și nici la telefonul personal.
Victor Petrov este unul dintre cei mai bogați politicieni din Găgăuzia.
Odată ce Petrov a devenit om politic, oficial, banii în familia acestuia sunt aduși de soție. Anastasia Petrova este o veritabilă femeie de business, cu afaceri în telecomunicații și turism. De asemenea, ea deține acțiuni într-o companie germană.
În ultimii trei ani, Anastasia Petrova a obținut doar de la una dintre companiile în care e acționară, Telekomservice, peste 5 milioane de lei.
Chiar și așa, cheltuielile familiei Petrov depășesc cu mult veniturile oficiale. În ultimii trei ani, familia deputatului local a cumpărat bunuri în valoare totală de 6,6 milioane de lei.
În 2022, familia Petrov a procurat două autoturisme de lux - un Porsche Cayenne de 80 de mii de euro și o Skoda Superb de 806 de mii de lei. Familia mai deține și un Porsche Carrera, cumpărat în 2019 cu 80 de mii de euro. Soții Petrov au procurat în ultimii ani două case de locuit. Pentru cele două imobile, alesul local spune că a scos din buzunare aproape 3 milioane de lei.
„Candidatul bătăuș”
Grigori Uzun este candidatul bătăuș al acestei campanii electorale. În alegerile pentru funcția de bașcan, Uzun este susținut oficial de Partidul Socialiștilor, fiind mereu însoțit la întâlnirile cu alegătorii de lideri socialiști - Igor Dodon, Vlad Batrîncea și Bogdan Țîrdea.
La una dintre ultimile întruniri electorale organizată de Grigori Uzun la Cioc-Maidan, a participat și Igor Dodon. În discursul său, fostul președinte, învinuit pentru trădare de patrie, a vorbit despre cât de important este ca Republica Moldova să fie cu Rusia.
„Fără Rusia, noi nu vom supraviețui. Noi nu avem nevoie doar de piață. Avem nevoie de motorină ieftină pentru producătorii agricoli. Avem nevoie de gaze și energie electrică ieftină. Vreau să vă cer să nu vă pierdeți speranța. Nu dați mâinile jos. Totul va fi bine. Vom rezista! Ai noștri sunt aproape!”.
Mesajul pe care îl promovează Uzun în această campanie este că Găgăuzia are nevoie de un bașcan puternic.
„Rețineți adevărul comun - de cei slabi nu țin cont nimeni. De slabi își șterg picioarele și merg mai departe”, susține el. „Găgăuzia noastră va fi distrusă imediat, dacă va fi un bașcan slab”.
„Găgăuzia are azi nevoie de o mână de fier”
Haideți să recunoaștem că Găgăuzia are azi nevoie de o mână de fier.
Și liderii socialiștilor de la Chișinău promovează un mesaj similar. La o întrunire electorală, deputatul Țîrdea l-a lăudat pe Grigori Uzun, menționând că acesta este omul potrivit pentru a apăra Găgăuzia și întreaga Moldovă pe „vremurile satanice”.
„Acum nu este vremea femeilor, oamenilor de știință sau a filosofilor. Acum este vremea oamenilor care pot să conducă cu pumnul în masă. Avem nevoie de oameni care să apere nu doar Găgăuzia, ci întreaga Moldovă - de război, jaf, sărăcia totală în care ne aflăm. Astăzi a venit vremea Satanei, o vreme întunecată”.
„Eu sunt sigur că el va putea să reziste la lovituri și dacă va fi necesar el va întoarce (n.r. lovitura)”, a spus el.
Rezolvarea problemelor cu „pumnii” pare să nu fie o expresie metaforică în cazul acestui candidat. În 2019, Uzun s-a ales cu dosar penal pentru că a bătut un locuitor al orașului Vulcănești. Cauza a fost însă clasată, pentru că bătăușul beneficia pe atunci de imunitate în calitate de deputat local. Recent, publicația Nokta.md a scris că Grigori Uzun și deputatul găgăuz Leonid Chiosea ar fi fost implicați într-o altă bătaie la Vulcănești. Cei doi însă nu au comentat informația.
Uzun și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale în Federația Rusă. S-a întors în Republica Moldova în 2016, când a devenit deputat în Adunarea Populară. La scrutinul parlamentar din 2019, el a candidat pe listele Partidului Socialiștilor. În februarie 2021, a ajuns deputat în Parlamentul de la Chișinău în locul lui Vladimir Golovatiuc, numit ambasador la Moscova.
Până să revină în Republica Moldova, candidatul socialiștilor a gestionat o afacere prosperă în domeniul transportului rutier în Siberia. În 2017, Uzun declara că firma i-a adus venituri de peste 38 de milioane de ruble, echivalentul a 500 de mii de euro. În ciuda acestui fapt, compania care îi poartă numele a fost lichidată în martie 2021.
„Specialistul principal” al lui Vlah
Dmitri Croitor și-a început cariera politică alături de Dumitru Diacov. La alegerile parlamentare din 1998 a ajuns deputat, iar mai târziu a fost promovat în Guvern. A deținut mai multe funcții în cadrul Ministerului Economiei și al Ministerului Afacerilor Externe.
În 1999, Dmitri Croitor a fost ales bașcan. La câteva luni de la demisia cu scandal, fostul președinte Voronin l-a numit pe Croitor reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă Oficiul Organizației Națiunilor Unite de la Geneva.
În 2015, Croitor a încercat să devină din nou bașcan, dar a obținut doar 6,21% din sufragii.
Între 2018 și 2019, în timpul mandatului de bașcan al Irinei Vlah, el a lucrat în comitetul executiv de la Comrat în calitate de specialist principal. În 2020, în timpul interimatului lui Aureliu Ciocoi în fruntea Guvernului, Croitor a fost numit ambasador al Republicii Moldova la Ankara. Un an mai târziu, în timpul Cabinetului Gavrilița, el a fost numit prin cumul și ambasador al Republicii Moldova în Regatul Iordaniei.
Pentru anul 2022, Dmitri Croitor a indicat în declarația de avere un venit din salariul de ambasador de 239 de mii de lei. În același timp, el a trecut în declarație indemnizații în valoare de peste 30 de mii de euro, pentru el și soția sa, achitați de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. El a mai trecut în declarație trei terenuri, două apartamente și o casă de locuit.
Serghei Cernev a fost președinte al raionului Vulcănești în perioada 2007-2014 și este considerat un adept al unei colaborări între Comrat și Chișinău. El este cunoscut pentru un conflict personal pe care îl are cu actualul candidat și fostul guvernator al regiunii, Mihail Formuzal.
„Găgăuzia trebuie să renunțe la politică și să se ocupe de economie. Vă explic de ce”, a spus el. „Orice politician eșuat vine aici și încearcă să promoveze interesele sale de partid pentru a obține niște dividende acolo sus. Ei vin aici ca să tulbure oamenii. Trebuie să consolidăm regiunea găgăuză, ca în anii 90, ca toți să iasă la alegeri să voteze pentru un lider local. Problema în Găgăuzia sunt aceste partide venite din afară, politicieni ca Dodon, Nantoi, Șalaru și Irina Vlah, care vor să tulbure oamenii”.
Cernev a fost ales deputat de trei ori în Adunarea Populară. În 2015, a candidat pentru funcția de guvernator al regiunii, având rolul de spoiler al lui Nicolai Dudoglo.
De data asta, Cernev spune că este candidat independent, chiar și față de Nicolai Dudoglo.
El declară că se pronunță împotriva oricărei confruntări cu Chișinăul, iar vinovați de corupția din regiune se fac cei din Comitetul Executiv local.
Și candidatul Serghei Cimpoeș nu este la prima sa încercare de a ajunge bașcan. El a candidat la alegerile din 2019 și a obținut 7,21% din voturi.
La începutul campaniei electorale, Serghei Cimpoeș a căutat sprijin electoral în Federația Rusă, o practică frecventă în rândul politicienilor regiunii.
Pe 17 martie, ei a avut o întâlnire cu vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi.
Cimpoeș spune că una dintre principalele probleme discutate în cadrul întâlnirii ține de ajutorul pe care Rusia îl poate oferi regiunii găgăuze.
„Problema principală pe care am discutat-o (cu oficialii ruși - n.r. ) este legată de consumul de gaze în Găgăuzia, care este aproximativ de 50 de milioane de metri cubi pe an. Acest consum este practic o picătură de apă din mare pentru Rusia”.
Serghei Cimpoeș a subliniat, de asemenea, că multe decizii ale autorităților de la Chișinău au fost luate împotriva intereselor regiunii găgăuze. El s-a arătat deranjat de faptul că în Republica Moldova, funcționează legea nediscriminării, care a dus la legalizarea „paradelor gay”.
„Eu am adus o serie de exemple în ultima vreme. De exemplu, Parlamentul Republicii Moldova a votat Legea nediscriminării în 2012 și, în acest fel, au legalizat paradele gay. Acest lucru este absolut de neacceptat pentru găgăuzi”.
Inițial, Comisia Electorală centrală din Găgăuzia a respins înregistrarea lui Cimpoeș în campania electorală, pe motiv că listele de semnături ar fi conținut neregularități. Cimpoeș a declarat că în spatele acestui refuz ar sta PAS-ul.
„Eu bănuiesc că este o comandă a partidului de guvernare. Chiar dacă dovezi nu am, eu așa bănuiesc”.
Într-un final, Curtea de Apel Comrat a obligat CEC-ul să îl înregistreze pe Cimpoeș.
Cimpoeș este pe departe cel mai bogat dintre candidații înscriși în cursa electorală. În ultima sa declarație de avere, deputatul găgăuz declară mai multe proprietăți în Republica Moldova și Rusia, dar și venituri totale de aproape 3 milioane de lei din salariu și dividente la compania Basarabia Agroexpert SRL.
Omul de încredere al lui Șor
Cimpoeș a participat, de asemenea, la organizarea referendumului consultativ din 2014.
În 2016, procuratura din regiune a cerut ridicarea imunității parlamentare a deputatului. Pe numele acestuia au fost deschise mai multe cauze penale. Procurorii l-au acuzat atunci pe Cimpoeș că ar fi falimentat intenționat o companie. Deputații găgăuzi au votat însă împotriva ridicării imunității. Între timp, dosarul a fost clasat.
Singura candidată-femeie din competiția pentru funcția de bașcan este Evghenia Guțul, susținută de Partidul Șor. Ea este prezentată ca juristă originară din comuna Etulia. Guțul a participat la toate campaniile electorale ale formațiunii și se declară omul de încredere al lui Ilan Șor.
„Mult înseamnă când Marina Alexandrovna și Ilan Mironovici m-au propus la această funcție”, a spus ea.
Evghenia Guțul este însoțită la majoritatea evenimentelor de Marina Tauber și prezintă orașul Orhei ca un model de administrație și dezvoltare pentru regiunea găgăuză. Într-un spot electoral, Guțul și Partidul Șor promit să facă din Comrat un Monaco al sudului.
Ilan Șor a fugit în Israel în 2019, după ce oligarhul Vladimir Plahotniuc a pierdut puterea politică. El este unul dintre participanții direcți și beneficiarii celei mai mari fraude bancare din istoria Moldovei – furtul miliardului.
