26 mai 2023, ora 14:12

Peste 195 milioane lei care au fost alocați pentru finanțarea ilegală a Partidului Politic „Șor” în ultima perioadă. Despre aceasta a anunțat procurorul general interimar, Ion Munteanu, care se află vineri, 26 mai, la Parlament unde cere ridicarea imunității deputatei Partidului Șor, Marina Tauber, pentru arestarea și trimiterea acesteia în judecată.

„Începând cu anul 2021 și până-n prezent, grupul criminal organizat condus de Ilan Șor s-a ocupat de schema de finanțare a PP „Șor” din surse interzise de lege prin introducerea mijloacelor bănești în R. Moldova preponderent din Federația Rusă prin intermediul curselor regulate tur-retur în timp de 24 de ore prin intermediul Aeroportului Internațional Chișinău, dar și prin punctele de trecere a frontierei de stat Leușeni-Albița și Palanca-Maiaki-Udobnoe. Ulterior, la indicația lui Ilan Șor erau selectate prealabil persoane care activau în companii afiliate precum și persoane din departamentul monitorizare și control al partidului care erau remunerate cu sume de 50 de euro pentru a efectua periodic zboruri tur-retur în Federația Rusă și la întoarcere de a introduce 8000 de dolari SUA destinați pentru finanțarea partidului.

Astfel, Marina Tauber a acceptat în perioada 1 ianuarie 2022 - 1 mai 2023 de la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor bani în sumă de 195 518 013 lei pe care i-a folosit în finanțarea activității PP „Șor” și promovarea intereselor liderului grupului Ilan Șor. În acest sens, a efectuat prin intermediul membrilor de partid acțiuni de ordin organizațional, logistic și politic cum ar fi racolarea, transportarea și remunerarea persoanelor participante la protestele organizate în fața diferitor entități publice din municipiul Chișinău”, potrivit procurorului.

Parlamentul a votat pentru ridicarea imunității deputatei Marina Tauber. Proiectul privind primele două cereri ale procurorului general interimar, Ion Munteanu, a fost susținute de 59 de deputați.

Deputata este cercetată pe trei capete de acuzare, inclusiv în dosarului pentru finanțarea ilegală a candidatului la funcția de primar al mun. Bălți.

Cele trei cereri au fost transmise ieri Comisiei juridice numiri și imunități pentru a le analiza.

TV8.md amintește că Marina Tauber se află în arest la domiciliu. Aceasta este vizată în cauze penale, pornite pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat” și „falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Șor”. 

Potrivit procurorilor, s-a constatat că formațiunea ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste. 

Banii ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare precum Dubai, Viena, Monaco. 

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?