Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1727: Atacuri masive, lupte grele și scandal cu 60 de cămile. UE cere retragerea trupelor ruse din Moldova

Noua lege a salarizării, aprobată cu critici în Parlament: PAS promite majorări, opoziția acuză scăderea veniturilor

bani lei mdl_-51
16 noiembrie 2026, ora 14:43

Peste 172.000 de angajați din sectorul bugetar ar urma să primească salarii mai mari începând cu 1 ianuarie 2027. Proiectul de lege care prevede reforma sistemului unitar de salarizare a fost votat în prima lectură de majoritatea parlamentară. Pe de altă parte, inițiativa nu a fost susținută de deputații din opoziție, care afirmă că modificările nu vor duce la o majorare reală, ci la o scădere a veniturilor, întrucât nu ar acoperi inflația cumulativă din ultimii doi ani. Totodată, aceștia critică eliminarea obligativității de a ajusta salariile la rata inflației și înlocuirea acestui indicator cu creșterea nominală a PIB-ului.

Prevederile legii salarizării pentru anul 2027

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, salariile din sectorul bugetar vor crește, în medie, cu 15,7%. Cele mai mari majorări, de 20,6%, sunt prevăzute pentru angajații din domeniul apărării, urmați de personalul tehnic, care va beneficia de o creștere de 19%.

În domeniile ordinii publice și administrației publice, lefurile vor urca cu 15%, iar în învățământ, cultură și sport – cu 14%. Totodată, pentru angajații instituțiilor medicale finanțate de la bugetul de stat și pentru cei din asistența socială sunt prevăzute creșteri de 13%. Proiectul mai prevede majorarea sporurilor pentru deținerea titlului științific.

Conform estimărilor bugetare, implementarea reformei în anul 2027 va necesita alocarea a aproximativ 3,2 miliarde de lei.

„Reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar urmărește asigurarea unui sistem echitabil, transparent, competitiv, motivant și sustenabil din punct de vedere financiar. Printre obiectivele principale se numără asigurarea unor salarii comparabile pentru funcțiile cu un nivel similar de complexitate, promovarea echității și competitivității verticale, precum și instituirea unor mecanisme transparente de stimulare a performanței. Raportul dintre salariul minim și cel maxim urmează să scadă până la 1:10,5, în condițiile în care, în prezent, acesta ajunge, în unele cazuri, la 1:26”, se arată în comunicatul Parlamentului.

Proiectul clarifică și structura salariului lunar, care va fi format din salariul de bază și o parte variabilă plafonată la 30%. Totodată, sporul lunar în valoare fixă, care în prezent este de 1.300 de lei, va fi inclus în salariul de bază. O altă modificare vizează reducerea treptată a valorilor de referință derogatorii, de la zece în prezent la cel mult șase în 2027 și la patru până în 2032.

Schimbări sunt propuse și la capitolul sporului pentru performanță, astfel încât acesta să devină un instrument mai selectiv de motivare. Fondul anual destinat acestor plăți va scădea de la 10% la 4% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de instituție bugetară. În urma evaluărilor, angajații cu calificativul „excelent” vor primi un spor între 10% și 15% din salariul de bază, iar cei cu „foarte bine” – între 5% și 7%.

Actualul sistem de sporuri specifice, care variază acum între 10% și 120%, va fi înlocuit cu trei plafoane anuale: 10%, 20% și 30%. În același timp, premiile unice acordate cu ocazia zilelor de sărbătoare și a celor profesionale vor fi limitate la 10.000 de lei pe an, iar din 2028 va fi introdus un indice de complexitate pentru funcțiile din domeniul tehnologiilor informaționale.

Ce a nemulțumit opoziția

Reprezentanții opoziției au decis să nu susțină proiectul sau să se abțină de la vot. 

Deputatul Ion Chicu, de la Blocul „Alternativa”, susține că, pentru majoritatea bugetarilor, creșterea nominală a salariilor de la 1 ianuarie 2027 va fi mai mică decât inflația cumulată pe doi ani, întrucât aceștia nu au beneficiat de majorări salariale în anul curent.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei, raportat la fondul general de 32,7 miliarde. Asta înseamnă că vor crește fondul cu 14%. Considerând faptul că anul acesta la majoritatea bugetarilor, salariul nu s-a majorat, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real, pentru că inflația pe doi ani o să depășească 18 procente. O majorare cu 14 per total înseamnă o scădere a salariului”, a declarat Ion Chicu.

În acest sens, deputatul din opoziție a întrebat-o pe ministra Finanțelor, Victoria Belous, cea care a prezentat proiectul în Parlament, dacă „este vorba despre o creștere reală a salariilor sau nici măcar nu acoperă inflația cumulativă din ultimii doi ani”.

În replică, ministra a declarat că nu își dorește să facă „promisiuni roz”, ci ca autoritățile să fie „responsabile atunci când promit creșteri salariale în sectorul public”.

„Înțeleg întrebarea dvs., dar atunci când ne asumăm creșteri salariale, trebuie să ținem cont de capacitatea bugetului și de politicile fiscale pe care le-am aprobat. (...) Anume aceste două acte normative au ca scop să vină cu venituri suplimentare, ținând cont de nivelul de inflație pe care îl avem”, a explicat ministra.

Nici fracțiunea PSRM nu a susținut proiectul de lege. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, susține că inițiativa prezintă trei probleme majore: repartizarea inechitabilă a fondurilor, majorarea nesemnificativă a salariilor pentru angajații de rând și renunțarea la indexarea în funcție de inflație. 

Potrivit acestuia, din cele 3,2 miliarde de lei alocate, aproape un miliard ar fi direcționat către funcționarii de rang înalt, ale căror lefuri ar crește cu peste 165%, în timp ce bibliotecarii sau ajutorii de educatori ar primi doar 10–15%. Totodată, Dodon critică legarea viitoarelor majorări de creșterea PIB-ului, avertizând că, pe fondul stagnării economice și al scumpirilor, pierderile salariaților nu vor fi compensate.

„Nu putem admite ca funcționarii să primească salarii de două ori mai mari, în timp ce angajații de rând continuă să lupte pentru supraviețuire. Fracțiunea Partidului Socialiștilor va vota împotriva acestui proiect de lege”, consideră liderul socialist.

Și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a declarat că nu va susține reforma, în principal din cauza prevederilor privind majorarea salariilor demnitarilor de stat. 

Deputata formațiunii, Elena Grițco, a cerut Guvernului să revadă grila de salarizare pentru angajații din primării și să precizeze din ce surse vor fi acoperite aceste creșteri. Parlamentara a avertizat că multe bugete locale abia reușesc să își acopere cheltuielile curente.

„Cu ce este mai puțin importantă munca unui specialist dintr-o primărie decât cea a unui specialist dintr-o instituție centrală?”, a întrebat Elena Grițco.

La rândul său, liderul formațiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că se va abține de la vot, întrucât este împotriva majorării salariilor pentru deputați.

În replică, deputata PAS Doina Gherman a subliniat necesitatea stringentă a reformării sistemului de salarizare, recunoscând însă că nu se va reuși „o ditamai minune” și că nu vor fi rezolvate dintr-o dată „toate problemele salariale din Moldova”.

„Noi nu pretindem că prin această lege vrem să realizăm o ditamai minune. Ce am pus pe masă este un proiect elaborat tehnic, nu politic, care pornește de la constrângerile puternice ale contextului bugetar și de la angajamentul Guvernului de a reveni la un minimum de disciplină a finanțelor publice după tot dezmățul populist (...) Nimeni nu spune că această lege va rezolva toate problemele salariale din Moldova, nici că fiecare angajat va fi mulțumit. Dar este un început și o bază solidă pentru creștere. Ne dorim salarii și condiții de muncă precum cele din UE, dar nimeni nu va veni să facă ordine în locul nostru. Uniunea Europeană îți dă, dar nu îți bagă în traistă”, a declarat vicepreședinta Parlamentului.

Proiectul a fost susținut cu voturile a 53 de deputați PAS, 13 legislatori au votat contra, iar 18 s-au abținut.

Proiectul de lege va fi examinat de Parlament în lectura a doua. După adoptare, legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar majorările salariale vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2027.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente