Peste 172.000 de angajați din sectorul bugetar ar urma să primească salarii mai mari începând cu 1 ianuarie 2027. Proiectul de lege care prevede reforma sistemului unitar de salarizare a fost votat în prima lectură de majoritatea parlamentară. Pe de altă parte, inițiativa nu a fost susținută de deputații din opoziție, care afirmă că modificările nu vor duce la o majorare reală, ci la o scădere a veniturilor, întrucât nu ar acoperi inflația cumulativă din ultimii doi ani. Totodată, aceștia critică eliminarea obligativității de a ajusta salariile la rata inflației și înlocuirea acestui indicator cu creșterea nominală a PIB-ului.
Prevederile legii salarizării pentru anul 2027
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, salariile din sectorul bugetar vor crește, în medie, cu 15,7%. Cele mai mari majorări, de 20,6%, sunt prevăzute pentru angajații din domeniul apărării, urmați de personalul tehnic, care va beneficia de o creștere de 19%.
În domeniile ordinii publice și administrației publice, lefurile vor urca cu 15%, iar în învățământ, cultură și sport – cu 14%. Totodată, pentru angajații instituțiilor medicale finanțate de la bugetul de stat și pentru cei din asistența socială sunt prevăzute creșteri de 13%. Proiectul mai prevede majorarea sporurilor pentru deținerea titlului științific.
Conform estimărilor bugetare, implementarea reformei în anul 2027 va necesita alocarea a aproximativ 3,2 miliarde de lei.
„Reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar urmărește asigurarea unui sistem echitabil, transparent, competitiv, motivant și sustenabil din punct de vedere financiar. Printre obiectivele principale se numără asigurarea unor salarii comparabile pentru funcțiile cu un nivel similar de complexitate, promovarea echității și competitivității verticale, precum și instituirea unor mecanisme transparente de stimulare a performanței. Raportul dintre salariul minim și cel maxim urmează să scadă până la 1:10,5, în condițiile în care, în prezent, acesta ajunge, în unele cazuri, la 1:26”, se arată în comunicatul Parlamentului.
Proiectul clarifică și structura salariului lunar, care va fi format din salariul de bază și o parte variabilă plafonată la 30%. Totodată, sporul lunar în valoare fixă, care în prezent este de 1.300 de lei, va fi inclus în salariul de bază. O altă modificare vizează reducerea treptată a valorilor de referință derogatorii, de la zece în prezent la cel mult șase în 2027 și la patru până în 2032.
Schimbări sunt propuse și la capitolul sporului pentru performanță, astfel încât acesta să devină un instrument mai selectiv de motivare. Fondul anual destinat acestor plăți va scădea de la 10% la 4% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de instituție bugetară. În urma evaluărilor, angajații cu calificativul „excelent” vor primi un spor între 10% și 15% din salariul de bază, iar cei cu „foarte bine” – între 5% și 7%.
Actualul sistem de sporuri specifice, care variază acum între 10% și 120%, va fi înlocuit cu trei plafoane anuale: 10%, 20% și 30%. În același timp, premiile unice acordate cu ocazia zilelor de sărbătoare și a celor profesionale vor fi limitate la 10.000 de lei pe an, iar din 2028 va fi introdus un indice de complexitate pentru funcțiile din domeniul tehnologiilor informaționale.
Ce a nemulțumit opoziția
Reprezentanții opoziției au decis să nu susțină proiectul sau să se abțină de la vot.
Deputatul Ion Chicu, de la Blocul „Alternativa”, susține că, pentru majoritatea bugetarilor, creșterea nominală a salariilor de la 1 ianuarie 2027 va fi mai mică decât inflația cumulată pe doi ani, întrucât aceștia nu au beneficiat de majorări salariale în anul curent.
„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei, raportat la fondul general de 32,7 miliarde. Asta înseamnă că vor crește fondul cu 14%. Considerând faptul că anul acesta la majoritatea bugetarilor, salariul nu s-a majorat, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real, pentru că inflația pe doi ani o să depășească 18 procente. O majorare cu 14 per total înseamnă o scădere a salariului”, a declarat Ion Chicu.
În acest sens, deputatul din opoziție a întrebat-o pe ministra Finanțelor, Victoria Belous, cea care a prezentat proiectul în Parlament, dacă „este vorba despre o creștere reală a salariilor sau nici măcar nu acoperă inflația cumulativă din ultimii doi ani”.
În replică, ministra a declarat că nu își dorește să facă „promisiuni roz”, ci ca autoritățile să fie „responsabile atunci când promit creșteri salariale în sectorul public”.
„Înțeleg întrebarea dvs., dar atunci când ne asumăm creșteri salariale, trebuie să ținem cont de capacitatea bugetului și de politicile fiscale pe care le-am aprobat. (...) Anume aceste două acte normative au ca scop să vină cu venituri suplimentare, ținând cont de nivelul de inflație pe care îl avem”, a explicat ministra.
Nici fracțiunea PSRM nu a susținut proiectul de lege. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, susține că inițiativa prezintă trei probleme majore: repartizarea inechitabilă a fondurilor, majorarea nesemnificativă a salariilor pentru angajații de rând și renunțarea la indexarea în funcție de inflație.
Potrivit acestuia, din cele 3,2 miliarde de lei alocate, aproape un miliard ar fi direcționat către funcționarii de rang înalt, ale căror lefuri ar crește cu peste 165%, în timp ce bibliotecarii sau ajutorii de educatori ar primi doar 10–15%. Totodată, Dodon critică legarea viitoarelor majorări de creșterea PIB-ului, avertizând că, pe fondul stagnării economice și al scumpirilor, pierderile salariaților nu vor fi compensate.
„Nu putem admite ca funcționarii să primească salarii de două ori mai mari, în timp ce angajații de rând continuă să lupte pentru supraviețuire. Fracțiunea Partidului Socialiștilor va vota împotriva acestui proiect de lege”, consideră liderul socialist.
Și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a declarat că nu va susține reforma, în principal din cauza prevederilor privind majorarea salariilor demnitarilor de stat.
Deputata formațiunii, Elena Grițco, a cerut Guvernului să revadă grila de salarizare pentru angajații din primării și să precizeze din ce surse vor fi acoperite aceste creșteri. Parlamentara a avertizat că multe bugete locale abia reușesc să își acopere cheltuielile curente.
„Cu ce este mai puțin importantă munca unui specialist dintr-o primărie decât cea a unui specialist dintr-o instituție centrală?”, a întrebat Elena Grițco.
La rândul său, liderul formațiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că se va abține de la vot, întrucât este împotriva majorării salariilor pentru deputați.
În replică, deputata PAS Doina Gherman a subliniat necesitatea stringentă a reformării sistemului de salarizare, recunoscând însă că nu se va reuși „o ditamai minune” și că nu vor fi rezolvate dintr-o dată „toate problemele salariale din Moldova”.
„Noi nu pretindem că prin această lege vrem să realizăm o ditamai minune. Ce am pus pe masă este un proiect elaborat tehnic, nu politic, care pornește de la constrângerile puternice ale contextului bugetar și de la angajamentul Guvernului de a reveni la un minimum de disciplină a finanțelor publice după tot dezmățul populist (...) Nimeni nu spune că această lege va rezolva toate problemele salariale din Moldova, nici că fiecare angajat va fi mulțumit. Dar este un început și o bază solidă pentru creștere. Ne dorim salarii și condiții de muncă precum cele din UE, dar nimeni nu va veni să facă ordine în locul nostru. Uniunea Europeană îți dă, dar nu îți bagă în traistă”, a declarat vicepreședinta Parlamentului.
Proiectul a fost susținut cu voturile a 53 de deputați PAS, 13 legislatori au votat contra, iar 18 s-au abținut.
Proiectul de lege va fi examinat de Parlament în lectura a doua. După adoptare, legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar majorările salariale vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2027.





































