14 iunie 2023, ora 10:30

Fostul deputat Iurie Reniță consideră că lansarea centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei, denumit simbolic PATRIOT, este o chestiune necesară, însă după o altă formulă. Potrivit expertului în politică, crearea unei astfel de instituții în subordinea statului este o mare eroare. 

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Freedom”, de la TV8.

„Este o chestiune necesară, dar după altă formulă. În statele baltice și UE se luptă cu propaganda rusească, dar nu este o instituție a statului. Sunt experți și specialiști care omit subiectivismul și factorul personal când combat. Aici se dorește o instituție a statului, după părerea mea - o mare eroare”, a declarat Reniță.

Un alt invitat al emisiunii, directorul companiei „Intellect Group”, Ian Lisnevschi, este de părerea că centrul PATRIOT nu va schimba situația cu propaganda rusă.

„Eu consider că nimic nu se va schimba până ce nu vom înțelege anume problema în sine. Ai vorbim despre o metodă de luptă non tactilă, în contextul războiului hibrid. Acesta nu e doar un război informațional, este și un război prin toate metodele care permit influența unui alt stat. Metode sunt foarte multe: începând de la folosirea mijloacelor energetice, folosirea spectrului politic, până la cel financiar.

Războiul hibrid lovește în partea slabă. Dacă guvernarea are o încredere mică din partea cetățenilor, războiul va lovi anume în conducere”, a subliniat Lisnevschi.

TV8.md amintește că, în contextul amplificării fenomenelor de manipulare și dezinformare în Republica Moldova, președinta Maia Sandu a propus crearea centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei, denumit simbolic PATRIOT.

„Rusia nu poate ajunge la noi cu tancuri, dar finanțează cu bani murdari grupări criminale. (...) Astfel, centrul va avea scopul de a coordona și implementa politica statului în domeniul securității informaționale și de a asigura comunicarea strategică în vederea prevenirii și combaterii dezinformării la nivel național”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, instituția va avea două responsabilități de bază: 

- să transmită informații veridice către publicul larg și să asigure un dialog constant cu cetățenii, precum și să colaboreze cu instituțiile statului în vederea promovării intereselor naționale și creșterii rezistenței societății noastre în fața dezinformării;

- să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea, pentru eliminarea riscurilor generate de amenințările hibride. 

11 decembrie 2025, ora 16:40

Primarul Ion Ceban a cheltuit de la începutul anului circa 730.000 de lei pentru serviciile unui cabinet de avocatură din București. Contractul a fost încheiat pe 22 iulie, la o zi după ce edilul a anunțat că o dă în judecată pe ministra de Externe, Oana Țoiu, în contextul interdicției de intrare în spațiul Schengen.

Potrivit declarației de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), după plecarea din funcția de deputat, Ion Ceban indică că a plătit 155.225 de roni pentru serviciul juridic.

Întrebată de TV8 dacă cheltuielile au fost destinate procesului din România, consiliera în planificare strategică și comunicare a primarului, Natalia Ixari, nu a confirmat, nici infirmat informația. Aceasta a afirmat că „despre acest lucru a anunțat domnul primar atunci când a fost discuția pe caz”.

În declarația de avere, edilul Capitalei declară și un împrumut de 31.000 de euro de la sora sa, Ana Chirița. Acesta trebuie să-i întoarcă datoria până în 2030.

TV8 l-a contactat telefonic pe primar pentru a-l întreba dacă suma plătită cabinetului de avocatură este destinată procesului de judecată din România și dacă banii provin, inclusiv, din împrumutul de la sora sa. Edilul nu ne-a răspuns însă la apeluri.

De la începutul anului și până la 10 decembrie, data completării documentului, Ion Ceban a ridicat un salariu de circa 285.000 de lei de la Primăria Chișinău, precum și diurne în valoare de aproximativ 57.000 de lei.

TV8.md amintește că Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani. Anunțul a fost făcut pe 9 iulie, de Ministerul de Externe de la București, care menționa că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”.

Ulterior, ministra de Externe, Oana Țoiu, a explicat că interdicția lui Ion Ceban i-a fost aplicată din cauza legăturilor cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă:

„Există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mare de cetățeni, care sunt și cetățeni români, și cetățeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din rațiuni care țin de siguranța națională”.

Ceban a reacționat imediat, negând orice legătură cu Moscova:

„Acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru. Ca dovadă a faptului există oameni politicieni atât în România, cât și în Republica Moldova ori în statele UE care nu neapărat au legături complicate, dacă să vorbim în terminologia dumneaei, dar au chiar aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic. Asta este prima teză în baza căreia afirm că este o comandă politică”.

În luna iulie 2025, Ion Ceban anunțat că o va da în judecată pe ministra de Externe a României. Iar la începutul lunii septembrie, judecătorii de la București i-au respins cererea lui Ceban, privind ridicarea restricției de călătorie. Atunci, avocații primarului au menționat că vor ataca decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție.