Cu durerea și răbdarea puse-n cui, mii de bolnavi se înghesuie pe listele de așteptare pentru operații de endoprotezare și de cataractă, din contul poliței de asigurare medicală. Atunci când Compania Națională de Asigurări în Medicină a preluat gestionarea listelor, s-a descoperit că unii pacienți stăteau în rând de ani buni și păreau că erau uitați acolo. Ultimele actualizări arată că sunt 14 mii de pacienți care așteaptă pentru a fi operați la genunchi ori la șold, pe când anual se fac circa 4 mii de operații. La fel de mulți așteaptă și pentru a scăpa de cataractă.
Rândurile s-au lungit mai ales în perioada pandemiei de Covid, atunci când astfel de intervenții au fost puse pe pauză. Cei care dispun de bani renunță la listă și achită din cont propriu uneori chiar și 70 de mii de lei. În prezent, pentru endoprotezare, timpul de așteptare este de circa un an și jumătate, iar pentru cataractă, care este o intervenție mai simplă și mai ieftină, se așteaptă mai puțin. Pot fi fraudate aceste liste și cum? Am adresat această întrebare mai multor factori de decizie. Ce-am aflat, vedeți în cele ce urmează.
Stăm la rând pentru cumpărături ori pentru perfectarea documentelor. Tot la rând stăm și atunci când vrem să achităm anumite servicii. Uneori, ne indignăm că pierdem timp, alteori ne resemnăm. La fel sunt și rândurile pentru intervenții chirurgicale efectuate din fonduri publice. Vom vorbi despre două tipuri de intervenții, printre cele mai solicitate: endoprotezările - adică operațiile la genunchi și șold - și de cataractă. Începând cu anul 2019, listele de așteptare sunt gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină, care le-a preluat de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
„Acest transfer, probabil, s-a ținut cont de specificul companiei care are mai multe baze de date și se poate vedea dacă persoana a fost operată sau nu, dacă este asigurată sau nu. Și plus că este mai aproape de specificul activității companiei, decât de al agenției”, a spus directorul CNAM, Ion Dodon.
În procesul de studiere a acestor liste, au fost descoperite persoane care stăteau de ani buni în rând pentru operații. Acum, s-a ajuns la circa 14 mii de pacienți pentru endoprotezări și tot atâția pentru cataractă. Pe de altă parte, anul trecut, au fost efectuate circa 3.800 de endoprotezări și aproape 7 mii de tratare a cataractei.
„Nu trebuie să ne sperie foarte mult acest lucru. Este îngrijorător. Dar sunt și motive obiective și poate chiar și subiective care au dus la aceea că listele de așteptare și numărul de persoane este foarte mare. În primul rând, a fost pandemie. Apoi, nu s-a dus un control foarte strict asupra persoanelor care sunt în listă și ce urmează după aceasta. Acest lucru l-am rezolvat deja”, a menționat Ion Dodon.
Acum, perioada de așteptare pentru endoprotezare e de circa 1,5 ani, iar de tratare a cataractei e mai redusă, datorită faptului că este o intervenție mai puțin complicată și mai ieftină - sub 12 mii de lei, de circa 6 ori mai puțin decât în cazul intervenției la genunchi.
Acuș se face un an și jumătate de când Valentina Filimon s-a pus în lista de așteptare pentru intervenția salvatoare la genunchi. Istoria ei am mai spus-o la TV8. Este una dintre supraviețuitoarele tragicului accident, ce s-a soldat cu 13 morți și 37 de răniți în satul Morenii Noi.
„Un an am de când stau în rând. Mai de mult s-a început a roade, iar eu mă gândeam mâine-poimâine m-oi duce. Dar al meu (soțul) spune: „Du-te, fa, că o să stai în rând ca să-ți faci operație. Mă uit că alții zic că patru ani stau în rând și așteaptă rândul cela. Nu numai noi suntem... Dar ce durere am eu cu picioarele astea! Numai eu și Dumnezeu știm. Așa „calică” umblu în cârje. Sunt tânără. Cât am? 55 de ani. Spuneți și dumneavoastră. Am avut 120 de kile, dar am ieșit cu 40 de kile. Soțul e de față când m-a dus omul acela în brațe. Ca pe un copil m-a dus, ca pe un copil. El, când m-a văzut pe mine acasă, zice: „Eu sunt bolnav și tu ești bolnav. Ce să facem noi acum?” Avem noroc de vecin, dacă nu era el, era să fie gata cu noi”, ne-a povestit Valentina Filimon.
Femeia ne-a dat acest interviu în luna februarie. Am telefonat-o zilele trecute ca să vedem dacă a primit vreo veste, între timp.
„- V-a venit rândul, nu știți? - Nu a venit rândul încă. - Dumneavoastră încă așteptați să fiți invitată la operație? - Desigur, desigur. Din februarie, e mai rău și mai rău cu picioarele”.
Pe Olga Ghicavîi am întâlnit-o în curtea spitalului raional Nisporeni. E și ea în lista celor care așteaptă pentru a fi operați la genunchi. De trei ani. Dar de atunci nimeni nu a contactat-o să-i spună când o ajunge rândul.
„- Cine v-a înscris pe lista de la operație? - Medicul care se ocupă de oase. - Nu v-a zis de ce durează atât de mult? Tocmai trei ani de zile? - Nu știu. Nu pot umbla că mă dor picioarele. - Și dacă dvs nu-i căutați, nici ei nu vă caută... - Ei mi-au spus că o să mă sune. Când? Nu mi-o spus. Vreo trei ani, era iarnă... M-o scris la rând. Nimeni nu m-a sunat. Îmi dau pastile, mai amurțește durerea. Altfel nici nu pot merge”.
Are peste 70 de ani și, cu timpul, a început să-i fie tot mai mult frică de operație. Așa că, cel mai probabil, se va răzgândi.
„- Nu știu ce să fac, o să vin acasă de la operație și o să caut o femeie să mă ajute. Va trebui să o plătesc. Dar eu am 2000 pensia. Cât o să pot să plătesc din ea? 40 de ani am lucrat contabilă. Cu pastilele îmi mai potolesc durerea, uneori strig la cer de durere. E foarte greu. - Nici nu mai sperați la operație? - Nu, ascultă. Nu mai sper. Dacă a mai fi vorba de bani, apoi nici nu mai lungesc tema. Pun mâinile pe piept și gata”.
Și femeia din imagini a stat vreo trei ani pe lista de așteptare, dar s-a răzgândit, pentru că îi este frică să nu moară cumva pe masa de operație.
„- Trei ani am stat în rând, dar eu am și probleme cu inima. Au zis că nu pot să-mi dea narcoz. Copiii mi-au spus: Mamă, decât îi muri pe masa de operație, mai bine mai trăiește câteva zile așa. Sunt mai mult de trei ani în rând. - De ce durează rândurile acestea? - Noi suntem de la țară. Și noi știm ceva?”.
„Fiecare operație are riscurile sale, atât riscul intra-operatorii, cât si postoperatorii. Nu este doctorul un Dumnezeu, suntem oameni, dar pentru a ajunge pe masa de operații, el trece printr-un șir de analize”, a spus medicul ortoped-traumatolog, Sergiu Ciobanu.
De 10 ani, doctorul Sergiu Ciobanu efectuează endoprotezări în cadrul Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie. Până să discutăm cu el, l-am surprins în timp ce participa la cea de-a treia operație de acest fel din ziua respectivă. De-a lungul anilor, a făcut mii de endoprotezări. Anul trecut, a stabilit un record personal: a realizat circa 270 de intervenții de acest fel.
„Se intervine chirurgical pentru că artroza nu se mai tratează. Foarte mult contează greutatea pacientului. Mai simplu spus, în timpul intervenției se înlătură suprafețele deteriorate. Și se inlocuiesc cu endoproteze. Iată câteva exemple. Așa arată o endoproteză reală. Acest timp de intervenție se consideră unul radical, mai greu de efectuat, dar cu anii, cu experiența, toate aceste lucruri se cizelează. Avem și tineri care fac. Rândurile au scăzut”.
Într-un salon alăturat, se recupera după o intervenție la genunchi Maria Caras, o fostă infirmieră din raionul Fălești. Marți a fost operată la al doilea picior. A așteptat acest moment doi ani.
„- Vă amintiți durerile de genunchi? -Desigur, cum se uită acestea. Orice făceam era oricum dureros”.
„Foarte clar se vede cât de afectate sunt articulațiile. Și iată cum arată după intervenție. Tot ce este cu alb este endoproteză”, a explicat medicul.
„- Cum să încurajăm persoanele, indiferent că sunt bărbați ori femei, să se prezinte și să nu se teamă de operație? -Trebuie să se prezinte, numaidecât. Eu cu piciorul acesta sunt bine și sunt tare mulțumită. - Cum a fost perioada de recuperare prima dată? Cam cât v-a luat ca să vă puneți din nou pe picioare și să puteți să le folosiți cât mai aproape de ceea ce era până a vă durea piciorul? - După două luni am lăsat cârjele”.
Perioada de recuperare e de circa două luni, dar după intervenție, pacienții sunt obligați să respecte cu strictețe indicațiile medicului. În caz contrar, există riscul ca proteza să se desprindă.
„- Exerciții. Îndrept piciorul. - Vă doare în acest moment? - Hmm. - A câta zi de la operație e? - A doua zi. Ieri mi-au făcut operația. - Cum vă este starea generală? - Slavă Domnului, totul e bine”.
Cele mai multe operații de endoprotezare sunt realizate de specialiștii de la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie (SCTO). Anul trecut, a fost atins un vârf, fiind efectuate aproape 1400 de operații. Pentru acest an, instituția își propune să extindă numărul până la 2000.
„Atât am cerut, atât am contractat cu Compania de Asigurări. Noi am solicitat, compania ne evaluează, nu avem datorii. Mai greu, în tot acest procesul, e legat de legislație. Nu a fost an în care noi să nu avem probleme în primele luni cu licitațiile. Dacă mai făceam rezerve, mai reușeam să lucrăm”, a declarat directorul SCTO, Serghei Ștepa.
În pofida numărului tot mai mare de operații, listele oricum se lungesc din cauză că lunar, alte câteva sute de persoane sunt introduse în registru.
„Până ce, rândurile, după regulamentul vechi, sunt administrate de spitalul nostru. Noi lunar trimitem câte 500-600 care sunt noi. Dar asta nu e tot. Uitați-vă în satele noastre, sunt băbuțe care abia de se mișcă, dar nu se pun în rând”, a spus Ștepa.
„Persoana ajunge în lista de așteptare în baza unei decizii medicale. Pacientul merge la medicul specialist care stabilește că este nevoie de operație de cataractă. Această informație este transmisă CNAM-ului. CNAM înregistrează persoana respectivă în lista de așteptare în dependență de data când a parvenit informația. Deci este un rând. Apoi, din listă, prestatorii care fac așa operații solicită o listă cu pacienți. Respectiv, noi oferim lista cu un număr de pacienți către prestator. Cei mai mulți sunt prestatori din domeniul public”, a explicat Ion Dodon.
În procesul de gestionare a acestor liste, a fost identificat un aspect destul de curios. Practic jumătate din pacienții luați din listă și repartizați la spitale refuză operațiile.
„La moment, noi, când remitem o listă de 100 de persoane, primim raport că au fost operate doar 40-50. Acest lucru înseamnă că multe persoane incluse în listă sunt acolo neargumentat. Posibil, este o presupunere, dar deja avem date care nu se schimbă, ceea ce ne dă mult de bănuit că mute persoane au fost incluse anticipat, cu gândul dacă se va înrăutăți starea sănătății. Dar asta înseamnă că persoana ceea se află acolo și ocupă locul unei persoane care chiar are nevoie urgent de operație”, a precizat Ion Dodon.
Sunt cazuri, spune directorul Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie, când pacientul nu poate fi operat atunci când îl ajunge rândul.
„Pacientul vine, el vrea moral. Dar are o patologie care a fost descoperită pe parcurs. Colegii noștri au primit chiar ieri lista de la Compania de Asigurări. Sunt peste 300 de persoane, din nou. Toate au fost repartizate pentru o lună. E destul să nu vină unul, doi și deja decade lista”, a afirmat Serghei Ștepa.
Și, în timp ce unii bolnavi stau cu anii în liste, alții reușesc să se opereze în câteva luni. O explicație este că ajung într-o listă de urgentare, ce se întocmește pentru bolnavii critici.
„- Cum se manipulează rândurile? - Acuma de manipulat e foarte greu. - Lista de urgentare este ori ar putea să fie, că asta vorbim acum. Ar putea ca pacientul, ca să treacă din lista generală, cu un ban cui trebuie și... - Nu cred cu banul. Dar totul depinde de mai mulți factori. Nimeni nu va da îndreptare la urgentare dacă omul nu are nevoie urgentă. E legat de moralitatea doctorului. Trebuie puși în listă acei oameni care chiar nu pot dormi nopțile de durere. - În cazurile acestea, e șmecherie oare că el trece fără rând? - Nu-i șmecherie. Plus că mai suntem monitorizați de organe. La Urgență când eram, săptămânal erau intrebări de la CNA”.
„- Când ziceți că ați mai auzit de fraude. Care ar fi cele mai populare sau mai comode pentru sistemul medical? - Fraude populare... M-ați prins. probabil că cineva nu așteaptă în rând ca toată lumea. Da, înțeleg că din diferite motive, dar consider că odată ce ești pus în rând trebuie să aștepti în rând ca toată lumea. Noi avem acum posibilitatea de urgentare, când o comisie consideră că trebuie să operat mai repede. - Voiați să renunțați la aceste liste de urgentare... - Probabil că da. Este o modalitate de a trece peste rând, de a frauda sistemul. Decizia va fi luată de Compania și Minister, însă doar după ce se vor expune toți specialiștii din domeniu”.
Acum două săptămâni, Curtea de Conturi a audiat un raport despre fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. În timpul discuțiilor a fost atins și subiectul legat de aceste liste de așteptare. La acea ședință, ministra Sănătății a declarat că își dorește să debirocratizeze întregul proces, dar și includerea mai multor prestatori de astfel de servicii în contractare și identificarea unor sume suplimentare.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
