Ministerul Justiției a venit cu o reacție, după ce ieri, 1 august, completul special al Curții Supreme de Justiție a anulat deciziile Comisiei pre-vetting. Totodată, Ministerul atrage atenția asupra mai multor „aspecte îngrijorătoare”.
Potrivit unui comunicat al instituției, au fost încălcați termenii legali (în cel mult 10 zile de la depunerea contestației), unele decizii fiind emise chiar și la distanță de câteva luni.
„ Întâmplător sau nu, deciziile au fost luate după ce Parlamentul a adoptat, în lectură finală, Legea cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, dar și înainte de Adunarea Generală a Procurorilor, planificată pentru data de 23 august 2023.
-Admitem ca, în cazurile în care se constată că Comisia pre-vetting a încălcat procedura de evaluare prevăzută de Legea cu privire la pre-vetting (nr.26/2022), contestațiile să fie admise și dispuse noi reevaluări în privința candidaților, pentru înlăturarea eventualelor carențe.
De asemenea, remarcăm cu îngrijorare că deciziile (cu mici excepții) conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri. Se denotă că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor Comisiei de pre-vetting, a dat aprecieri extinse și asupra oportunității procedurii de evaluare. În acest fel, fiind exprimat, de fapt, dezacordul cu mecanismul de pre-vetting pe care legiuitorul l-a instituit pentru verificarea integrității candidaților judecători și procurori la funcțiile de membri ai CSM și CSP”, se menționează în comunicat.
De asemenea, Ministerul a menționat următoarele aspecte îngrijorătoare:
„Evitarea aplicării mai multor prevederi ale Legii nr.26/2022, precum și ale Legii nr.180/2023 (pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr.26/2022), ceea ce ar însemna ignorarea puterii legislative și a misiunii mecanismului de verificare a integrității elaborat.
Aparent, ignorarea prevederilor legale speciale privind limitele controlului judiciar al CSJ față de deciziile Comisiei. Or, art. 14 alin. (8) din Legea cu privire la pre-vetting conține prevederi clare și precise ale motivelor de admitere a contestațiilor candidaților, care nu au promovat evaluarea, și anume prezența cumulativă a două circumstanțe. Este vorba despre admiterea unor erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. Deciziile CSJ, în marea lor parte, par să nu conțină argumente cu privire la aceste două cazuri, ci alte argumente fără circumstanțe concrete ce ar fi putut duce la promovarea evaluării, dispunînd anularea, deși împuternicirile legale ale completului de judecată special se referă doar la admiterea contestațiilor și dispunerea reevaluării. Aceste aspecte reprezintă un precedent periculos în lupta anticorupție și pune la îndoială orice intenție de verificare a integrității.
Ignorarea legii ce ține de statutul Comisiei și aplicarea legii speciale, în favoarea Codului administrativ. Se observă o re-interpretare a Legii nr.26/2022, invocându-se că această Comisie e o autoritate publică în sensul Codului administrativ, fără a ține cont și de modificările introduse de legiuitor prin Legea nr.180/2023.
Substituirea dreptului discreționar al Comisiei pre-vetting, a criteriilor și regulilor de evaluare stipulate în Legea cu privire la pre-vetting.
Interpretarea neuniformă a legii, ignorarea precedentului judiciar și a standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind jurisprudența unitară. Anterior, alt complet special de judecată similar, a emis două decizii cu referire la alți candidați, prin care au fost respinse contestațiile acestora, motivarea fiind complet diferită de deciziile luate la 1 august 2023”, se mai menționează în comunicat.
Totodată, președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități din Parlamentul Republicii Moldova, Olesea Stamate, a menționat că „grupările corupte din sistem încearcă din nou blocarea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor”.
Stamate susține că a examinat o parte din decizii și în multe dintre ele se vede clar că e vorba de abuz și încălcare a normelor legale. În opinia președintei Comisiei parlamentare, deciziile au fost emise în contextul votului din Parlament a legii vettingului și a vacanței deputaților.
O opinie a fost emisă și de Asociația Judecătorilor din Republica Moldova. „Deciziile recente ale Curții Supreme de Justiție trebuie să fie analizate în cadrul legii și al procedurilor legale, fără a trage concluzii pripite sau a genera suspiciuni nejustificate. Suntem ferm convinși că fiecare caz trebuie tratat individual și că principiul prezumției de nevinovăție trebuie să fie respectat în întregime.
În ceea ce privește procesul de „pre-vetting”/„vetting”, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova subliniază că acesta trebuie să fie realizat într-un mod transparent, echitabil și respectuos față de drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate. O reformă judiciară autentică trebuie să se axeze pe asigurarea integrității și profesionalismului, în timp ce menține independența puterii judecătorești”, se arată în reacție.
Totodată, au fost comentate și recentele afirmații exprimate de mai mulți actori ai puterii legislative și executive.
