14 august 2023, ora 13:35

Deși controversatul oligarh, fugarul Vladimir Plahotniuc se află pe lista de sancțiuni a Elveției, soția lui, Oxana Childescu, cu care s-a căsătorit de trei ori, continuă să locuiască în vila de pe malul lacului Geneva. Presa elvețiană scrie că proprietatea, care ar valora 31 de milioane de franci, echivalentul a circa 32 de milioane de euro, nu s-ar afla sub sancțiuni. 

Vladimir Plahotniuc a ajuns pe lista sancțiunilor impuse de Elveția la sfârșitul lunii august, pentru implicarea în acțiunile de destabilizare a situației în Republica Moldova. Autoritățile elvețiene au anunțat că activele deținute de oligarh au fost înghețate. Vila de pe malul lacului Geneva îi aparține Oxanei Childescu, cu care Vladimir Plahotniuc s-a căsătorit de trei ori. Presa din Elveția scrie că proprietatea de lux, unde locuiește în prezent familia lui Plahotniuc, nu a fost raportată la Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice. Autoritățile elvețiene verifică motivele pentru care vila nu a fost raportată. 

Vila luxoasă a fost cumpărată în anul 2012, la trei ani distanță de al doilea divorț, din anul 2009. Plahotniuc i-ar fi transferat atunci lui Childescu 35 de milioane de dolari americani, într-un cont bancar din Geneva. Deși Vladimir Plahotniuc și Oxana Childescu sunt acum din nouă căsătoriți, primul spune că vila cu pricina nu îi aparține. Soția lui Plahotniuc nu figurează pe lista sancțiunilor. 

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019. Acesta este învinuit pe trei capete de acuzare în dosarul penal „Metalferos”: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari, spălare de bani în dosarul „Frauda Bancară” și dosarul „Kuliok”. În luna iulie 2023, cauza penală de învinuire a oligarhului și fostului lider PD, Vladimir Plahotniuc, în dosarul ,,Frauda bancară” a ajuns pe masa magistraților. Conform probatoriului administrat, în perioada anilor 2013-2014, Plahotniuc ar fi primit și beneficiat de aproximativ 18.282.000 de dolari americani și 3.518.705 de euro, bani proveniți din surse ilicite, prin intermediul unor credite bancare frauduloase acordate de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, toate societăți din grupul „Șor”.

Proprietățile din Elveția, România și Franța ale lui Vladimir Plahotniuc au fost sub sechestru în anul 2020. Cutia Neagră a aflat care sunt proprietățile din Moldova și din afara țării ale lui Plahotniuc, în privința cărora procurorii au aplicat sau intenționează să aplice sechestru. Jurnaliștii de investigație au constatat că valoarea lor însă depășește de câteva ori suma de 160 de milioane de lei, anunțată de Procuratură. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?