Ziua 1433 a războiului din țara vecină a început cu atacuri reciproce între Ucraina și Rusia. Părțile anunță că au doborât majoritatea dronelor inamice, dar au fost înregistrat victime. Fragmentele unei drone au provocat incendii la două întreprinderi din regiunea Krasnodar din Rusia. O persoană a fost rănită, au raportat, luni, autoritățile locale. Situația rămâne gravă la Kiev, unde mii de oameni au rămas în frig și beznă după atacurile Rusiei în plină iarnă, iar Moscova se plânge de presiunea exercitată de SUA în cadrul negocierilor din Abu Dhabi.

Un general polonez care a luptat în Irak îl critică pe „lașul” Trump pentru criticile aduse aliaților NATO și menționează că „în acest sens, seamănă cu Putin”. Între timp, liderii europeni se reunesc la Hamburg pentru a securiza Marea Nordului în fața spionajului rus și a presiunilor SUA. Liderii europeni învață să-i spună ”NU” lui ”Daddy” Donald Trump. Liniile roșii au fost depășite, notează The Associated Press. Totodată, președintele Poloniei avertizează că Rusia rămâne o amenințare constantă pentru Europa.

UPDATE Clădirea Observatorului Astronomic din Parcul Șevcenko al oraşului Odesa a fost avariată în timpul unui atac lansat de ruşi în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Multe daune, multe ferestre și uși au fost deteriorate, există și alte distrugeri”, a transmis planetariul din Odesa. Instituția a adăugat că, în pofida distrugerilor, planetariul își continuă activitatea. „Planetariul și telescopul funcționează. Avem adăpost și generator, rezervă de apă. Așadar, vom continua să lucrăm” – au mai precizat reprezentanții instituţiei. Observatorul din Odesa, situat în Parcul Șevcenko, este unul dintre cele mai vechi din Ucraina și și-a început activitatea în 1871. A fost construit după proiectul renumitului arhitect Aleksandr Bernardazzi, care a proiectat și clădirea Filarmonicii din Odesa. Atracţia principală a observatorului este telescopul vechi, instalat în 1886, fabricat de firma engleză Cook&Sons, scrie Rador.

UPDATE SUA, care acționează drept mediator în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, „fac presiuni pentru accelerarea procesului”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat presei rusești, citată de The New Voice of Ukraine. Următoarea rundă de negocieri trilaterale privind Ucraina este programată pentru săptămâna viitoare, scrie Digi24.

UPDATE Obiective ale Rezervației Naționale „Lavra Pecerska din Kiev”, cel mai important centru spiritual al Ucrainei și una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din lume, fondată în anul 1051, au fost avariate în urma unui atac rusesc, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie – potrivit unor date dezvăluite, luni, de directorul general al rezervației, Maksim Ostapenko, scrie Rador.

UPDATE Ministrul Tineretului și Sportului din Ucraina, Matvii Bidnîi, consideră că interesul întregii lumi față de Ucraina este la un nivel fără precedent, iar acest lucru ar trebui valorificat inclusiv prin sport. „Totul depinde de noi, dar sunt convins că Ucraina este interesantă pentru întreaga lume astăzi. De îndată ce vor fi create condițiile și vom putea asigura baze sportive și logistică, acest loc va deveni unul în care toată lumea va dori să vină”, a declarat Bidnîi luni, într-un interviu pentru Interfax-Ukraine. „Dacă nu profităm de acest moment și nu devenim, după război, un centru al atenției mondiale, inclusiv în sport, va fi o foarte mare greșeală”, a spus oficialul ucrainean.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la Vilnius că documentul privind garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina este complet finalizat și gata de semnare. Liderul ucrainean cere o „dată exactă” pentru aderarea la UE, notează NewsWeek.

UPDATE Serghei Karaganov, un consilier de lungă durată al președintelui rus Vladimir Putin și președinte onorific al Consiliului Rus pentru Politică Externă și de Apărare, a menționat trei posibile ținte pentru armele nucleare rusești într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson. Acesta a declarat că Rusia ar putea escalada conflictul din Ucraina și ar putea folosi arme nucleare „pentru a aduce elitele europene la rațiune” în cazul unei înfrângeri iminente în război. În interviul difuzat în cadrul podcastului fostului prezentator Fox News, Tucker Carlson, Karaganov a precizat că utilizarea armelor nucleare ar putea avea loc „în unu sau doi ani”. El a identificat Germania, Regatul Unit și Polonia drept posibile ținte, dar a subliniat că Germania ar fi prioritară. Totuși, a spus că Polonia joacă un rol aparte, invocând poziția sa strategică. Generalul-maior Jarosław Gromadziński a calificat aceste afirmații drept „propagandă și intimidare” într-o declarație pentru Euronews.

UPDATE Statele membre UE au aprobat luni interzicerea completă a importurilor de gaze naturale ruseşti până cel târciu la sfârşitul anului 2027, ca parte a eforturilor blocului comunitar de a depăşi dependenţa de energia rusească şi de a refuza Rusiei fondurile care ar putea fi utilizate pentru campania sa militară din Ucraina, transmit DPA şi Reuters, preluate de Agerpres.

UPDATE O dronă a fost semnalată pe Marea Neagră, la intrarea în portul Midia. Specialiștii în explozibili evaluează situația, urmând să stabilească dacă dispozitivul reprezintă un pericol pentru siguranța navigației. Ministerul Apărării din România a transmis că urmează a fi stabilită natura dispozitivului descoperit pentru a vedea dacă reprezintă un pericol pentru siguranţa navigaţiei în zonă. Mai multe echipaje de scafandri specializați în explozibili s-au deplasat în zonă pentru observații și pentru a evalua situația. Autoritățile vor vedea ce fel de dronă este urmând să ia măsurile ce se impun, scrie B1.

UPDATE Ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a acuzat, luni, Ucraina că a început să se amestece „direct şi cu neruşinare” în alegerile din Ungaria, „cruciale pentru maghiari”, transmite Reuters. Șeful diplomației de la Budapesta făcuse afirmaţii similare şi vineri.

UPDATE Kremlinul a început pregătirile și „lucrează” pentru a nu permite apariția unui vid de putere în Cecenia după posibila moarte a actualului lider, Ramzan Kadîrov, potrivit publicației ruse Vajnie Istorîi, citată de The Moscow Times. Sursele sunt apropiate de regimul de la Kremlin și de partidul lui Putin, Rusia Unită. Această sursă descrie situația din regiune ca fiind extrem de gravă, pe fondul noilor informații despre boala fatală a lui Kadîrov și al recentului accident în care a fost rănit fiul său, Adam Kadîrov, în vârstă de 18 ani, despre care se presupune că va fi succesorul său, scrie Antena3.

UPDATE Moscova își menține poziția conform căreia controlul asupra regiunii Donbas este fundamental pentru orice înțelegere de pace, relatează agențiile internaționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că problema teritorială este de „o importanță fundamentală” pentru partea rusă. „Nu este un secret că aceasta este poziția noastră consecventă, poziția președintelui nostru”, a afirmat Peskov, citat de agenția TASS. Oficialul rus a subliniat că această abordare face parte din așa-numita „formulă Anchorage”, un cadru de negociere invocat de Moscova.

UPDATE Moldova și Polonia împărtășesc convingerea că extinderea Uniunii Europene nu reprezintă un act de generozitate, ci o investiție în securitatea continentului și în extinderea unui spațiu de pace, stabilitate și valori comune. Declarația a fost făcută de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său polonez, Karol Nawrocki.  Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că Moldova constituie un exemplu despre modul în care o țară poate ieși din sfera de influență a Rusiei și că Moldova poate conta pe sprijinul Poloniei în proces. El a precizat că, în pofida previziunilor pesimiste, Moldova a reușit să-și apere democrația și să câștige alegerile. Nawrocki a adăugat că Polonia sprijină constant Moldova în multiple domenii, inclusiv educație, memorie istorică, securitate și apărare, și că va continua cooperarea, inclusiv în domeniul militar și al securității, scrie Gândul.

UPDATE Armata rusă continuă presiunea militară în apropiere de orașul Pokrovsk, din regiunea Donețk. Aceasta încearcă să extindă ofensiva prin trimiterea de rezerve și folosirea tacticilor de infiltrare. Informația a fost transmisă luni de comandantul suprem al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Syrskyi, scrie Kyiv Independent. Declarația a fost făcută după o deplasare în zonă, unde oficialul ucrainean a avut discuții cu comandanții unităților aflate pe linia frontului.

UPDATE Rusia va continua să fie un pericol pentru Europa Centrală și de Est, indiferent de forma sa de guvernare, a declarat președintele Poloniei, Karol Nawrocki, duminică seara. Declarațiile președintelui au venit în urma unei întâlniri cu liderii din Lituania și Ucraina. Întâlnirea a avut loc la Vilnius, capitala Lituaniei, cu ocazia comemorării Revoluției din ianuarie 1863, îndreptată împotriva dominației rusești, scrie Kyiv Post. Mișcarea urmărea refacerea Uniunii Polono-Lituaniene independente, care includea teritorii din Polonia, Lituania, Ucraina și Belarus. Revolta a fost înăbușită de Imperiul Rus în anul următor, scrie Mediafax.

UPDATE Kremlinul folosește ambiguitatea informațiilor de la summitului SUA-Rusia din Alaska (august 2025) pentru a sugera o „înțelegere comună” în privința încheierii războiului din Ucraina, deși nu există niciun acord clar, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

UPDATE Noul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a anunțat că unul dintre principalele obiective strategice ale Kievului este să provoace forțelor ruse pierderi de până la 50.000 de soldați eliminați pe lună, în cadrul unei strategii bazate pe drone, inteligență artificială și război asimetric, scrie Adevărul.

UPDATE Un sergent rus de 46 de ani, Roman Bairamov, rănit grav la bazin și picioare în noiembrie 2025, a fost trimis înapoi pe front în Ucraina în decembrie, deși era imobilizat într-un scaun cu rotile. Familia sa a relatat că nu se putea deplasa singur și a fost trimis în linia I direct din spital, scrie portalul Realitatea Siberiei.

UPDATE Ministrul ucrainean de Externe îl acuză pe Viktor Orbán că, blocând aderarea Ucrainei la UE, folosește etnicii maghiari din Transcarpatia ca instrument politic. Andrii Sybiha, a lansat un atac dur la adresa premierului ungar Viktor Orbán, acuzându-l că acționează în interesul Rusiei blocând aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. „Când Viktor Orbán spune că nu va permite Ucrainei să adere la UE în următorii 100 de ani, el nu vorbește, de fapt, cu statul ucrainean. În primul rând, se adresează etnicilor maghiari din Transcarpatia”, a scris Sybiha pe rețeaua X, citat de Ukranews. Potrivit acestuia, afirmația face trimitere la tratatul de pace semnat acum mai bine de 100 de ani, considerat tragic pentru unguri.

UPDATE Armata Kievului anunță că 110 din 138 de drone rusești au fost doborâte sau neutralizate deasupra Ucrainei. Totodată, au fost înregistrate 21 de lovituri ale dronelor de atac în 11 locații, precum și căderea resturilor într-o locație. Autoritățile ucrainene anunță că loviturile Rusiei s-au soldat cu un mort și 8 răniți.

UPDATE Fragmentele unei drone au provocat incendii la două întreprinderi din regiunea Krasnodar din Rusia. O persoană a fost rănită, au raportat, luni, autoritățile locale, scrie Mediafax. Ministerul rus al Apărării a transmis că sistemele de apărare aeriană au interceptat și distrus, peste noapte, 40 de drone ucrainene, dintre care 34 deasupra regiunii Krasnodar. Incidentul se înscrie în seria atacurilor cu drone care vizează infrastructura din sudul Rusiei.

UPDATE După luni de tatonări, formule diplomatice prudente și eforturi vizibile de a nu-l antagoniza pe Donald Trump, liderii europeni par să fi ajuns la o concluzie comună: există un moment în care „nu” devine inevitabil. Aflați în fața revendicărilor teritoriale ale președintelui american și a disprețului său explicit față de regulile dreptului internațional, europenii au început să răspundă mai coordonat și mai ferm, renunțând la reflexul de a-l flata sau de a-i căuta permanent o cale de compromis. O analiză publicată de The Associated Press arată cum amenințările legate de Groenlanda au funcționat ca un catalizator pentru această schimbare de atitudine. Gata cu laudele servile. Gata cu soluţiile politicoase şi diplomaţia de modă veche. Şi nimeni nu-l mai numeşte pe Donald Trump „tati” acum, scrie AP.

UPDATE Efortul Europei de a-și reconstrui industria militară va costa cel puțin un trilion de dolari, potrivit The Wall Street Journal. De asemenea, statele UE nu vor putea deveni independente de armamentul american mai devreme de zece ani, informează Mediafax.

UPDATE Liderii europeni se reunesc luni în Germania pentru a discuta securitatea strategică și viitorul energetic al Mării Nordului. Summitul de la Hamburg stă sub semnul amenințărilor hibride rusești și al interesului manifestat de Donald Trump pentru Groenlanda. Participanții caută soluții pentru a accelera independența energetică a continentului într-un context geopolitic tot mai tensionat. Viitorul teritoriului autonom danez, râvnit de Washington, nu figurează oficial pe ordinea de zi a summitului internaţional al Mării Nordului. Evenimentul este organizat la Hamburg. Este a treia ediţie a unui forum creat în urma războiului din Ucraina. Scopul este limitarea dependenţei energetice a Europei, în special faţă de Rusia, scrie News.ro. Dar subiectul, precum şi problema Arcticii, ar trebui să fie abordate. Acest lucru se va întâmpla având în vedere prezenţa reprezentanţilor Danemarcei şi Norvegiei.

UPDATE Ministrul de externe german Johann Wadephul efectuează luni vizite în Letonia şi Suedia pentru a discuta despre securitatea în regiunea baltică, a anunţat, la Berlin, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei germane, relatează DPA. Germania, Letonia şi Suedia se confruntă cu atacuri hibride dinspre Rusia. Un motiv special de îngrijorare este reprezentat de flota fantomă a Moscovei, alcătuită din petroliere ce navighează sub diverse pavilioane şi pe care ruşii le utilizează pentru a ocoli sancţiunile internaţionale impuse Rusiei ca urmare a agresiunii neprovocate şi nejustificate împotriva Ucrainei, scrie Agerpres

UPDATE Cum poţi să ţii evidenţa şi apoi să înţelegi un preşedinte care, într-un singur an, a postat peste 6.000 de mesaje pe reţelele sociale, a organizat peste 433 de evenimente publice şi a ţinut conferinţe de presă libere, care au durat în medie aproape două ore, se întreabă, într-o analiză, Patrick Wintour, editor diplomatic al ziarului The Guardian. Biroul stenografilor de la Casa Albă calculează că a transcris 2,4 milioane de cuvinte ale lui Trump, de patru ori mai mult decât lungimea epopeii „Război şi pace” a lui Tolstoi, potrivit News.ro.

UPDATE Un Antonov An-124, avion de transport rusesc, a rămas blocat pe pista Aeroportului Pearson din Toronto de aproape patru ani, acumulând taxe de parcare de peste 1,5 milioane de dolari canadieni (aproximativ un milion de euro). Situația, care pare desprinsă dintr-un caz fără precedent, a ajuns să fie vizibilă chiar și pe imaginile satelitare ale aeroportului din Apple Maps și Google Maps. Avionul, construit la Kiev și operat de Grupul Volga-Dnepr din Rusia, a aterizat în Canada acum mai bine de patru ani și nu a mai primit permisiunea de a pleca. În iunie 2023, autoritățile canadiene au preluat oficial controlul aeronavei, dar demersul pentru confiscarea definitivă a acesteia a fost complicat de un labirint de companii și proprietăți offshore care dețin drepturi asupra avionului, potrvit informează Kyiv Independent. Profesorul Robert Currie, specialist în drept penal transnațional la Universitatea Dalhousie, afirmă că „scopul guvernului Canadei este să confiște și să redirecționeze activele pentru a sprijini Ucraina împotriva agresiunii ruse. Aceasta este o măsură fără precedent în cadrul G7, prin care activele sancționate pot fi transformate în ajutor concret pentru o țară aflată în război”, scrie Adevărul.

UPDATE Generalul polonez Roman Polko, care a comandat unitatea forțelor speciale GROM din Polonia în Irak și Afganistan, a condamnat recentele comentarii ale lui Donald Trump, care sugerează că aliații Americii nu au oferit sprijin militar de primă linie Statelor Unite, scrie Notes from Poland. Polko, care este acum pensionat, l-a numit pe președintele SUA „un laș care nu a fost niciodată pe front”. Între timp, ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a declarat că „nimeni nu are dreptul să batjocorească serviciul soldaților noștri”, scrie G4media. Polka a declarat că ultimele remarci ale lui Trump au „depășit limita”, mai ales venind din partea cuiva care nu a făcut armata. „Este cinismul unui laș care nu a fost niciodată pe front”, a declarat generalul. „În acest sens, seamănă cu Putin, care, de asemenea, poartă războaie, dar nu s-a apropiat niciodată de front.” Soldații polonezi au fost „pe front, sprijinind eforturile de menținere a păcii și riscându-și propriile vieți pentru a se asigura că oamenii nu erau terorizați de Al-Qaeda”

UPDATE O așa-zisă specialistă în relații publice de origine germano-ucraineană a fost arestată miercuri la Berlin sub acuzația de spionaj pentru Rusia, scrie publicația germană Bild. Ilona Wiener ar fi spionat pentru serviciul rus de informații militare (GRU). Ea este președinta unei asociații-paravan, din al cărei Consiliu Consultativ face parte și Klaus Rainer Kirchhoff, care apare pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe ca ocupând funcția de consul onorific al României în Hamburg. Klaus Rainer Kirchhoff nu mai este din 2021 consul onorific al României la Hamburg, potrivit MAE. Anchetatorii o acuză pe Ilona Wiener că a obținut informații despre evenimente politice și industria de armament și că a stabilit contacte la vârful ierarhiei economico-politice. La mijlocul lunii decembrie, în cadrul Forumului Germano-Ucrainean de la Berlin, ea a reușit să ajungă la doar o lungime de braț de cancelarul federal Friedrich Merz și de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie Bild.